BusinessMagazin

Blog

  • Americanii ştiu să facă comerţ: SUA vând petrolul venezuelean cu 30% mai scump decât o făcea ţara sud-americană. Un prim transport, în valoare de 500 de milioane de dolari, a fost deja valorificat

    SUA obţin preţuri cu aproximativ 30% mai mari pentru ţiţeiul venezuelean, a declarat joi secretarul Energiei, Chris Wright, în timp ce ţara a început să vândă petrol provenit din această naţiune latino-americană după capturarea fostului preşedinte Nicolas Maduro.

    Washingtonul a finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului Energiei al SUA, urmând ca în zilele şi săptămânile următoare să aibă loc şi altele.

    „Obţinem un preţ realizat cu aproximativ 30% mai mare atunci când vindem acelaşi baril de petrol decât îl vindeau ei pentru acelaşi baril acum trei săptămâni”, a spus Wright la un eveniment al U.S. Energy Association, fără a preciza preţurile.

    Preşedintele Donald Trump a declarat săptămâna trecută că Venezuela va preda între 30 şi 50 de milioane de barili de petrol aflaţi în prezent sub sancţiuni americane, care vor fi vânduţi la preţurile de piaţă curente. Într-o postare pe reţelele sociale, el a menţionat că încasările vor fi controlate de el pentru a se asigura că fondurile vor aduce beneficii atât Venezuelei, cât şi SUA.

    Venezuela deţine cele mai mari rezerve dovedite de ţiţei din lume, de aproximativ 303 miliarde de barili, însă ani de subinvestiţii au lăsat industria petrolieră într-un declin sever, iar producţia este acum în jur de 800.000 de barili pe zi, faţă de un vârf de 3,5 milioane bpd în anii 1990.

  • Donald Trump ameninţat de un oficial de rang înalt: „Îi vom tăia mâna şi degetul”

    Donald Trump a fost ameninţat de generalul Mohsen Rezaei, un oficial iranian de rang înalt, potrivit Express. El este membru într-un consiliu al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice. Mohsen Rezaei a comentat ameninţările lui Trump privitoare la Iran.

    „Trump a spus că are mâna pe trăgaci. Îi vom tăia mâna şi degetul”, a spus Rezaei adăugând că Iranul nu va mai accepta un armistiţiu dacă ţara este atacată.

    „Dacă mergem mai departe, nu se va mai vorbi despre un armistiţiu. Nu acordaţi atenţie reţinerii şi răbdării strategice de care am dat dovadă. Opriţi-vă chiar acum. Faceţi un pas înapoi, altfel niciuna dintre bazele voastre din regiune nu va fi în siguranţă”, a transmis generalul iranian.

    Rezaei este o figură extrem de influentă în cadrul cercului politic şi militar al Iranului. El a fost comandant şef al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC), o funcţie pe care a deţinut-o din 1980 până în 1997. Ulterior, a ocupat mai multe funcţii importante, inclusiv vicepreşedinte pentru afaceri economice şi secretar al Consiliului Suprem pentru Coordonare Economică, un organism care modelează politica economică naţională.

    Ameninţarea apare în contextul în care portavionul USS Abraham Lincoln s-a apropiat de Iran. Acesta are avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate şi un submarin de atac.

    În paralel, preşedintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri că ia în considerare acţiuni militare dacă forţele de securitate iraniene vor face rău protestatarilor paşnici din Iran.

  • Rogobete exclude coplata în oncologie: „Orice întârziere poate însemna pierderea unei şanse”

    Ministrul a subliniat că în oncologie orice barieră în plus înseamnă întârziere, iar orice întârziere poate însemna pierderea unei şanse.

    „Responsabilitatea este a sistemului, nu a omului care primeşte un diagnostic greu”, a precizat Rogobete.

    Alexandru Rogobete a arătat că direcţia pe care a urmat-o a fost asumată de la început: creşterea accesului şi reducerea barierelor administrative, nu transferarea costurilor către pacient. Ministerul a extins accesul la tratament prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate şi gratuite, dintre care 11 terapii oncologice inovative.

    „Tratamente care până recent nu existau în sistemul public sunt astăzi disponibile fără ca pacientul să fie pus să aleagă între sănătate şi bani”, a explicat ministrul. Terapiile acoperă inclusiv forme rare sau avansate de cancer.

    Ministerul a scos prevenţia din zona declarativă şi a făcut-o funcţională. Registrele naţionale de screening pentru cancerul de col uterin, sân şi colorectal sunt în transparenţă decizională.

    „Fără date, prevenţia este slogan. Cu registre, devine politică publică, corectabilă şi evaluabilă”, a afirmat Rogobete.

    O altă măsură implementată este decontarea sprijinului psihologic pentru pacienţii oncologici.

    „Tratamentul nu înseamnă doar scheme terapeutice, ci şi capacitatea reală a omului de a duce această luptă”, a subliniat ministrul.

    Alexandru Rogobete a anunţat că îngrijirile paliative au fost integrate şi dezvoltate în spitale, ambulatoriu şi la domiciliu, prin programe naţionale deja funcţionale. Acestea vizează inclusiv pacienţii oncologici, pe baza hotărârii de Guvern aflate în transparenţă.

    „În oncologie, discuţia corectă este despre şanse reale, oferite la timp. Asta este linia pe care o urmez şi de la care nu mă abat”, a conchis ministrul Sănătăţii.

  • Dezastru pentru Porsche: Vânzările au scăzut cu 10% în 2025, consumatorii nedorind vehiculele electrice ale gigantului german

    Vânzările Porsche au scăzut cu 10% în 2025, în condiţiile în care producătorul german de maşini sport s-a confruntat cu o cerere slabă pentru modelele sale electrice şi cu dificultăţi pe piaţa chineză, notează FT.

    Compania a vândut 279.449 de vehicule, în scădere de la 310.718 în 2024. Aceasta a fost cea mai abruptă cădere a vânzărilor din 2009, în plină criză financiară globală, când livrările au scăzut cu 13,7%.

    Declinul subliniază provocările care îl aşteaptă pe noul director general al Porsche, Michael Leiters, care a preluat conducerea la începutul anului.

    Compania a demarat un program de restructurare pentru a-şi reduce capacitatea de producţie şi poartă discuţii cu sindicatele din Germania privind economii suplimentare.

    Porsche a fost nevoită anul trecut să facă o ajustare costisitoare a gamei sale de modele, mutând accentul înapoi către motoarele pe benzină şi hibride.

    Scăderea vânzărilor de anul trecut s-a datorat parţial unor „goluri de aprovizionare” pentru modelele 718 şi Macan, cel mai bine vândut model al companiei, a declarat directorul de vânzări Matthias Becker într-un comunicat.

    În pofida creşterii tarifelor SUA anunţate în 2025, America de Nord a fost regiunea cu cele mai bune performanţe, cu doar câteva sute de unităţi mai puţin faţă de scăderi mult mai mari în alte zone.

    Vânzările au scăzut cu 16% în Germania, piaţa de origine a Porsche, iar Europa a înregistrat un declin de 13%.

    Cererea în continuare slabă din China, unde constructorii auto europeni au găsit tot mai dificil să vândă vehicule de lux, pe fondul creşterii concurenţei locale, a afectat şi ea rezultatele.

    Porsche a vândut 41.938 de vehicule în China, cu 26% mai puţine faţă de anul anterior şi sub jumătate din totalul din 2022.

  • Germania pune sub semnul întrebării viitorul proiectului european? „Există un scepticism tot mai mare faţă de proiectul european. Când îl apăr, oamenii mă întreabă Cu cine vrei să construieşti Europa? Meloni este eurosceptică, Ungaria, Cehia şi Slovacia la fel. Macron şi-a pierdut puterea, iar Franţa ar putea vira spre extrema dreaptă în 2027”

    Berlinul îşi exprimă îndoiala cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a rezista ascensiunii partidelor naţionaliste şi presiunilor venite din partea administraţiei Trump. Acest scepticism fără precedent în Germania a stârnit temeri legate de o slăbire durabilă sau chiar de marginalizarea treptată a Europei aşa cum există ea astăzi, scrie Le Monde. 

    La cincisprezece ani de la criza zonei euro, începe Germania să se îndoiască de Europa? Creşterea partidelor naţionaliste pe întreg continentul, patru ani de război în Ucraina fără perspective reale de armistiţiu şi dificultăţile celor 27 de state membre de a răspunde atacurilor repetate ale lui Donald Trump au alimentat, în Germania, un sentiment de neîncredere faţă de capacitatea Uniunii Europene (UE) de a fi mai mult decât un simplu spaţiu economic.

    „Există un scepticism tot mai mare faţă de proiectul european”, a declarat Franziska Brantner, copreşedintă a Verzilor germani, adăugând: „Când îl apăr, oamenii îmi spun: «Cu cine vrei să construieşti Europa? Giorgia Meloni este eurosceptică; Ungaria, Cehia şi Slovacia la fel. Emmanuel Macron şi-a pierdut puterea, iar Franţa ar putea vira spre extrema dreaptă în 2027.» Oamenii renunţă să mai creadă în progres, mai ales în domeniul apărării şi securităţii, din cauza posibilităţii ca Marine Le Pen să ajungă la Palatul Élysée în 2027. Dacă îl lăsăm pe Trump să ne divizeze în continuare, sfârşitul UE devine posibil.”

    „Sfârşitul UE nu mai este un subiect tabu”, a scris şi eseista Sabine Rennefanz în cea mai recentă rubrică a sa din Der Spiegel, publicată pe 8 ianuarie, descriind o Uniune Europeană epuizată şi profund divizată pe teme-cheie precum noul imperialism al SUA şi al Rusiei. „Când îţi aminteşti începuturile Uniunii Europene, prezentul este dezamăgitor”, a scris ea. UE „nu se prăbuşeşte şi nu este incapabilă să acţioneze, dar a fost slăbită din interior”. Sfârşitul său, mult timp de neimaginat, este acum „mai degrabă o idee neplăcută, despre care nimeni nu vrea să vorbească”. Autoarea spune că nu ar fi surprinsă „dacă, peste 10 ani, această UE nu va mai exista. Nu din cauza unui mare cutremur, ci printr-o pierdere treptată de relevanţă. Tratatatele ar rămâne, la fel şi clădirile. Doar ideea politică care le susţine ar fi dispărut.”

    Cancelarul Friedrich Merz, considerat la preluarea mandatului în mai 2025 un simbol al speranţei pentru reînnoirea Europei, pare acum mai prudent, apelând uneori la o abordare centrată exclusiv pe Germania. „Dacă nu vreţi Europa, atunci măcar faceţi din Germania partenerul vostru”, i-a sugerat el lui Trump pe 9 decembrie 2025, imediat după publicarea noii strategii de securitate a SUA.

    Preşedintele Uniunii Creştin-Democrate (CDU), al cărui cerc apropiat promisese cu doar câteva luni înainte un discurs major despre viitorul Europei, inspirat de discursul de la Sorbona al lui Emmanuel Macron din septembrie 2017, nu a prezentat până acum nicio viziune sau reflecţie conceptuală. Entuziasmul iniţial s-a stins după ce Franţa s-a opus acordului de liber schimb dintre UE şi ţările Mercosur şi şi-a exprimat rezervele privind folosirea activelor ruseşti îngheţate pentru sprijinirea Ucrainei. Eşecul preşedintelui francez de a avansa proiectul franco-german al avionului de luptă (Future Combat Air System – SCAF) a dezamăgit, de asemenea, Berlinul.

    „Nimeni nu pare să mai fie cu adevărat interesat de UE”, avertiza cotidianul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung într-o analiză publicată pe 11 ianuarie, argumentând că doar Uniunea Europeană poate „apăra modul de viaţă european bazat pe libertate”. Ziarul a mers până la a prezice „prăbuşirea Europei chiar de anul viitor [2027]”, pe fondul succesului electoral al partidelor populiste şi eurosceptice din Franţa şi Polonia. Ar trebui UE să fie mai integrată politic? Să aibă un lider ales direct? Să devină o federaţie de state-naţiune? Să aibă o armată comună? Nimeni nu mai abordează aceste întrebări. „Preşedintele american este cel care dă tonul dezbaterilor din Europa”, a deplâns corespondentul ziarului la Bruxelles, avertizând că UE ar putea „pierde prin indiferenţă”.

    În realitate, niciunul dintre marile partide tradiţional pro-europene nu lucrează în prezent la viitorul UE. „Condiţiile pentru un nou început nu sunt ideale”, a rezumat un parlamentar social-democrat, recunoscând că „nici măcar partidele pro-europene nu investesc prea mult, pentru că este puţin probabil să obţină rezultate pe termen scurt”.

    CDU, în ciuda rădăcinilor sale profund pro-europene, evită orice dezbatere pe această temă, a remarcat istoricul Andreas Rödder, apropiat de partid. El spune că aude „două tipuri de critici”: pierderea influenţei UE în discuţiile internaţionale de securitate şi reglementările excesive de la Bruxelles, care afectează economia germană. „CDU nu îşi poate permite să evite reflecţia asupra acestor subiecte”, a avertizat el, „altfel va exploda la un moment dat. Uitaţi-vă cât de repede Partidul Republican din SUA, care se considera profund liberal, a devenit protecţionist.”

    Mulţi analişti germani pledează pentru un nucleu de state dispuse să coopereze în domeniul securităţii — invocând, de exemplu, o revenire la defuncta Uniune Vest-Europeană, creată de şapte state după Al Doilea Război Mondial, în eventualitatea retragerii SUA din NATO. Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la München, a susţinut şi el ideea unui „nucleu de ţări europene similare, dispuse să avanseze renunţând la regula unanimităţii”, afirmând că este convins că „mulţi membri ai actualului guvern german şi majoritatea parlamentară ar sprijini o astfel de iniţiativă”. „UE are un potenţial enorm, dar, în forma sa actuală, nu poate gestiona apărarea”, a spus fostul diplomat, indicând cel puţin absenţa Regatului Unit.

    „Avem nevoie să recreăm o comunitate europeană de apărare, ca în 1952”, a insistat Brantner. „Dar nu cu 27 de state, este evident. Europa a avansat întotdeauna în formate mai restrânse, precum crearea monedei euro sau a spaţiului Schengen.”

    Merz împărtăşeşte această viziune încă de la preluarea mandatului. În materie de securitate şi apărare, el favorizează formatul „E3” — construit în jurul Regatului Unit, Franţei şi Germaniei, uneori extins pentru a include Italia şi Polonia. Această configuraţie este considerată mai eficientă decât o coaliţie de 27 de state, chiar dacă riscă să submineze coeziunea Uniunii Europene.

  • Radu Miruţă, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedeşte

    „Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook.

    Miruţă a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicaţi producătorii locali. „planul iniţial ca prin aceasta să dezmorţim şi industria naţională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate.

    Vom produce o parte în România, vor fi implicaţi furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedeşte”.

    „21 de proiecte de înzestrare, de la maşini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniţie, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării.

    În încheiere, Miruţă a subliniat colaborarea dintre Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Prim-Ministrului şi ministerele Apărării Naţionale, Afacerilor Externe şi Economiei.

  • Anchetă G4Media: Zeci de medici îşi vând parafele la clinici private

    O investigaţie a G4Media identifică un fenomen de corupţie în sistemul medical care tinde să devină un tipar toxic de comportament: medicii îşi vând parafele la clinici private pentru ca acestea să încaseze decontări de la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.

    Medicul este prezent scriptic la clinică, dar aproape deloc fizic. La ora 14 i se termină programul la spitalul public şi tot la 14 începe la clinica privată care, uneori, este şi la 100 de km depărtare de spital. Vă prezentăm: medicul care a descoperit teleportarea instantanee.

    Zeci de medici radiologi şi-au vândut parafele la clinici private, pentru ca acestea să obţină contracte cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, iar aceştia nici nu calcă pe la clinicile respective.

    Este rezultatul halucinant al unei investigaţii G4Media, desfăşurate pe mai multe luni de zile, care confirmă că vânzarea parafelor în sistemul medical românesc este un adevărat sport naţional.

    Clinicile private se află, uneori, şi la sute de kilometri depărtare de spitalele publice unde lucrează medicii, relatează G4Media, care identifică un tipar de comportament preluat şi perpetuat: medicul figurează pe ştatele de plată al unui Spitalul Judeţean între orele 8 şi 14, după care – pe ştatul de plată al unei clinici private de la ora 14:00, în condiţiile în care clinica privată se află la o depărtare, uneori, chiar şi de 100 de km de spital.

    Interpretările imagistice sunt făcute de medici cu calificări inferioare, au declarat surse pentru publicaţia citată, care a făcut aceste descoperiri pe baza răspunsurilor oficiale ale unor Case Judeţene de Sănătate (CJAS-uri).

    Unele cazuri au fost identificate în urma unor controale inopinate la clinici private.

    Reprezentanţii Casei nu l-au găsit pe medicul care, altfel, figura pe ştatul de plată şi au sancţionat clinica cu 5% din suma decontabilă de la bugetul de stat.

    Contactat de G4Media.ro, medicul a susţinut că în acea zi se afla în concediu. În mare parte, reacţia autorităţilor la întrebările G4Media.ro pe marginea acestui subiect a fost refuzul dialogului şi/sau muşamalizarea fenomenului.

    „Conform legii, clinicile de imagistică care au contract cu Casele de Asigurări îl pot avea DOAR dacă au un medic radiolog cu contract PFA, SRL (al medicului) sau contract de muncă. Dacă nu au un astfel de contract, nu pot furniza servicii decontate de Casă. Prin contractul pe care furnizorul îl are cu CJAS, furnizorul (clinica) se obligă ca medicul să fie prezent în clinică în programul declarat la CJAS. Cam toţi îşi pun cel puţin 6 ore pe zi.

    Cu cât ai mai mulţi medici, cu atât ai un program mai lung şi o decontare a serviciilor mai substanţială. Din cauza faptului că nu sunt radiologi destui sau sunt puţini în anumite zone geografice, medicii radiologi de la stat au ajuns sa îşi «vândă» parafa!”, a declarat o sursă pentru publicaţia citată.

    „Ceea ce este incredibil este că nimeni nu se întreabă cum poate un radiolog care lucrează până la ora 14:00 în spitalul judeţean din Cluj, Timişoara, Arad, Bucureşti etc să fie în program cu CJAS de la ora 14:00 în Vaslui, Piatra-Neamţ, Turnu-Severin etc care e la sute de kilometri distanţă”, s-a revoltat sursa G4Media.ro care deţine o afacere privată în domeniu. Sursa G4 a adăugat că şi ea a ”cumpărat parafă”, dar că „m-am săturat de şantajul doctorilor şi de faptul că le plătim parafa şi de aceea am decis că e nevoie de o schimbare. (…) Cred că sunt câteva zeci dacă nu peste 100 în situaţia asta în ţară”.

    Adresa publicaţiei către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în care este sesizat acest fenomen a fost întâmpinată cu un răspuns ironic, şi anume că „nu comentează public afirmaţiile niciunui jurnalist şi cu atât mai puţin afirmaţiile despre afirmaţiile unor terţe persoane”.

    O altă sursă a afirmat referitor la această situaţie: ”Contractul cu CJAS ar trebui să se facă pe clinică, NU PE MEDIC! În felul acesta s-ar rezolva dezavantajul cu concediile şi s-ar putea repartiza examinările în funcţie de sub-specialităţile medicilor, ceea ce ar creşte semnificativ calitatea actului medical. Plus că s-ar elimina mafia parafei. Toate acestea ar fi în avantajul pacientului, până la urmă, pentru că se creşte calitatea actului medical”.

    Câteva cazuri de medici care se teleportează instantaneu la 100 de km la ora 14:

    Pe baza răspunsurilor primite anul trecut de la spitalele de stat, respectiv de la Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) care au contracte de decontare cu clinici private, G4Media.ro a identificat câteva situaţii ciudate în programul de lucru declarat de mai mulţi medici radiologi:

    1. Doctor de la Spitalul de Pediatrie 1 Cluj-Napoca program luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată luni-vineri 14.00-20.00. Distanţă Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km.

    2. Doctor Spitalul Negreşti Oaş luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată Baia Mare. Casa de Sănătate Maramureş a refuzat să furnizeze numele şi programul ei, informaţia că medicul lucrează aici am confirmat-o telefonic. Distanţă Negreşti Oaş – Baia Mare 50,5 km.

    3. Doctor Spitalul ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava luni-vineri ora 8.00-15.00/Clinică privată Târgu Neamţ luni, marţi şi joi 8-11, miercuri şi vineri 15.00-18.00. După întrebarea G4Media.ro adresată CJAS Neamţ despre programul din privat al medicului, instituţia ne-a informat că programul acestuia s-a schimbat prin act adiţional din septembrie 2025: luni, marţi, joi şi vineri: 8.00-17.00 şi miercuri: 8.00-11.00. Distanţă Suceava-Târgu Neamţ 60 km.

    4. Doctor Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca ture de câte 12 ore/Clinică privată Alba Iulia luni-vineri 8.00-14.00. Distanţă Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km.

    În contractele încheiate de furnizorii privaţi cu Casele Judeţene de Sănătate există următoarea clauză care îi obligă pe aceştia ”Să facă dovada că pe toată durata programului de lucru solicitat a fi contractat cu casa de asigurări de sănătate, care nu poate fi mai mică de 6 ore pe zi – de luni până vineri – pentru fiecare laborator de radiologie-imagistică medicală/punct de lucru din structură, îşi desfăşoară activitatea medic/medici de specialitate radiologie-imagistică medicală, medicină nucleară într-o formă legală de exercitare a profesiei, care să acopere o normă întreagă (6 ore)”.

    Cu alte cuvinte, pentru a încheia contract cu CJAS-urile în ambulator, o unitate privată este obligată prin legislaţie să aibă medicul radiolog în unitate toată perioada de program declarată şi menţionată în actele care stau la baza încheierii contractului de furnizare servicii de imagistică.
    8:00 – 14:00 şi 14:00 – 20:00

    Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate şi CNAS au reacţionat la adresele publicaţiei.

    În continuare, fără a oferi detalii se arată că ”se va dispune recuperarea contravalorii serviciilor medicale raportate în perioada de absenţă a medicului de la program”.

    Contactată de G4Media.ro, medicul absent a declarat că în ziua respectivă era în concediu şi că programul ei începe la ora 16.00, fără a menţiona de când a avut loc această modificare.

    O solicitare trimisă societăţii nu a primit răspuns. Colegul său care şi el făcea, teoretic, naveta din Cluj-Napoca, nu a putut fi contactat.

    A fost singura acţiune concretă prin care autorităţile medicale au mers pe teren pentru a verifica programele oficiale declarate de medicii de mai sus.

    CJAS Neamţ a comunicat că, potrivit declaraţiilor doctorului implicat, programul său din privat nu se suprapune cu cel de la Spitalul Clinic de Urgenţă ,,Sf. Ioan cel Nou” din Suceava. Răspunsul CJAS Neamţ îl contrazice, însă, pe cel al spitalului, susţinând că medicul lucrează în ture la unitatea de stat.

    „Dacă aveţi informaţii referitoare la utilizarea de către unii medici a unor mijloace precum cel menţionat de dumneavoastră şi anume că ”îşi vând parafa”, vă rugăm să vă adresaţi instituţiilor abilitate care au competenţa să soluţioneze şi eventual să sancţioneze astfel le fapte”, a adăugat CJAS Neamţ.

    Medicul nu a putut fi contactat, aflându-se în vacanţă în Dubai, după cum ne-a transmis tatăl său care a susţinut că, între timp, fiul său a încetat colaborarea cu clinica privată – evenimentul a avut loc în timpul documentării G4Media.ro – pe motiv că nu mai reuşea să ajungă la Târgu Neamţ.

    Şi el a afirmat că fiul său lucra în ture în cadrul UPU din cadrul spitalului sucevean.

    Cea mai opacă în comunicare a fost CJAS Maramureş care a refuzat să comunice lista medicilor aflaţi pe lista furnizorilor de servicii de radiologie imagistică în 2025, programul lor de lucru şi localitatea unde prestează serviciile.

    Medicul a avut telefonul închis, iar de la spital informaţia a fost că se află în concediu.

    Clinica privată din Baia Mare ne-a transmis că doctorul respectiv a avut program doar în afara orarului de la spitalul de stat, cu o pauză care să-i permită să călătorească în timp util între cele două localităţi.

    Celelalte clinici private nu au răspuns întrebărilor G4Media.ro până la ora redactării acestui articol.

    Pe de altă parte, o sursă G4Media.ro a susţinut despre unul dintre cei medicii de mai sus că nu mergea deloc la clinica privată la care colabora. ”I-am oferit un post (la clinică sa privată n.r.) şi când a auzit că trebuie să fie prezentă la muncă a reacţionat ca şi cum am insultat-o. Asta se întâmplă în majoritatea cazurilor”, a mai afirmat sursa G4Media.ro care a mai spus că în cazul altuia dintre aceşti medici angajarea e de formă, fără ca acesta să presteze activitate.

    O altă sursă a relatat un alt caz, în nordul ţării, unde funcţionează un centru privat de imagistică: ”Au contract cu CJAS. Medicul declarat la CJAS (…) este plecat de câteva luni la specializare în Italia. Rezultatele se eliberează pe parafa lui şi pacienţii sunt anunţaţi că rezultatele sunt eliberate de la distanţă.”

    La clinica sursei G4Media.ro, însă, ”când am anunţat (la CJAS n.r.) medicul nostru e în concediu, ne-au solicitat să facem adresă prin care să cerem suspendarea contractului pe motiv de absenţa medicului altfel ne reziliază contractul. (…) Dacă ar fi avut parte de acelaşi tratament ca şi noi (cei de la clinica unde medicul era în Italia n.r.), contractul lor ar fi fost reziliat până în prezent pentru că medicul este plecat din ţară. Dar acolo se lucrează nestingherit şi nici nu se sfiesc să spună că medicul nu e în clinică. Relaxarea aceasta mă face să cred că se simt protejaţi.”

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns în urma unei adrese G4Media.ro din 23 septembrie 2025, în timp ce CNAS a comunicat că ”nu comentează public afirmaţiile niciunui jurnalist şi cu atât mai puţin afirmaţiile despre afirmaţiile unor terţe persoane. CNAS vă mulţumeşte însă pentru cele semnalate de dvs, care au fost deja comunicate caselor judeţene de asigurări de sănătate respective, pentru verificare şi pentru adoptarea măsurilor care se impun, după caz.”

    În trecut, însă, ministrul Sănătăţii, Alexandru Robogete, a avertizat în mai multe rânduri în cazul relaţiei public-privat din sistemul de sănătate: ”(…) Rog toţi colegii din spitalul public să respecte programul de lucru. Nu sunt de acord ca medicul să aleagă între public şi privat. Medicina este un domeniu cu particularităţile lui şi nu putem să separăm apele atât de abrupt şi atât de brusc.

    Însă respectarea programului de lucru din spitalul public este, conform legislaţiei, obligatorie. Medicul are libertatea, evident, ca după finalizarea acestui program să activeze unde doreşte el, în marile lanţuri de spitale private, în cabinetul propriu privat – oriunde are posibilitatea să îşi desfăşoare serviciul medical, dar cu respectarea programului de la public. (…) Nu vreau să generalizez, însă cu toţii ştim că există şi excepţii de colegi care la ora 11.00, la ora 12.00 nu mai sunt în spitalul public şi activează în sistemul privat (…) Nu poţi să spui că eşti plătit prost de către statul român, când tu la spitalul public stai trei ore pe zi şi restul de 10 ore le stai în cabinetul privat.”

    Legat de acest aspect, G4Media.ro a intrat în posesia unei adrese a managerului Spitalului Judeţean de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, acesta transmiţând, în luna iunie 2025, tuturor secţiilor că ”În urma atenţionărilor parvenite, în ultima perioadă, de la mai multe instituţii publice vă rugăm să informaţi medicii secţiei şi asistentele medicale asupra obligativităţii respectării timpului de lucru corespunzător contractului de muncă şi al orarului de muncă (…) Menţionăm faptul că la unele persoane au fost decelate suprapuneri ale programului din spital cu cel din sectorul privat, ceea ce atrage răspunderea celui în cauză.”

    Ministrul Rogobete s-a referit public şi la contractele de decontare a serviciilor medicale: ”Există o anomalie legislativă prin care medicul, chiar dacă este angajat în sistemul public, îşi face contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în mediul privat. Această anomalie a dus la acest fenomen. Deşi am computer tomograf, deşi am RMN, deşi am echipamente de ultimă generaţie în care investim fonduri europene importante şi buget de stat important, pacienţii nu beneficiază de ele şi sunt trimişi la spitalul sau la cabinetul privat pentru că medicul are contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu zona privată, nu cu zona publică, deşi el este angajat al spitalului public.”

    Sursă pentru G4Media: „Am devenit sceptic cu privire la corectarea corupţiei”

    „(…) Poate se va schimba ceva. Deşi am devenit sceptic cu privire la corectarea corupţiei din sistemul medical în general şi din sistemul de înregistrare la CAS a radiologilor. „Sistemul“ e prea puternic şi corupţia e prea adânc înrădăcinată. Mai ales că şefii CAS sunt numiţi politic şi sunt protejaţi extrem de bine de partide”, a conchis una dintre sursele G4Media.ro.

  • Paleologu, revoltat de amenda primită pentru mesajul „Marş la Moscova”

    Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a reacţionat vineri pe Facebook după ce Jandarmeria Capitalei a anunţat că bărbatul care a proiectat cu laserul mesajul „Marş la Moscova” pe o clădire din Pieţei Universităţii a fost amendat cu 1.000 de lei.

    Evenimentul a avut loc joi seara, în timpul unui manifestaţii împotriva Legii Vexler, organizată de Claudiu Târziu şi susţinută de AUR.

    În mesajul său, Theodor Paleologu a criticat în mod dur decizia autorităţilor de a sancţiona gestul respectiv al bărbatului. Fostul ministru a afirmat că mesajul proiectat a fost cel mai relevant moment al manifestaţiei.

    „Cel mai notabil moment de la mitingului de ieri al extremiştilor noştri nu a fost nici unul dintre discursurile debile ale demagogilor de serviciu, ci mesajul proiectat de un cetăţean curajos pe numele lui Adrian Bazavan: «Marş la Moscova»”, a scris Theodor Paleologu.

    Theodor Paleologu s-a declarat indignat de reacţia forţelor de ordine de a-l sancţiona pe bărbat, calificând amenda oferită bărbatului drept un abuz.

    „Sînt scandalizat de faptul că poliţiştii nu au găsit nimic mai bun decît să-l amendeze şi voi dona o sumă pentru a-l ajuta să plătească amenda”, a precizat Paleologu.

    Mai mult, fostul ministru a declarat că va „dona o sumă pentru a-l ajuta să plătească amenda”.

    Acesta a precizat că speră că bărbatul amendat va contesta decizia în instanţă. El a descris sancţiunea ca fiind „stupidă şi abuzivă”.

    „Iar data viitoare va trebui să răspundem printr-o contramanifestaţie antifascistă”, a mai spus Theodor Paleologu.

  • X încă „dezbracă” imaginile cu Grok AI

    The Guardian scrie că acest lucru se întâmplă în pofida anunţului recent al companiei privind introducerea unor restricţii ferme pentru a combate astfel de abuzuri online.

    La începutul săptămânii, X a comunicat că a implementat „instrumente tehnologice” menite să prevină folosirea Grok în modificarea imaginilor reale ale oamenilor în scop sexual. Reprezentanţii companiei au reiterat „toleranţa zero” faţă de nuditatea nonconsensuală şi exploatarea sexuală, inclusiv a minorilor.

    Cu toate acestea, o anchetă realizată de The Guardian a arătat că versiunea separată a aplicaţiei – Grok Imagine – rămâne disponibilă prin browser şi poate fi utilizată pentru a genera imagini şi chiar videoclipuri sexualizate pornind de la fotografii obişnuite ale unor femei îmbrăcate. Aceste materiale pot fi apoi distribuite fără probleme pe platforma X, devenind accesibile publicului în doar câteva secunde.

    Reacţii critice din partea organizaţiilor pentru drepturile femeilor
    Grupurile care luptă împotriva violenţei online consideră că situaţia reflectă lipsa de implicare reală a companiei. Potrivit acestora, existenţa unei metode de ocolire a restricţiilor arată că problema nu a fost soluţionată la nivel fundamental.

    „Este inadmisibil ca asemenea instrumente să fie disponibile în continuare. Vorbim despre abuz sexual digital şi despre o încălcare gravă a consimţământului”, au transmis activiştii, solicitând intervenţia rapidă a autorităţilor competente.

    În Marea Britanie, subiectul a intrat în atenţia guvernului. Premierul Keir Starmer a descris imaginile generate de AI ca fiind „scandaloase” . El a subliniat că libertatea de exprimare nu justifică încălcarea dreptului la consimţământ.

    Autoritatea de reglementare în domeniul mass-media, Ofcom, a demarat o investigaţie oficială pentru a evalua dacă X respectă legislaţia privind siguranţa online. În paralel, anchete similare au loc în alte ţări, inclusiv Canada. De asemenea, unele state din Asia iau în considerare blocarea accesului la Grok.

    Situaţia Grok readuce în discuţie responsabilitatea companiilor din domeniul tehnologic în contextul dezvoltării inteligenţei artificiale. Deşi AI-ul generativ este promovat ca un instrument inovator, specialiştii avertizează că, în lipsa unor norme clare şi a unei aplicări stricte, acesta poate fi folosit pentru hărţuire şi abuz. Acest lucru este îndreptat în special împotriva femeilor.

    În timp ce Elon Musk continuă să prezinte Grok drept un succes internaţional, presiunea din partea opiniei publice şi a autorităţilor asupra platformei X creşte. În final, concluziile investigaţiilor ar putea impune schimbări mai complexe decât cele promise până acum.

  • Şi în 2026 giganţii mondiali continuă să concedieze mii de oameni. Care este compania ce anunţa că mai lasă 1.600 de oameni fără loc de muncă, după ce anul trecut a concediat 10.000

    Producătorul de echipamente de telecomunicaţii Ericsson, unul dintre cei mai mari jucători globali din această industrie, a anunţat joi că planifică să concedieze aproximativ 1.600 de angajaţi în Suedia, continuând măsurile de reducere a costurilor care au ajutat compania să reziste unei perioade prelungite de scădere a cheltuielilor în sectorul telecom, potrivit Reuters.

    Ericsson a redus constant numărul de angajaţi în ultimii trei ani pentru a-şi menţine profitabilitatea, în contextul încetinirii investiţiilor în infrastructura 5G şi al impactului tarifelor de import impuse de Statele Unite.

    „Notificarea din Suedia este una dintre mai multe iniţiative globale menite să îmbunătăţească structura generală a costurilor companiei pentru a menţine investiţiile importante care ne vor asigura competitivitatea şi liderul tehnologic”, a declarat un purtător de cuvânt al Ericsson.

    Compania a depus o notificare la Serviciul Public de Ocupare a Forţei de Muncă din Suedia şi a iniţiat negocieri cu sindicatele relevante.

    În Suedia, unde îşi are sediul central, Ericsson anunţase deja planuri de concediere a 1.400 de angajaţi în 2023 şi a încă 1.200 în 2024. Noua rundă de 1.600 de concedieri continuă acest trend.

    La 31 decembrie 2024, grupul avea aproximativ 90.000 de angajaţi la nivel global, dintre care circa 12.600 în Suedia. Acum trei ani, compania avea aproape 100.000 de angajaţi – ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 10.000 de locuri de muncă în această perioadă.

    „Iniţiativele de creştere a eficienţei operaţionale vor continua în întregul grup, dar nu vor fi anunţate separat”, a precizat compania într-un comunicat.

    Acţiunile Ericsson au crescut cu 1,7% în tranzacţiile de joi dimineaţă de la bursa din Stockholm. Analiştii interpretează măsurile de reducere a costurilor ca un semnal pozitiv pentru marjele companiei.Ericsson va publica rezultatele pentru trimestrul patru din 2024 pe 23 ianuarie. Compania are operaţiuni şi în România.