BusinessMagazin

Blog

  • Războiul din Orientul Mijlociu creşte preţul petrolului: plus 13% în mai puţin de 48 de ore

    Reacţia pieţelor a fost rapidă şi amplă. Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial – a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol.

    Cotaţia Brent, reperul internaţional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american – acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare – au crescut cu 9%, depăşind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins preţul şi mai sus.

    În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluţia indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a pieţelor americane. Indicele S&P 500, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacţiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%.

    În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.

    Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile. El a declarat că atacurile asupra Iranului – care au vizat peste 1.000 de ţinte şi au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei şi a unor comandanţi militari de rang înalt – vor continua.

    Economiştii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril şi se menţine la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflaţie, combinaţia periculoasă dintre inflaţie ridicată, încetinirea creşterii economice şi creşterea şomajului.

    Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenţia că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creşteri de preţuri, ci şi probleme în disponibilitatea livrărilor. În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei.

    Şi Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi.

    Pieţele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaţionist. Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse şi o revenire a activelor de refugiu. Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimţi rapid şi în economie, inclusiv la pompă şi în facturile la energie.

  • Unde să (mai) fugi/ascunzi acum de război şi cutremurele geopolitice, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare, recesiune şi criză economică, depresie socială, AI şi întrebarea dacă vei mai avea job anul viitor?

    Pentru noi, ca ziarişti, acestea sunt cele mai interesante vremuri pentru că avem ce scrie şi putem să ne dăm cu părerea, mai mult sau mai puţin avizată.

    Pentru cei de lângă noi, ceea ce se întâmplă în zilele noastre le ridică gradul de tensiune şi adaugă tot mai multe întrebări la întrebările care au fost puse până acum şi unde nu există răspunsuri.

    Fiecare ar vrea să se ferească de „bombele“ care încep să cadă din ce în ce mai des în jurul nostru şi care ne afectează – război, inflaţie, recesiune, toate schimbările tehnologice care vin peste noi şi nu în ultimul rând tensiunile politice şi sociale fără precedent.

    1. Război şi cutremurele geopolitice – După izbucnirea războiului din Ucraina, care deja durează de patru ani, milionarii şi miliardarii s-au refugiat personal şi financiar în altă parte, în Elveţia, la Londra, în America şi nu în ultimul rând în Dubai, care este văzut ca un loc nou, o Elveţie a zilelor noastre, cu taxe mici şi fără un prea mare control al banilor. Şi din România au plecat bani, foarte mulţi, în Dubai, fie ca investiţii imobiliare, fie în conturile clasice.

    Au plecat şi mai mulţi bani după episoadele alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, când a apărut Călin Georgescu şi apoi s-au anulat alegerile şi în mai 2025, când după primul tur a ieşit câştigător George Simion.

    BNR a pierdut 8 miliarde de euro din rezerva valutară în câteva zile apărând cursul leu/euro de incertitudinea alegerilor prezidenţiale. O parte din aceşti bani au plecat în Dubai şi acolo au rămas.

    Acum Dubaiul este atacat de Iran în urma războiului declanşat sâmbătă dimineaţă de Statele Unite şi Israel. Aşa că nici Dubaiul nu mai este sigur.

    Unde te uiţi auzi numai de războaie – Ucraina, Pakistan şi Afganistan, acum Iran şi Orientul Mijlociu, criza din Venezuela şi probabil noua ţintă, Cuba.

    Deşi aceste războaie trăite şi de către noi prin Breaking News-uri sunt încă departe, totuşi sunt multe semne de întrebare.

    Mulţi se întreabă chiar unde să plece în altă parte, într-un loc mai sigur.

    Cutremurele geopolitice care se petrec acum în direct ridică tensiunea politică, financiară şi socială şi fiecare se întreabă cum se rescrie lumea de către cei mari şi ce se întâmplă cu noi, cine ne asigură securitatea, şi de partea cui suntem.

    2. Inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare – Deşi nu este o inflaţie mare din punct de vedere istoric, o inflaţie de 10%, cât este acum (mai precis 9,6%), începe să constituie o problemă pentru economia României, pentru business, pentru companii, pentru puterea de cumpărare.

    Pentru că sunt confruntate cu o scădere a vânzărilor, companiile nu mai pot să crească salariile, iar acest lucru, coroborat cu inflaţia mare, afectează puterea de cumpărare, care imediat se vede în consum, în traiul de zi cu zi, în achiziţiile de bunuri şi servicii, care sunt amânate. Iar toate aceste lucruri încep să aducă multe semne de întrebare privind viitorul economiei. Conform BNR, inflaţia va continua să rămână ridicată cel puţin până la jumătatea anului, ceea ce va afecta în continuare puterea de cumpărare. În varianta cea mai fericită, odată cu scăderea inflaţiei la 3-4%, din iulie am putea vorbi de o revenire a puterii de cumpărare.

    3. Recesiune/criză economică – Economia a început să scadă din 2024 şi a intrat oficial în recesiune din a doua parte a anului 2025, în ciuda injecţiilor de bani pe care le face guvernul în economie, prin deficitul bugetar de peste 150 de miliarde de lei, adică 30 de miliarde de euro pe an.

    Dacă o s-o ţinem tot aşa, iar rezultatele din primul trimestru al acestui an nu sunt tocmai cele mai bune, scăderea consumului fiind mai mare decât aşteptările, din recesiune nu mai este decât un pas în criză economică.

    Iar de aici, la o criză politică şi apoi socială se ajunge imediat, mai ales că partidele din actuala coaliţie de guvernare nu stau cel mai bine în sondajele de opinie.

    4. AI, Inteligenţa Artificială, şi întrebarea dacă voi mai avea job pentru un an – AI-ul începe să pătrund tot mai mult în economie şi mai ales în industria de IT, lăsând fără locuri de muncă juniori în prima fază, iar apoi urmează ceilalţi IT-işti, a căror specializare este comună şi repetitivă. Doar IT-iştii supraspecializaţi pot să reziste valului de AI care se ridică tot mai mult.

    Săptămâna trecută, anunţul lui Jack Dorsey, fondator al Twitter, care a spus că va da afară jumătate din IT-iştii pe care îi are din noua companie (Block), pentru că sunt înlocuiţi cu AI. Iar ce face el vor face multe alte companii, ceea ce duce la apariţia Triunghiul Bermudelor în tehnologie.

    Având în vedere că AI-ul câştigă teren într-un ritm destul de rapid, mulţi corporatişti încep să-şi pună problema cât de sigur mai este jobul lor, cât de repede poate fi automatizat şi digitalizat, cât de repede poate fi înlocuit de aplicaţiile AI.

    Semnalul de alarmă din industria de IT, care zilnic lasă fără job IT-iştii, este extrem de alarmant, pentru că nimeni nu mai este imun, în special dintre cei care lucrează la birou, în faţa unui calculator.

    Şi aşa corporatiştii sunt extrem de depresivi, iar apariţia AI-ului accentuează această problemă.

    5. Tensiunile politice şi economice se tranformă în tensiuni financiare personale şi apoi tensiuni sociale – Nimic nu mai pare sigur, mai ales cu războaiele din jur şi cu schimbările tehnologice care vin pest noapte, aşa că lumea devine din ce în ce mai tensionată, cu foarte multe întrebări fără răspunsuri, fără un orizont dincolo de un, cu un refugiu în social media şi din ce în ce mai puţină interacţiune socială.

    Fiecare îşi ridică ziduri pentru a se proteja de toate războaiele care apar, dar niciun zid nu pare să fie suficient de puternic.

    Fiecare încearcă să se ascundă undeva de toate aceste probleme, dar nu are unde, pentru că nimic nu pare să fie sigur.

    Nici vremea de afară nu ne ajută, cel puţin în Bucureşti, şi nici vremurile.

  • Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, după extinderea conflictului din Orientul Mijlociu: În Europa, gazele au urcat cu 24% la deschidere, iar Petrolul cu 13%

    Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat livrările din regiune.

    În prima sesiune de tranzacţionare după ce SUA şi Israel au lansat lovituri aeriene asupra Iranului sâmbătă, ţiţeiul Brent, reperul internaţional, a urcat cu până la 13%, ajungând la 82,37 dolari.

    Preţurile gazelor europene au crescut cu 24% la începutul tranzacţionării.

    Activitatea în Strâmtoarea Hormuz, pasajul maritim îngust de la intrarea în Golful Persic, prin care trece o cincime din petrolul şi gazele lumii, a încetinit aproape până la blocaj după atacuri.

    Qatar şi Emiratele Arabe Unite produc aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat la nivel global şi, în mod obişnuit, exportă către Asia şi Europa prin această strâmtoare.

    Citiţi continuarea pe zf.ro.

  • Priorităţi de bancher

    Energia, proiectele mari de infrastructură, industria alimentară, agricultura şi industria de apărare sunt motoare de creştere pentru departamentul pe care îl coordonează, afirmă Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. Ea povesteşte care sunt priorităţile de pe agenda sa, care sunt principalele categorii de clienţi pe care îi vizează divizia de Wholesale Banking, cum se modifică activitatea bancherilor într-o perioadă în care tehnologia se dezvoltă tot mai rapid şi perspectivele acestui job pe termen lung.

     

    „Eu sunt motivată de lucrurile pe care le putem face în acest an, pentru că analizăm o serie de proiecte foarte interesante, cu multe noutăţi.În toată România se simte cumva o schimbare de viteză şi o maturizare a mediului de afaceri. Vedem proiecte la ING în zona de energie, mari proiecte de infrastructură, în domeniul alimentar şi în agricultură”, spune Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. Cu peste două decenii de experienţă internaţională în domeniul bancar, al investiţiilor, al pieţelor de capital şi al asigurărilor şi cu expertiză în arii precum fuziuni şi achiziţii (M&A), finanţări structurate şi investiţii, ea a preluat funcţia actuală în urmă cu un an. „A fost un an interesant pentru toată România, iar pieţele financiare au fost martore la un anumit nivel de volatilitate pe parcursul anului. Totuşi, a fost şi un an bun, în sensul în care am văzut o serie de proiecte foarte frumoase şi am deschis noi direcţii pentru ING”, afirmă reprezentanta băncii.

    „Suntem prezenţi în zona energiei regenerabile şi vedem multă dinamică. Dinamica nu este la fel de intensă în cazul industriilor prociclice – consum, retail, import, distribuţie, automotive. Nu vedem neapărat o descreştere, ci mai degrabă o creştere mai puţin accelerată sau ambiţii poate mai temperate. Ceea ce este normal într-o perioadă de consolidare fiscală, când toată lumea se aşteaptă la cel puţin o limitare a creşterii consumului.”

    Anul trecut, ING România a finanţat etapa preliminară de dezvoltare a două proiecte energetice strategice: reabilitarea Unităţii 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă pentru Societatea Naţională Nuclearelectrica SA şi dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4, prin compania de proiect Energonuclear S.A. (deţinută integral de Nuclearelectrica). ING Bank a participat în calitate de Lead Arranger cu un ticket de 75 milioane de euro în cadrul facilităţilor sindicalizate în valoare totală de 620 milioane de euro. Tot anul trecut, banca a participat şi în facilităţile sindicalizate pentru Grupul Electrica, cu o contribuţie de 66 milioane de euro din totalul de 620 milioane de euro.

    Pe de altă parte, punctează Raluca Ţintoiu, există o serie de proiecte relevante, în zone unde există programe guvernamentale sau europene, de exemplu construcţii de infrastructură, investiţii publice şi industria de apărare. „Sperăm să vedem mai multe acţiuni concrete în viitor şi un cadru mai clar pentru partenerii privaţi.”

    În general, dinamica este pozitivă, evaluează Raluca Ţintoiu. „În plus, noi suntem o bancă ce se mândreşte cu serviciile de transaction services, precum cash management, e-commerce, garanţii şi factoring. Avem o noutate de care suntem foarte mândri – RoPay, serviciul de instant payment în lei, lansat pentru întreaga comunitate bancară, pe care noi, la ING, ne concentrăm.”

    RoPay este una dintre cele mai moderne modalităţi de plată şi încasare, bazată pe transferul bancar instantaneu între plătitor şi beneficiar, destinată instituţiilor bancare şi instituţiilor de plată, care, la rândul lor, îl pun la dispoziţia consumatorilor finali – plătitori şi beneficiari (persoane fizice şi juridice). Dezvoltat de TRANSFOND şi administrat împreună cu Asociaţia Română a Băncilor, serviciul este disponibil automat persoanelor fizice, ca funcţionalitate integrată în aplicaţiile de mobile banking ale băncilor partenere. Tipurile de plăţi RoPay includ scanarea codului QR, deep-link, contactless (NFC) sau utilizarea numărului de mobil.

    Clienţii ING Bank România pot plăti sau transfera instant bani către alte persoane fizice prin scanarea unui cod QR generat de beneficiar, din aplicaţia mobilă ING Home’Bank. „Credem că această metodă de plată este o bună oportunitate pentru clienţii noştri corporate care au servicii de e-commerce şi au încasări de la persoane fizice. Promovăm intens RoPay, avem deja toată gama de use case-uri disponibilă şi câţiva clienţi mari (de pildă, PPC şi Auchan) care au început să îl folosească pe platformele lor de plată”, potrivit reprezentantei băncii. Acest serviciu, povesteşte Raluca Ţintoiu, este utilizat în multe pieţe, existând ţări în care plata cu cardul nu mai este la fel de frecventă ca în România, deoarece sunt preferate aceste platforme locale.

    Ce înseamnă concret, pentru clienţi, acest nou serviciu? „Costuri mai mici pentru utilizatori, dar şi o rapiditate mai mare de execuţie, precum şi o dependenţă mai redusă de terţe părţi, cum ar fi schemele de carduri. Este o soluţie care dezintermediază, într-o anumită măsură, plăţile. Este extrem de folosită în alte zone din Europa şi era momentul să apară şi în România.”

    În rândul noutăţilor din divizia pe care o coordonează, în zona de finanţare, reprezentanta ING Bank menţionează câteva tranzacţii anunţate public. „De exemplu, suntem foarte mândri de finanţarea sindicalizată pentru Carmistin, un jucător local ambiţios, pe care am încercat să-l sprijinim nu doar cu experienţa locală, ci şi cu expertiza echipei noastre sectoriale globale. Avem o echipă experimentată în domeniul food & agri la nivel internaţional, care a susţinut acest proiect.”

    Fără a numi companii, aceasta subliniază că echipa sa este implicată în mai multe proiecte din domeniul energiei regenerabile, o zonă cu o dinamică foarte pronunţată şi pozitivă. Raluca Ţintoiu adaugă că această dinamică pozitivă se datorează în principal bazei de reglementare solide care permite construcţia unor proiecte interesante.

    Abordarea se mulează pe strategia legată de sustenabilitate, „care este unul dintre pilonii importanţi pentru ING, una dintre direcţiile cele mai relevante pentru noi. Noi calculăm volumele de finanţare verde pe care le mobilizăm şi anul trecut am depăşit 1 miliard de euro. Vorbim de finanţare sustenabilă mobilizată atât prin credite, cât şi prin pieţe de capital”.

    Raluca Ţintoiu povesteşte că a observat planuri de consolidare la nivel local. „Am auzit şi de planuri de extindere în afara României şi încurajăm clienţii să se uite la regiune şi la restul Europei. Deocamdată, interesul este preponderent local, dar mi-aş dori să vedem o activitate mai intensă în extinderea peste hotare.”

    Pe fondul consolidării fiscale, există o anumită temperare a consumului, observă reprezentanta ING Bank România, dar subliniază că în segmentul de clienţi Wholesale Banking nu este vizibilă scăderea. „Credem că vom continua să avem o dinamică normală, similară cu cea din anii precedenţi.”

    Industria de apărare este un alt domeniu de interes pentru bancheri. Raluca Ţintoiu spune că, deşi este un subiect de actualitate, este şi unul sensibil, despre care nu se vorbeşte foarte mult în spaţiul public, deoarece multe iniţiative nu sunt publice. „Fiind o bancă globală, suntem prezenţi acolo unde există nevoie de finanţare, fie din partea companiilor româneşti, fie din partea partenerilor străini care pot intra pe piaţa din România. Vedem în presă o serie de parteneriate care se creează sau sunt în discuţie. Suntem aici pentru a sprijini companiile locale sau străine interesate de acest domeniu, prin finanţare, servicii de tranzacţionare şi alte soluţii. În Europa de Est au început deja să apară tranzacţii mari în domeniu, în special în Polonia, iar noi analizăm cu interes structurile utilizate de colegii noştri de acolo; sperăm să putem adapta o parte dintre ele şi în România.”

     

    Paza bună trece primejdia rea

    Domeniul apărării a intrat în atenţia ING Bank mai ales prin prisma participării grupului la construcţia noii bănci europene Defence, Security and Resilience Bank.

    În vara anului trecut, un grup operativ la nivel înalt, coprezidat de cancelarul britanic Rachel Reeves şi de secretarul britanic al apărării, John Healey, a aprobat crearea Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) – o nouă instituţie financiară internaţională deţinută de naţiunile care vor sprijini NATO şi aliaţii din întreaga lume în îndeplinirea angajamentului de 5% din PIB pentru investiţii în apărare, adoptat la summitul NATO din iunie 2025.

    Băncile participante urmează să contribuie cu expertiză în domenii precum instrumente de împrumut suveran, structurarea capitalului, atragerea investitorilor, consultanţă privind ratingurile, managementul riscurilor, administrarea activelor şi pasivelor şi accesul la pieţele de capital, astfel încât Defence, Security and Resilience Bank să poată atrage şi securiza capital privat în mod eficient şi rapid.

    Defence, Security and Resilience Bank este concepută ca o nouă instituţie financiară multilaterală, destinată să răspundă nevoilor de finanţare suverană ale NATO şi ale naţiunilor aliate din regiunea indo-pacifică. Misiunea sa este de a valorifica pieţele de capital în sprijinul prevenirii, pregătirii şi securităţii colective, asigurând că lumea liberă dispune de instrumentele financiare necesare pentru a se apăra într-o eră a ameninţărilor sistemice.

    Ce înseamnă concret pentru ING Bank România participarea grupului ING la construcţia noii bănci europene? „Cred că reprezintă o confirmare a interesului real pentru implicarea în zona de apărare. În trecut, majoritatea băncilor europene – nu doar ING – nu considerau acest domeniu o prioritate.”

    În trecut, în Europa, o astfel de orientare era evitată. În prezent, realitatea este diferită, iar mesajul la nivel european este că trebuie să fim pregătiţi în zona de apărare. „Nu este vorba doar despre finanţarea apărării, ci despre modul în care definim politica de descurajare în era modernă”, a declarat Kevin Reed, preşedintele DSRB Development Group, la momentul anunţării proiectului. „În secolul al XX-lea, descurajarea însemna mobilizare industrială. În secolul al XXI-lea, înseamnă parteneriat financiar.”

    Pe de altă parte, punctează Raluca Ţintoiu, „nu aşteptăm ca proiectele de apărare să fie finanţate exclusiv prin această bancă, iar ING să participe doar prin acest mecanism. Putem analiza şi oportunităţi bilaterale sau proiecte individuale”.

     

    Puncte de diferenţiere

    Cum se face diferenţierea în piaţa de corporate banking? „Faptul că suntem o bancă cu adevărat internaţională şi că putem aduce alături de noi experţi atât internaţionali, cât şi locali. În afară de echipa din România, banca deţine expertiză sectorială şi de produs la nivel global, disponibilă pentru clienţii noştri. Suntem construiţi astfel încât să putem aduce în orice moment experţi internaţionali care să completeze ceea ce oferim local. Pe de altă parte, contează foarte mult prezenţa locală.”

    Raluca Ţintoiu subliniază şi avantajul nivelului ridicat de digitalizare şi de inovaţie adus în relaţia cu clienţii, oferind drept exemplu RoPay. „Însoţim clienţii începând de la momente foarte simple – o plată, o deschidere de cont, un schimb valutar – până la soluţii foarte complexe, precum produse de hedging pe pieţe financiare, emisiuni de obligaţiuni sau chiar M&A transfrontalier în Europa, Asia ori America.”

    Un produs relativ nou pentru ING Bank România este şi finanţarea de tip project financing, despre care Raluca Ţintoiu spune că reprezintă una din cele mai complexe tipuri de finanţare, pe care ING a început să le ofere în România în mod uzual de doar câţiva ani. „Sunt credite pe termen lung, structurate, pentru proiecte noi, prin care se finanţează, de exemplu, proiectele de energie regenerabilă de care vorbeam mai devreme. Procesul durează destul de mult, de la iniţiere până la semnare – poate trece mai bine de un an de la prima strângere de mână până la momentul în care fondurile sunt trase, sunt implicate echipe sectoriale şi de produs specializate iar durata finanţării se întinde pe o perioadă de peste zece ani”, punctează Raluca Ţintoiu.  •

     

    BIO

    ► În martie 2025, Raluca Ţintoiu s-a alăturat ING România în calitate de Head of Wholesale Banking şi membră a Comitetului Executiv.

    ► Are peste două decenii de experienţă internaţională în domeniul bancar, al investiţiilor, al pieţelor de capital şi al asigurărilor, cu expertiză în arii precum fuziuni şi achiziţii (M&A), finanţări structurate şi investiţii. De-a lungul carierei sale, a coordonat proiecte financiare şi de transformare complexe şi a construit şi gestionat echipe performante, atât la nivel local, cât şi internaţional.

    ► Şi-a început cariera în 1998, la ING Bank, ca Management Trainee în România. A avansat în cadrul echipelor de Corporate Finance şi Structured Lending, lucrând atât în România, cât şi în UK. După zece ani, s-a alăturat UniCredit România, în calitate de Managing Director, responsabil de echipa locală de Corporate Finance Advisory. În 2013, a fost numită CEO al NN Pensii, cel mai mare fond de pensii de pe piaţa locală.

    ► Începând cu 2017, Raluca a făcut parte din echipa centrală a NN Group din Olanda, contribuind activ la mai multe proiecte strategice şi de M&A ale grupului la nivel european. Ultimul său rol în cadrul NN a fost cel de Chief Integration Officer, cu sediul în Polonia, fiind responsabilă de integrarea cu succes a operaţiunilor MetLife, achiziţionate de NN Group în 2021 pentru o valoare de peste 500 de milioane de euro.

    ► În 2023, Raluca s-a întors în România şi, înainte de a se alătura ING, a gestionat mai multe investiţii în domeniul fintech ale unei companii antreprenoriale cu capital românesc.

    ► Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Deţine o diplomă de Executive MBA de la London Business School şi a obţinut calificări postuniversitare de la Harvard Business School, MIT şi IMD, în domenii precum transformarea digitală, finanţele şi dezvoltarea abilităţilor de leadership.

     

     

    De vorbă cu Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România

     

    Câţi oameni coordonezi în prezent?

    În total, în jur de 250 de angajaţi lucrează pentru divizia de Wholesale Banking, dintre care în zona de front office, pe care o coordonez direct, sunt aproape 60 de oameni.

    Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învăţat în carieră?

    Să nu te opreşti niciodată din învăţat, să nu tratezi nicio provocare ca pe o povară, ci ca pe o oportunitate de a te îmbogăţi profesional. Aşa cum se întâmplă tuturor, au fost etape în cariera mea în care a trebuit să fac lucruri pe care nu mi le doream neapărat sau care uneori nu au fost alegerea mea, dar s-a dovedit că majoritatea au fost extrem de utile ulterior şi că m-au îmbogăţit foarte mult, dezvoltându-mi un profil profesional agil, cu mai multe faţete. Am experienţa şi o zonă de expertiză destul de amplă pentru că am lucrat în mai multe zone ale industriei financiare şi am încercat să învăţ cât mai mult din fiecare etapă.

    Care crezi că sunt cele mai importante atribute care te-au ajutat în evoluţia ta profesională?

    Cred că, în primul rând, curiozitatea. Nu mi-a fost frică să mă expun la experienţe noi. Când lucram în bancă şi aveam de-a face cu investitori, mi-am dorit să văd cum se întâmplă lucrurile şi de cealaltă parte a mesei şi am acceptat un job in investment management; am lucrat în străinătate pentru că mi-am dorit să văd cum funcţionează lucrurile şi la head office, nu doar intr-o sucursală din România. Am schimbat de mai multe ori perspectiva. Rezilienţa este, de asemenea, foarte relevantă. Am avut suişuri şi coborâşuri şi este foarte important să-ţi menţii echilibrul interior. Şi capacitatea de automotivare este esenţială. Un alt aspect ţine de bucuria de a lucra cu oamenii, pentru că îmi place foarte mult să lucrez în echipă, să creez legături noi, să descopăr oameni noi. Cred că mediul acesta, atât local, cât şi internaţional, în care lucrez acum şi în care am lucrat în mare parte din cariera mea, mi se potriveşte foarte bine.

    Ce altceva îţi mai place la jobul tău?

    Îmi place mult să lucrez cu companiile, să le văd dezvoltându-se, pentru că banca, în general, industria bancară are un rol foarte important în dezvoltarea businessurilor. Este sistemul vascular al mediului de afaceri. Pentru mine este foarte motivant să ştiu că susţinem dezvoltarea unor campioni şi că succesul lor se datorează şi deciziilor şi încrederii din zona bancară.

    Dacă ai putea s-o iei de la capăt, ai alege tot domeniul financiar pentru a-ţi dezvolta cariera?

    Mi-am pus această întrebare de curând şi am ajuns la concluzia că probabil da, pentru că în tinereţe mi-au plăcut foarte mult matematica şi economia, iar industria financiară le îmbină foarte bine.

    Care este visul tău pe termen lung în ceea ce priveşte parcursul profesional?

    Consider că am un profil agil, iar zona de corporate cred că se potriveşte acestui profil. În următorii câţiva ani mă văd în continuare în această zonă.

    Te-a tentat vreodată antreprenoriatul?

    Am şi am avut de-a face cu antreprenori şi admir antreprenoriatul. Totuşi, nu am avut curajul să fac acest pas. Poate, la un moment dat, la pensie, voi intra în consultanţă.

    Un sfat pentru tineri la început de drum?

    Este foarte important să-şi descopere pasiunea, iar apoi să depună tot efortul pentru a se dezvolta. Când faci ceea ce îţi place, munca nu este un efort. Şi să nu-şi piardă agilitatea de a învăţa lucruri noi, lumea se schimba foarte repede.

    Ai vreun hobby?

    Îmi place să călătoresc şi să fac plimbări lungi cu căţelul meu. Când eram mai tânără, îmi plăcea, în călătorii, să descopăr oraşe, ruine şi aşa mai departe. Acum mă interesează mai degrabă să întâlnesc oameni şi culturi noi.

    În ce fel vă ajută tehnologia în divizia pe care o conduci?

    În multe feluri şi suntem încă la început de drum. Este una dintre priorităţile noastre să încercăm să implementăm cât mai multe soluţii tehnologice noi în munca de zi cu zi. De la mici automatizări la automatizări de sisteme şi procese, RPA-uri pe care le mai punem la punct.

    Avem licenţe AI şi începem să le utilizăm destul de mult. Sigur, există foarte multe restricţii legate de securitatea informaţiei. Nu putem folosi agenţi AI publici. Avem un agent intern care este antrenat în perioada asta.

    Ameninţă AI-ul joburile bancherilor?

    În următorii zece ani, nu cred că se pune problema. Cred că va schimba destul de mult modul de lucru şi sarcinile de zi cu zi. Atâta vreme cât companiile vor rămâne organizaţii conduse de oameni însă, şi băncile vor continua să aibă o contraparte umană. Însă tipul de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească bancherii se va schimba semnificativ. Până acum, experienţa este foarte încurajatoare. Sunt zone în care tehnologia poate prelua activităţi, poate îmbunătăţi experienţa angajatului şi îi poate permite acestuia să se concentreze pe lucrurile cu adevărat relevante.

  • ​Tarom amână cursele speciale organizate pentru românii blocaţi în Orientul Mijlociu. Întârzierile generate de transportul terestru Israel – Egipt şi formalităţile de frontieră amână operarea curselor

    Tarom a anunţat amânarea curselor speciale pentru românii blocaţi în Orientul Mijlociu, programate pentru dimineaţa de 2 martie, pe fondul întârzierilor generate de transportul terestru Israel- Egipt şi formalităţilor de frontieră. Compania naţională va opera zborurile în seara zilei de 2 martie pentru a aduce în ţară peste 300 de români.

    „Transportul terestru şi formalităţile de frontieră  au condus la întârzieri mari ale grupurilor de pasageri care călătoresc spre aeroportul din Cairo. În aceste condiţii riscul de depăşire a timpului de serviciu al echipajelor (out-of-duty), cu potenţial de blocare a operaţiunii curente, dar şi a aeronavelor în Egipt este inevitabil. Pe fondul blocajelor la frontiera terestră Israel- Egipt, informaţii comunicate cu întârziere către TAROM,  estimarea timpului de sosire la aeroportul din Cairo al grupurilor de români conduc spre ora 06:00, în cel mai optimist scenariu. Pentru cei peste 300 de pasageri, formalităţile de acceptare şi procesare bagaje vor depăşi intervalul minim necesar pentru o decolare în timp util (peste 1 h). În aceste condiţii, riscul de depăşire a timpului de serviciu al echipajelor, cu potenţial de blocare a aeronavelor în Egipt şi impactarea zborurilor TAROM pe destinaţiile curente (echipaje şi aeronave indisponibile pentru cursele operate în regim curent) este iminent”, au anunţat reprezentanţii companiei.

    Citiţi continuarea pe zf.ro.

  • Primele reacţii ale pieţelor financiare după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu: futures-urile din SUA scad cu 0,8%, bursele europene se pregătesc de corecţii, iar pieţele asiatice sunt deja pe minus

    Pieţele financiare globale au reacţionat negativ la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iran, soldate cu moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Investitorii s-au orientat către active de refugiu, în timp ce acţiunile companiilor aeriene au fost printre cele mai afectate.

    În Asia, titlurile din sectorul aviatic au înregistrat scăderi abrupte, pe fondul închiderii spaţiilor aeriene şi al creşterii costurilor cu combustibilul. Acţiunile Singapore Airlines au scăzut cu peste 6%, iar companiile japoneze ANA şi Japan Airlines au pierdut peste 4%. În acelaşi timp, Cathay Pacific, Qantas şi EVA Air au consemnat corecţii similare.

    În contrast, acţiunile din energie au crescut, susţinute de avansul preţului petrolului. Cotaţiile ţiţeiului Brent şi West Texas Intermediate au urcat iniţial cu până la 8%, înainte de a reduce din câştiguri. În acest context, titlurile Woodside Energy, Inpex şi CNOOC au închis pe plus. Aurul a crescut cu peste 2%, confirmând statutul de activ de refugiu.

    Pieţele europene sunt aşteptate să deschidă săptămâna în scădere, cu indicii FTSE 100, DAX şi CAC 40 în declin semnificativ, potrivit estimărilor futures. Şi în SUA, contractele futures pe Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq 100 au scăzut cu aproximativ 1%. Pieţele financiare globale au reacţionat negativ la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iran, soldate cu moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Investitorii s-au orientat către active de refugiu, în timp ce acţiunile companiilor aeriene au fost printre cele mai afectate.

    În Asia, titlurile din sectorul aviatic au înregistrat scăderi abrupte, pe fondul închiderii spaţiilor aeriene şi al creşterii costurilor cu combustibilul. Acţiunile Singapore Airlines au scăzut cu peste 6%, iar companiile japoneze ANA şi Japan Airlines au pierdut peste 4%. În acelaşi timp, Cathay Pacific, Qantas şi EVA Air au consemnat corecţii similare.

    În contrast, acţiunile din energie au crescut, susţinute de avansul preţului petrolului. Cotaţiile ţiţeiului Brent şi West Texas Intermediate au urcat iniţial cu până la 8%, înainte de a reduce din câştiguri.

     

  • Dacă un restaurant sau o cafenea se închide nu este un motiv de a deschide o sticlă de şampanie, ci de a te îngrijora privind mersul economiei, mersul companiei unde lucrezi

    Dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru, în Bucureşti, cel puţin în Centrul Vechi şi zonele din centru, vedem cum au dispărut nişte restaurante, nişte cafenele, vedem cum au apărut afişe cu „For sale”, „For rent”.

    Deşi zona din Centrul Vechi al Capitalei pare câteodată extrem de aglomerată, cel puţin 20% dintre restaurante, dacă nu chiar mai mult, nu prea fac bani. Nu făceau nici anul trecut, nu fac nici acum. Aşa că patronii, cârciumarii – cum li se spune – au decis să închidă.

    Dacă economia a intrat în recesiune, fie ea şi tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere economică, cred că şi HoReCa este în recesiune, dacă nu chiar mai mult.

    Clienţii spun că preţurile au crescut prea mult la restaurante, în schimb cei din HoReCa spun că a scăzut puterea de cumpărare a clienţilor, adică creşterea inflaţiei este peste creşterea salariilor, ceea ce înseamnă că au scăzut şi numărul de clienţi, şi nota de plată cu ceea ce consumă.

    Clienţii aduc în discuţie şi faptul că au apărut asiaticii, ceea ce îi face să se simtă mai inconfortabil. Aşa că va mai dura până când vor fi asimilaţi în viaţa de zi cu zi.

    Toată lumea, toţi clienţii cred că patronii de restaurante fac milioane de pe urma lor având în vedere cum au crescut preţurile.

    Pe de altă parte, administratorii din HoReCa spun că această creştere a preţurilor la energie (plus 60%), creşterea preţurilor materiilor prime în lanţ, creşterea salariilor pentru a ţine sau a aduce oameni care să lucreze în bucătărie sau în sală înseamnă în final preţuri mai mari pentru clienţi.

    Iar clienţii au reacţionat, pare că ies mai puţin la restaurant, în cafenele, ceea ce nu este bine deloc.

    Ca să ieşi la o trattorie, la un restaurant de cartier, nu de Şoseaua Nordului din Bucureşti, nu ar trebui să ai o avere, ar trebui să fie o notă de plată pe care să o poţi onora, cel puţin o dată pe lună.

    Dacă nici o dată pe lună nu ajungi la o pizza, la nişte paste, la o salată, înseamnă că problemele din economie sunt mult mai mari decât credem.

    A ieşi la un restaurant este o întâlnire socială, un motiv de a sta de vorbă cu cineva, în familie, un motiv de a discuta ce se întâmplă în jur, de a discuta problemele curente cu care se confruntă fiecare.

    Dacă se taie şi această plăcere, pentru că nu mai sunt bani, este o mare problemă. În primul rând pentru economie, pentru fiecare, pentru buget, pentru toată societatea în ansamblu.

    Când ieşi la un restaurant, la o trattorie, la o cârciumă de cartier, înseamnă că lucrurile merg cât de cât bine, atât din punct de vedere personal, pentru că ai bani să achiţi nota de plată şi chiar să laşi un bacşiş, cât şi la nivel de economie.

    Scăderea economică începută în 2024, de la mijlocul anului, s-a răspândit în toate colţurile economiei, ajungând şi în HoReCa. Într-un fel sau altul toată lumea este afectată, nu numai patronii de restaurante, pe care lumea nu-i iubeşte atât de mult.

    Dacă un restaurant sau o cafenea se închide nu este un motiv de a deschide o sticlă de şampanie, ci de a te îngrijora privind mersul economiei, mersul companiei unde lucrezi.

    Americanii, care au cea mai puternică societate de consum, se bazează mult pe HoReCa, de toate tipurile, începând de la împinge tava şi fast-food până la restaurantele de lux. Iar cei care lucrează/servesc aici se bazează pe celebrul bacşiş, care în America începe de la 20% şi de multe ori este obligatoriu.

    Dar ieşitul la restaurant reprezintă un indicator privind evoluţia economiei americane, aşa că toată lumea este cu ochii în patru.

    La noi nu prea se dă importanţă felului în care merge HoReCa, pentru că lumea are propria părere despre cârciumari, patroni, cei care fac afaceri aici.

    Nimeni nu se leagă de brandurile străine prezente în România, dar mai toată lumea se uită altcumva la patronii de restaurante locale.

    Nu vreau să-i plâng pe cei care îşi închid restaurantele şi cafenelele, dar nu este un mesaj bun pentru business, pentru economie şi nu în ultimul rând pentru societate când scade HoReCa, pentru că este un indicator care arată cum merge economia.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum recunoşti un coleg „toxic” şi cum afectează el compania unde lucrezi?

    Cel mai recent sondaj derulat pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi Ziarului Financiar, la care au răspuns 906 persoane, arată că peste 61% dintre respondenţi cred că relaţiile dintre colegi afectează direct colaborarea şi nivelul de stres. Doar 72 spun că „este importantă doar competenţa”, iar 30 că relaţiile nu joacă niciun rol. Restul cred că „depinde de context”. Vorbim tot mai des despre productivitate, automatizare şi AI, însă, în practică, performanţa este şi relaţională. Presa internaţională vorbeşte de ani buni despre „toxic workplace” – „mediul de lucru toxic”, în care dinamica negativă devine normă, nu excepţie. Harvard Business Review a scris despre impactul angajaţilor toxici asupra performanţei echipei, arătând că efectul lor negativ îl poate depăşi pe cel pozitiv al unui „superperformer”. BBC şi The Guardian au analizat fenomenul „toxic leadership”, iar Forbes discută constant despre costurile ascunse ale culturilor organizaţionale disfuncţionale.

    Aşadar, ce înseamnă, concret, un coleg toxic? Potrivit relatărilor  menţionate, acesta nu este doar un coleg dificil sau care are o zi proastă, ci creează un tipar. Semnele sunt aproape universale în literatura de specialitate şi ţin de negativism constant, victimizare permanentă, bârfe care subminează reputaţii, lipsa asumării greşelilor, manipulare subtilă (inclusiv gaslighting). Harvard Business School a publicat cercetări care arată că un angajat toxic poate genera costuri organizaţionale mai mari decât valoarea adusă de un angajat foarte performant. Un coleg toxic creşte stresul, încetineşte deciziile şi creează tabere. Iar când energia echipei se duce în gestionarea tensiunilor, nu mai rămâne mult loc pentru muncă şi pentru inovaţie. Care sunt soluţiile? În primul rând, nu trebuie să intri în joc, setezi limite clare şi refuzi să participi la bârfe. În al doilea rând, îţi construieşti o reţea internă de sprijin – oameni cu care poţi lucra sănătos. În al treilea rând, dacă impactul devine vizibil asupra performanţei tale, discuţi instituţional – cu managerul sau cu HR.

    Lucrurile devin mult mai complicate când persoana toxică este şeful. Presa internaţională defineşte ca „toxic leader” drept acel lider care lasă organizaţia într-o stare mai deteriorată decât a găsit-o. Semnele sunt diferite, dar la fel de recognoscibile: lipsa empatiei, micromanagement excesiv, favoritisme, umiliri subtile sau publice, respingerea feedbackului, atribuirea meritelor în sus şi a greşelilor în jos. The New York Times şi BBC au scris despre efectele psihologice ale unui manager toxic: anxietate crescută, burnout accelerat şi plecări în lanţ, iar Gallup arată constant că principalul motiv pentru care oamenii părăsesc un job nu este compania, ci managerul direct. Ce faci când puterea este de partea angajatului toxic? Printre variante, se numără adaptarea comunicării, documentarea livrabilelor şi crearea de vizibilitate şi în afara relaţiei directe cu el; escaladare inteligentă – discuţii bazate pe fapte, nu pe emoţii, eventual prin HR sau un superior; ieşirea din organizaţie pentru că, uneori, singura alegere posibilă pentru sănătatea ta mintală şi evoluţia profesională este să pleci. Sondajul de la început arată că acest tip de relaţii definesc şi piaţa muncii din România. Organizaţiile investesc milioane în tehnologie şi competenţe, dar subestimează costul unei culturi toxice, în care chiar şi oamenii foarte buni ajung mediocri sau epuizaţi.   

    Ioana Matei este Editor-şef, Business Magazin

  • Ploom în România: de la investiţii locale la extinderea portofoliului de produse

    Pentru companiile din industria tutunului, România este una dintre pieţele cele mai dinamice din regiune: consumatori adulţi cu preferinţe diverse şi un ritm rapid de adoptare a tehnologiei. Într-un astfel de context, deciziile de business nu se mai bazează doar pe analize globale, ci pe un volum tot mai mare de insight-uri locale. Pentru JTI, această abordare devine esenţială pe măsură ce brandul Ploom, prezent acum cu Ploom AURA, intră într-o fază de consolidare a prezenţei brandului.

    România este una dintre pieţele importante din regiune pentru industria tutunului, prin particularităţile sale, printre care şi interesul crescut pentru produse alternative. Într-un astfel de context, deciziile de business ale companiilor globale sunt tot mai des influenţate de insight-urile locale, nu doar de direcţiile strategice stabilite la nivel internaţional.

    Pentru JTI, România este definită ca „un centru de creştere strategic”, atât pentru companie, cât şi pentru brandul Ploom. De exemplu, pentru JTI, unitatea de producţie care se va reloca până în 2027 în Ilfov, în apropierea Bucureştiului, exportă aproximativ 75% din producţie în peste 70 de ţări, iar compania şi-a menţinut un program constant de investiţii. La nivel de brand, într-un interviu recent, Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a menţionat că lansarea Ploom AURA pe piaţa românească s-a făcut „bazându-ne pe feedback-ul consumatorilor adulţi şi învăţând din experienţele de până acum”.

    În România,  introducerea Ploom X Advanced şi, ulterior, a Ploom AURA a venit în momente în care interesul local pentru alternative la ţigaretele clasice este în creştere. În practică, rolul insight-urilor locale se vede în modul în care JTI calibrează ritmul lansărilor,  şi comunicarea comercială. Pentru pieţe precum România, unde comportamentul de consum şi dinamica reglementărilor evoluează rapid, aceste informaţii din piaţă sunt esenţiale pentru ajustarea strategiilor localizate.

    La nivel global, strategia JTI pentru perioada 2024 – 2026 prevede ca produsele cu potenţial de risc redus (RRP) să genereze venituri de aproximativ 2,5 ori mai mari în 2026 decât în 2023, o direcţie în care segmentul de tutun încălzit joacă un rol esenţial. Brandul Ploom, prin dispozitivele Ploom X Advanced şi noua generaţie Ploom AURA, este în centrul acestui efort. Pentru susţinerea creşterii, JTI a anunţat investiţii suplimentare în perioada 2025 – 2027, orientate în mare parte către categoria RRP.

    PRODUSUL NU ESTE LIPSIT DE RISCURI ŞI CAUZEAZĂ DEPENDENŢĂ. 18+ DESTINAT ADULŢILOR CONSUMATORI EXISTENŢI DE PRODUSE CU NICOTINĂ.

  • 2 în 1 cu covor

    Casa modernă mobilă reinterpretată aşteaptă, pare să fi gândit designerul olandez Sabine Marcelis, care a creat un produs de tip 2 în 1. Aceasta a prezentat la un eveniment recent de artă şi design din Mexic creaţia sa numită „Roll” („Rulou”), care poate fi folosită şi drept covor, şi drept canapea, scrie Dezeen. Realizată în parteneriat cu producătorul italian de covoare CC-Tapis, „Roll” este formată dintr-o parte de covor şi o parte braţ din lemn şi răşină, care face posibilă folosirea sa şi pe post de canapea. Sabine Marcelis a creat trei piese „Roll” în ediţie limitată pentru CC-Tapis, de culoare bordo, roz sau ruginie.