BusinessMagazin

Blog

  • Când preţul dansează, banii urmează. Fiecare fluctuaţie ascunde o oportunitate

    Anul 2026 se conturează drept unul promiţător pentru investitorii care urmăresc mişcările rapide ale pieţei. Volatilitatea, adesea percepută drept risc, devine un avantaj pentru cei care ştiu să o gestioneze, iar fluctuaţiile frecvente creează un mediu favorabil tranzacţiilor pe termen scurt, indiferent de direcţia generală a pieţei.

    „Nu contează neapărat dacă piaţa urcă sau coboară. Ceea ce urmărim este ca piaţa să se mişte. Iar 2026 a început exact aşa: cu pieţe active, volatilitate şi fără perioade lungi de stagnare. Se anunţă suficiente oportunităţi şi, cu un management corect al riscului, poate fi un an foarte profitabil”, explică George Statie, Funding Dynasty şi al comunităţii Trading Busters.

    În schimb, perspectiva pe termen lung rămâne mai complicată. Instabilitatea geopolitică, deciziile politice imprevizibile dinspre Statele Unite, conflictele armate şi războaiele pot schimba peste noapte direcţia pieţei şi afectează capacitatea de a construi strategii de investiţii bazate pe predictibilitate.

    Un segment care atrage tot mai mult atenţia în 2026 este piaţa materiilor prime. Petrolul, aurul şi argintul se conturează ca instrumente extrem de volatile şi dinamice. Factorii fundamentali globali, de la tensiuni geopolitice la decizii privind energia şi modificări în fluxurile comerciale internaţionale, generează mişcări ample de preţ într-un interval scurt de timp.

    Petrolul rămâne unul dintre cele mai urmărite instrumente, influenţat direct de schimbările de politică externă şi de intervenţiile în zone strategice de producţie. În paralel, metalele preţioase, în special aurul şi argintul, revin în prim-plan, susţinute atât de incertitudinea economică globală, cât şi de decizii comerciale majore, precum restricţiile impuse de China asupra pieţei argintului. Aceste elemente conturează un cadru favorabil fluctuaţiilor puternice, ideale pentru tranzacţii pe termen scurt, atât pentru investitorii aflaţi la început de drum, cât şi pentru cei cu experienţă.

    În 2026, fiecare mişcare a pieţei poate fi mai mult decât o variaţie de preţ: poate fi o oportunitate reală de câştig pentru cei care ştiu să o interpreteze şi să gestioneze riscul. Cine înţelege ritmul pieţei şi reacţionează rapid poate transforma volatilitatea în profit, demonstrând că, atunci când preţul dansează, banii chiar urmează.

  • Walmart, cel mai mare jucător din industria retailului american, depăşeşte pragul de 1.000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră la New York. Acţiunile companiei s-au dublat în ultimii doi ani

    Capitalizarea bursieră a Walmart a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari, plasând cel mai mare lanţ de retail din Statele Unite într-un club extrem de select, dominat în principal de companii din tehnologie, notează FT.

    Compania cu sediul în Arkansas a atins acest reper marţi, încununând o perioadă de creştere în care acţiunile sale s-au dublat în ultimii doi ani, depăşind performanţa indicelui de referinţă S&P 500.

    Walmart a investit zeci de miliarde de dolari pentru a-şi dezvolta afacerea de comerţ electronic, care a devenit acum un competitor credibil pentru Amazon.

    Fondat de Sam Walton în 1962, cu un singur magazin, retailerul s-a extins până la aproape 11.000 de magazine la nivel global.

    Analiştii estimează că veniturile anuale ale Walmart vor fi depăşit 700 de miliarde de dolari atunci când compania va publica rezultatele financiare în această lună.

    Walmart a beneficiat însă de interesul investitorilor pentru inteligenţa artificială, încheind parteneriate cu OpenAI şi Google pentru a integra cumpărăturile online în chatboţii lor de căutare.

    Walmart a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari chiar în prima săptămână de mandat a noului director general, John Furner, care l-a înlocuit pe Doug McMillon, retras la sfârşitul săptămânii trecute după mai bine de un deceniu la conducerea companiei.

    Furner, un executiv cu vechime în cadrul Walmart, s-a declarat un susţinător ferm al investiţiilor suplimentare în automatizare şi inteligenţă artificială.

  • Primăria Baia Mare a accesat un proiect european de peste 15 mil. lei pentru construirea unui centru multifuncţional cultural-sportiv

    Primăria municipiului Baia Mare a câştigat un proiect european de peste 15 mil. lei (3 mil. euro), fără TVA, finanţat prin Fondul Social European, Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027, ce presupune construirea unui centru multifuncţional cultural-sportiv în zona Lacul Bodi. Pe lângă construcţia propriu-zisă, este prevăzută şi componenta de dotare a centrului cu echipamentele necesare: mobilier specific, echipamente pentru sala multifuncţională, echipamente pentru sala multimedia, echipamente pentru sala multisport, echipamente sportive (biliard, tenis de masă, mese de foosball), echipamente IT, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Baia Mare.

    ’’Vom avea şi antrenori specializaţi în sporturi precum fotbal, handbal, tenis de masă, taekwon-do, atletism. Dar pe lângă componenta sportivă, vom putea desfăşura aici activităţi interactive, drumeţii, tabere, ateliere de mediu, de creaţie şi de astronomie, menite să promoveze educaţia ecologică şi dezvoltarea personală a copiilor şi tinerilor. Lucrăm şi la un studiu de fezabilitate privind amenajarea unei păduri-parc, care să includă zone de agrement şi picnic, căsuţe şi trasee dedicate bicicliştilor’’, a declarat Ioan Doru Dăncuş, primarul municipiului Baia Mare, într-un comunicat de presă.

  • Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, lansează un avertisment dur la adresa Europei: Vechea ordine este moartă. Europa trebuie să se federalizeze, altfel riscă să devină simultan subordonată, divizată şi dezindustrializată

    Universitatea KU Leuven i-a acordat luni un doctorat honoris causa fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a folosit discursul său pentru a lansa un avertisment dur la adresa Europei.

    În timpul discursului, politicianul italian a abordat provocările geopolitice şi economice cu care se confruntă Europa, afirmând chiar că „vechea ordine este moartă”, potrivit VRT şi The Guardian.

    El a avertizat: „prăbuşirea acestei ordini nu este, în sine, ameninţarea… ci ceea ce ar putea să o înlocuiască”.

    Uniunea Europeană se confruntă cu o Americă care „subliniază costurile pe care le-a suportat, ignorând beneficiile pe care le-a obţinut” de-a lungul anilor, şi cu o Chină „care controlează noduri critice din lanţurile globale de aprovizionare şi este dispusă să exploateze acest avantaj”.

    Pentru Draghi, soluţia este o integrare mai profundă, cu Uniunea Europeană trecând de la o confederaţie la o federaţie. În caz contrar, Europa riscă să devină simultan subordonată, divizată şi dezindustrializată, a avertizat el.

    „Acolo unde Europa s-a federat — în comerţ, concurenţă, piaţa unică, politică monetară — suntem respectaţi ca o putere şi negociem ca un singur actor”, le-a spus el participanţilor.

    „Acolo unde nu am făcut-o — în apărare, politică industrială, politică externă — suntem trataţi ca o adunare laxă de state de dimensiune medie, care pot fi divizate şi gestionate în consecinţă.”

    Mario Draghi a primit doctoratul onorific pentru conducerea sa la Banca Centrală Europeană în timpul crizei datoriilor din zona euro, între 2011 şi 2019. De asemenea, a fost prim-ministru al Italiei în perioada 2021–2022.

    Într-un raport recent, Draghi a propus modalităţi de consolidare a competitivităţii europene, îmbinând teoria cu perspective practice.

    Consiliul academic al universităţii l-a lăudat ca fiind o personalitate care îmbină excelenţa academică cu acţiunea îndrăzneaţă pentru a genera schimbări semnificative.

  • Estimările celor care mişcă pieţele financiare din România pentru 2026, într-un sondaj CFA România: curs stabil la 5,10–5,15 lei/euro, BET-XT în creştere, PIB între 1–1,5% şi dobânzi uşor scăzute

    Participanţii la CFA Forecast Dinner 2026 — reuniune anuală care anul acesta a atras circa 300–350 de investitori, analişti, administratori de bani, factori de decizie şi profesionişti cu prestigioasa diplomă Chartered Financial Analyst (CFA), considerată un standard global în domeniul investiţiilor şi gestionării portofoliilor, reflectând competenţă analitică şi angajament etic — au transmis estimări prudente pentru economia şi pieţele financiare ale României în acest an. 

    Evenimentul de marţi seară, care a marcat 20 de ani de CFA Forecast Dinner în România şi 25 de ani de activitate a CFA România, a inclus un sondaj în sală cu 16 întrebări cheie privind economia, piaţa de capital, dobânzile şi riscurile pentru următorii ani. CFA charters sunt obţinute după trecerea a trei examene riguroase şi cerinţe de experienţă profesională şi sunt recunoscute pe scară largă în instituţii financiare din peste 160 de pieţe.

    Pe segmentul macroeconomic, majoritatea respondenţilor (46%) anticipează o creştere a PIB-ului între 1% şi 1,5%, 21% mizând pe 0,5–1% şi alţi 21% între 1,5–2%. Inflaţia medie (CPI) a fost estimată între 5–6% de 38% dintre participanţi, în timp ce 33% au prognozat 6–7%, 13% între 4–5% şi 15% peste 7%.

    Cursul EUR/RON este aşteptat relativ stabil: 48% dintre participanţi anticipează 5,10–5,15 lei, 22% 5,15–5,20 lei, 18% 5,05–5,10 lei, 3% între 5,00–5,05 lei şi doar 10% se aşteaptă la extreme sub 5 lei sau peste 5,20 lei.

    ROBOR la 3 luni a fost anticipat între 5–5,5% de 40% dintre votanţi şi între 5,5–6% de 30%. Dobânzile titlurilor de stat pe 5 ani urmează să se situeze între 6–6,5% pentru 43% şi 5,5–6% pentru 32%.

    Pentru BET-XT Total Return, 26% se aşteaptă la o creştere de 10–20%, iar 22% la o creştere de 0–10%. În ceea ce priveşte clasele de active, acţiunile româneşti şi aurul au fost cele mai votate (27% fiecare), urmate de acţiuni globale (20%) şi materii prime (19%).

    Pe termen lung, participanţii anticipează inflaţie medie de 2–3% în UE şi SUA, iar randamente globale pentru acţiuni MSCI World între 9–12% pentru 49% dintre votanţi. Dobânzile titlurilor de stat americane pe 10 ani la sfârşitul lui 2030 sunt estimate între 3–4% de 48% dintre participanţi.

    Riscurile economice şi geopolitice pe termen scurt (2 ani) au fost percepute ca cele mai relevante (40% fiecare), urmate de riscuri tehnologice (10%) şi societale (9%). Pe termen lung (10 ani), riscul tehnologic, inclusiv AI, domină (42%), urmat de probleme societale (21%) şi geopolitice (19%).

    Instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru mediul de afaceri în 2026 (60%), urmată de deficit şi riscuri de finanţare (21%). În privinţa adoptării euro, 32% consideră realist un orizont de 10–13 ani, 25% sub 7 ani, 19% între 7–10 ani, iar doar 6% cred că România nu va adopta euro.

    Impactul AI până în 2030 este perceput ca dezechilibrat, beneficiind unele grupuri în timp ce altele vor fi dezavantajate (40%), iar perspectiva geopolitică globală se conturează ca o globalizare fragmentată dominată de puteri regionale (55%).

  • Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume are peste 100 de turişti la fiecare localnic

    Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume este în Asia şi are peste 100 de turişti la fiecare localnic. În clasament, staţiunea este urmată de alte două locuri foarte aglomerate din aceeaşi ţară. Locurile foarte populare din Europa au un număr mult mai mic de turişti raportat la cel al localnicilor.

    Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume este în Thailanda, potrivit Express. Studiul realizat de MoneyTransfers.com a identificat cele mai aglomerate puncte turistice din întreaga lume şi a constatat că Phuket are un număr uimitor de 118 turişti la fiecare localnic. Phuket este una dintre cele mai importante staţiuni din Thailanda şi are unele dintre cele mai cunoscute plaje din lume, inclusiv Kata şi Karon.

    Zona are un număr uriaş de turişti din întreaga lume. Localnicii şi vizitatorii se confruntă cu o aglomeraţie extremă în special în timpul sezonului de vârf. Pe locurile doi şi trei în clasamentul celor mai aglomerate locuri din lume se află alte două destinaţii din Thailanda. Este vorba depsre Pattaya şi Krabi.

    Locurile aglomerate din Europa sunt departe de cifrele din Thailanda. Heraklion, printre cele mai populare destinaţii din Grecia, a apărut pe lista locurilor supraaglomerate, cu 22 de turişti la fiecare localnic.

    În mod previzibil, Veneţia şi-a asigurat un loc în top 10, oraşul italian înregistrând un număr de 21 de turişti per rezident. Rodos din Grecia se află pe lista destinaţiilor aglomerate, cu peste 20 de turişti la fiecare rezident. Miami din SUA a completat lista, cu un raport de 18 turişti la fiecare localnic.

    Cele mai supraaglomerate destinaţii din lume

    Phuket, Thailanda
    Pattaya, Thailanda
    Krabi, Thailanda
    Mugla, Turcia
    Hurghada, Turcia
    Macau, China
    Heraklion, Grecia
    Veneţia, Italia
    Rodos, Grecia
    Miami, SUA

  • Palantir rupe toate aşteptările Wall Street cu profituri triplate şi creşteri record în SUA în timp ce Europa rămâne în urmă

    Acţiunile Palantir au urcat cu până la 9% luni, după ce compania specializată în analiză şi inteligenţă a datelor a raportat o creştere spectaculoasă a veniturilor, alimentată de expansiunea rapidă a contractelor cu guvernul Statelor Unite şi de adopţia accelerată a inteligenţei artificiale de către companiile americane, scrie Financial Times.

    Veniturile solide din trimestrul al patrulea, de 1,4 miliarde de dolari, au propulsat cifra de afaceri a Palantir în 2025 la 4,5 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul precedent, depăşind aşteptările Wall Street, care estimau 4,4 miliarde. Profitul anual a crescut exploziv, mai mult decât triplându-se, până la 1,6 miliarde de dolari.

    Compania, cu sediul în Denver, Colorado, a transmis investitorilor că anticipează o nouă accelerare în acest an, estimând o creştere a veniturilor de 61%, până la 7,2 miliarde de dolari, peste prognozele analiştilor.

    Directorul general Alex Karp a pus performanţa excepţională pe seama pieţei americane, afirmând că rezultatele companiei au fost „impulsionate de un grup tot mai exigent de companii şi instituţii din Statele Unite, care înţeleg cu adevărat valoarea inteligenţei artificiale”.

    În contrast, Karp a vorbit deschis despre reticenţa clară a clienţilor europeni de a adopta soluţiile Palantir, precizând că mulţi dintre clienţii din afara SUA preferă produse dezvoltate local, în detrimentul tehnologiilor americane.

    Datele financiare confirmă această ruptură transatlantică: veniturile comerciale din SUA au explodat cu 137% în trimestrul al patrulea faţă de anul anterior, în timp ce contractele guvernamentale au crescut cu 66%. În acelaşi timp, clienţii din afara Statelor Unite au reprezentat doar 23% din vânzări, în scădere accentuată de la 33% în anul precedent.

     

  • Vicepremierul Oana Gheorghiu: România poate să câştige mult prin investiţii în energie competitivă şi sigură şi în infrastructură, care poate să devină un factor de multiplicare a productivităţii; Stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru investitori

    România are şansa de a-şi accelera dezvoltarea economică în următorul deceniu dacă va reuşi să transforme energia, infrastructura şi predictibilitatea politicilor publice în avantaje competitive reale, a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, în cadrul conferinţei CFA Forecast Dinner 2026 – 20th Anniversary Edition organizată luni de Asociaţia CFA România.

    “România, în următorii 10 ani, ar putea să câştige foarte mult dacă ar investi în energie competitivă şi sigură. Şi nu mă refer doar la capacităţi de producţie, ci la reţele, la interconectare şi la flexibilitate. În acelaşi timp, infrastructura şi investiţiile în infrastructură sunt extrem de importante. Infrastructura nu este doar un cost pentru societate, ci poate să devină un factor de multiplicare a productivităţii. În plus, stabilitatea, predictibilitatea şi rolul statului de a reduce riscul sunt printre cele mai importante lucruri pentru investitori. Şi aici este mult de lucru în România, dar fără asta investiţiile sunt tot mai greu de atras”, a subliniat Oana Gheorghiu.

    Pe termen lung, executivul mizează pe o politică industrială construită pe competitivitate reală, nu pe măsuri protecţioniste. În această viziune, rolul guvernului este de a reduce riscurile şi de a îmbunătăţi condiţiile de bază ale economiei, nu de a susţine artificial anumite sectoare, iar capitalul privat să fie atras prin eficienţă, productivitate şi stabilitate.

    “Dacă România va reuşi să devină cumva o platformă de stabilitate şi o platformă care să reducă riscurile şi să atragă investiţiile, cred că în următorii 10 ani vom putea să câştigăm foarte mult”, a mai spus Oana Gheorghiu.

    Un capitol critic al strategiei pe termen lung îl reprezintă reforma companiilor de stat, considerate astăzi una dintre principalele surse de ineficienţă şi de distorsiune a pieţei, atât prin pierderile financiare recurente, cât şi prin rolul lor insuficient clarificat în economie. Cu peste 1.500 de entităţi aflate în portofoliul statului, multe dintre ele cu rezultate negative, executivul recunoaşte că modelul actual nu este sustenabil şi că lipsa unei guvernanţe corporative reale afectează competitivitatea întregii economii. În acest context, reforma este văzută ca un proces de durată, axat pe profesionalizarea consiliilor de administraţie, delimitarea clară a rolului statului ca acţionar şi eliminarea influenţei politice din management, astfel încât aceste companii să poată funcţiona pe criterii economice şi să nu mai reprezinte o povară pentru buget sau un obstacol în calea investiţiilor private.

    “Trebuie neapărat să scoatem influenţa politică din managementul companiilor de stat, dacă vrem să avem o şansă reală să avem companii cu adevărat performante şi care să aducă plusvaloare pentru cetăţean, nu pierderile pe care le aduc acum. Este însă un proiect pe termen lung. Reforma companiilor de stat nu se poate face într-o lună, nici măcar într-un an. În Polonia, reforma companiilor de stat a durat aproximativ 15 ani. Şi chiar şi aşa, dacă nu avem grijă, pot apărea reculuri. Ce facem noi acum este să aşezăm fundaţia, să încercăm să construim o fundaţie extrem de sănătoasă, care să nu mai poată fi stricată”.

    Ce a mai declarat Oana Gheorghiu în cadrul conferinţei CFA România: 

    ► Referitor la companiile de stat, România se află într-un moment de cotitură, în care va trebui să decidă care sunt ambiţiile, unde consideră că trebuie să fie un actor important, în ce domenii, care sunt domeniile strategice în care vrea să rămână şi care sunt domeniile în care poate că ar trebui să nu mai aibă activitate.

    ► Avem peste 1.500 de companii de stat, un număr absolut uriaş, cu nişte pierderi foarte mari. Dacă vorbim de companii care să iasă în afara ţării, putem să ne gândim la companiile private, dar aici statul are un rol mai mic; poate doar să susţină punctual, pe anumite zone, şi cu justificări. Cred că aici nu este rolul neapărat al statului.

    ► Dacă ne referim la companiile de stat, înainte ca acestea să poată ieşi în afară, trebuie să facem o reformă serioasă. Este vorba, în primul rând, de guvernanţă şi la asta lucrăm acum. Încercăm să implementăm ghidurile OECD şi noua legislaţie, care înseamnă consilii de administraţie profesioniste. Ştim că o companie, pentru a avea şanse să aibă succes, trebuie să aibă un consiliu de administraţie profesionist, selectat pe criterii clare de competenţă.

    ► Avem nevoie şi de susţinerea mediului de afaceri şi a oamenilor care sunt pregătiţi să intre în consiliile de administraţie şi să se înscrie în aceste selecţii. Pentru că, dacă vom lăsa locul liber aceloraşi persoane care, de obicei, ajung în consiliile de administraţie, nu vom reuşi. Este nevoie ca oameni din zona privată să se înscrie în licitaţiile pentru consiliile de administraţie, în comisiile de selecţie, chiar dacă remuneraţiile nu sunt cele mai bune. Din nou, este nevoie de un suflu nou, iar acest suflu trebuie să vină şi din zona privată, care să pună umărul alături de noi. Bătălia este foarte grea, dar oportunităţi avem.

    ► Capacitatea de investiţii şi de a atrage fonduri este extrem de importantă, precum şi capacitatea de a atrage finanţare la costuri competitive. Este unul dintre punctele-cheie pentru a putea ieşi în afara ţării.

    ► România are o mare oportunitate. Ne uităm la ţările din jurul nostru, unde am putea avea impact: Republica Moldova şi, probabil, urmează reconstrucţia Ucrainei. România trebuie să se pregătească pentru asta. Este o şansă pe care nu avem voie să o ratăm. Şi aici ne gândim la infrastructura feroviară, unde trebuie neapărat să investim în coridoarele strategice, tot ce înseamnă zona de hub logistic pentru ce va veni din Republica Moldova şi, probabil, din Ucraina. Aceste ţări îşi vor schimba ecartamentele, pentru că vor să intre în Uniunea Europeană. Este ceva absolut normal şi sperăm ca, până se întâmplă acest lucru, să reuşim să reformăm CFR-ul.

    ► Sunt nişte zone în care statul trebuie neapărat să se implice. Încercăm să punem pe agenda publică cât mai mult această reformă şi să facem ca întreaga clasă politică să înţeleagă ce înseamnă guvernanţa. Suntem într-o formă de pionierat. Vorbim de guvernanţă, cred, din 2011, dar am văzut că nimeni nu ştie exact, nici măcar la nivel de ministere, ce trebuie să facă, care este rolul ministerului în zona aceasta de guvernanţă şi unde i se opreşte rolul.

    ► Urmează să vedem analizele primelor 22 de companii de stat, dintre care aproximativ 9 ştim clar că trebuie închise, pentru că sunt în insolvenţă, faliment sau lichidare.

    ► Nu cred că prin reforma companiilor acestea vor fi perfecte peste noapte. Nici cele care funcţionează deja într-o formă de guvernanţă nu sunt perfecte. Este un proces continuu, pe care trebuie să-l ducem la bun sfârşit. Aici intervine şi presiunea mediului de afaceri, care trebuie să continue indiferent de guvern, pentru că orice companie de stat care nu funcţionează cum trebuie distorsionează piaţa. Este clar. Guvernul care va urma trebuie să continue acest proces, pentru că nu poţi reforma 1.500 de companii într-un an.

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Războiul bugetului din Franţa: Cum guvernul minoritar al lui Lecornu a impus austeritatea pe 2026, a învins moţiunea de cenzură şi a sacrificat reforma pensiilor lui Macron

    Franţa a adoptat, în cele din urmă, un buget de reducere a deficitului pentru anul 2026, după luni întregi de lupte politice dure, oferind o victorie importantă guvernului minoritar de centru-dreapta condus de premierul Sébastien Lecornu, scrie Financial Times.

    Luni, Lecornu a supravieţuit unei moţiuni de cenzură declanşate de partidele de opoziţie în Parlamentul francez. Deznodământul era în mare parte anticipat, după ce premierul a obţinut sprijinul socialiştilor, acceptând concesii sensibile privind cheltuielile publice şi politica fiscală.

    Pentru a-şi impune proiectul, Lecornu a recurs la o pârghie constituţională specială, care permite guvernului să adopte bugetul fără votul Parlamentului, cu condiţia să reziste unei moţiuni de neîncredere. O decizie controversată, dar decisivă.

    Bugetul final de stat, alături de cel dedicat cheltuielilor sociale, poartă amprenta clară a compromisurilor făcute cu stânga. Cea mai importantă dintre ele este renunţarea la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, una dintre cele mai disputate reforme promovate de preşedintele Emmanuel Macron.

    Fostul campion al mediului de afaceri, Macron a fost, de asemenea, forţat să prelungească o taxă prezentată iniţial ca temporară, aplicată companiilor care generează peste 1 miliard de euro cifră de afaceri în Franţa. În plus, guvernul a făcut un pas înapoi faţă de promisiunea de a reduce aşa-numitele taxe pe producţie, impozite percepute pe activitatea internă a firmelor, indiferent de profit.

    Premierul Lecornu a recunoscut că aceste schimbări de direcţie reprezintă preţul plătit pentru stabilitatea politică şi pentru adoptarea unui buget funcţional, care include totodată majorări ale cheltuielilor militare, într-un context geopolitic tot mai tensionat.

     

  • ASF declară dosarul CCP.RO complet şi începe evaluarea pentru autorizarea instituţiei ca operator central de compensare, într-un proces de 80 de zile lucrătoare

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat marţi că dosarul CCP.RO BUCHAREST S.A. a fost declarat complet, ceea ce permite trecerea la etapa de evaluare pentru autorizarea ca Contraparte Centrală. Decizia a fost luată în urma analizei documentaţiei transmise de companie şi consultării colegiului format din reprezentanţi ai ASF şi ai Băncii Naţionale a României (BNR).

    „Confirmarea faptului că dosarul depus de CCP.RO este complet marchează un pas important în procesul de autorizare a Contrapărţii Centrale. O astfel de instituţie joacă un rol esenţial în arhitectura pieţelor financiare, prin reducerea riscurilor sistemice şi prin creşterea siguranţei tranzacţiilor. ASF tratează acest demers cu maximă rigoare şi responsabilitate, în cooperare strânsă cu Banca Naţională a României şi cu autorităţile europene, pentru ca decizia finală să fie fundamentată pe o evaluare solidă şi coerentă a riscurilor”, a declarat preşedintele ASF, Alexandru Petrescu.

    Odată cu confirmarea caracterului complet al dosarului, începe perioada de 80 de zile lucrătoare în care autorităţile vor realiza evaluarea propriu-zisă a cererii, conform Regulamentului EMIR. În această fază, ASF şi BNR vor întocmi un raport comun, iar Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) va desfăşura o analiză independentă.

    „De la preluarea coordonării Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare, în august 2025, am stabilit că dosarul CCP.RO este o prioritate strategică pentru economia României. Demersul CCP.RO se înscrie într-un context mai amplu de modernizare a infrastructurii pieţei de capital din România şi de aliniere la mecanismele europene de funcţionare. Din perspectiva ASF, acest proces contribuie la consolidarea capacităţii pieţei locale de a susţine noi tipuri de operaţiuni şi mecanisme de tranzacţionare, în condiţii de supraveghere adecvată şi guvernanţă solidă“, a spus Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedinte ASF şi coordonator al Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare.

    Procesul de autorizare a CCP.RO a urmat etapele prevăzute de EMIR 3, incluzând depunerea documentaţiei într-un portal securizat gestionat de ESMA, confirmarea primirii cererii de către autoritatea naţională şi verificarea completitudinii informaţiilor înainte de evaluarea detaliată.

    Cererea iniţială de autorizare a fost depusă în 31 ianuarie 2023, dar a fost retrasă în decembrie 2024 din cauza modificărilor legislative europene. Redepunerea în conformitate cu noul cadru de reglementare a avut loc pe 31 decembrie 2025. În ultimele luni ale anului 2025, autorităţile au intensificat analiza documentaţiei şi dialogul cu CCP.RO, oferind suport tehnic şi propuneri de îmbunătăţire a documentelor pentru alinierea la cerinţele EMIR 3.