BusinessMagazin

Blog

  • Pachetul de relansare: Guvernul pregăteşte şase scheme de ajutor de stat, cu o finanţare de 3,95 mld. euro, pentru investiţii în sectoare cu deficit comercial, cercetare, apărare, creşterea competitivităţii, românii din diaspora şi materii prime critice

    Guvernul a prezentat astăzi un pachet de ajutoare de stat în valoare de 3,95 mld. euro, care merge pe şase linii: investiţii în sectoare de activitate cu deficit comercial din industria prelucrătoare, investiţii pentru valorificarea resurselor minerale, în special materii prime strategice, investiţii în cercetare-dezvoltare, în apărare, în creşterea competitivităţii şi pentru românii care se întorc din diaspora, conform unui proiect de lege văzut de Ziarul Financiar. 

    Pentru investiţiile care să reducă deficitul comercial, valoarea minimă este de 50 mil. lei, pentru valorificarea resurselor minerale, valoarea minimă 75 mil. lei, pentru investiţii în cercetare şi tehnologii înalte, valoarea este între 5 mil. şi 50 mil. Pentru apărare, valoarea minimă este de 10 mil. lei, iar pentru creşterea competitivităţii şi convergenţa regională, intervalul este între 7 mil. şi 50 mil. lei. 

    Schemele de ajutor de stat au diverse forme: grant, credit fiscal pe o perioadă de 7 ani, deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile, cu active corporale şi necorporale, garanţii acordare de Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi subvenţii de dobândă. 

    Bugetele defalcate sunt următoarele:

    ► 1,05 mld. euro pentru investiţiile în sectoare cu deficit comercial, valorificarea resurselor minerale şi pentru cercetare-dezvoltare. 

    ► Pentru apărare, bugetul este de 200 mil. euro  

    ► Pentru creşterea competitivităţii şi convergenţa regională, vor fi acordate garanţii de 500 mil. euro

    ► Pentru investiţiile realizate de românii care se întorc din diaspora, bugetul este de 100 mil. euro, printr-o schemă de ajutor de minimis. 

    De asemenea, se mai prevede creşterea posibilităţii fondurilor de pensii administrate privat Pilonul 2 de a investi până la 5% în fonduri de investiţii private de capital (venture capital), dar numai dacă în cadrul acestor entităţi deţine şi statul român acţiuni, participaţii sau aceste fonduri sunt finanţate şi din fonduri alocate prin PNRR sau dacă este prezentă şi banca de Investiţii şi Dezvoltare. 

  • DNA l-a luat în vizor pe Robert Negoiţă. Procurorii fac percheziţii la Primarul Sectorului 3

    Procurorii DNA desfăşoară la această oră percheziţii de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupţie fiind chiar primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.

    DNA suspectează săvârşirea mai multor fapte de corupţie, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potenţial abuz în serviciu.

    În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuţ Negoiţă.

    Situaţia a fost descrisă şi într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliştii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din Bucureşti, şi au şi asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuţ Negoiţă, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL.

    Fratele primarului ridica atunci un complex rezidenţial în acea zonă.

    Potrivit legii, autorităţile centrale şi locale nu pot să finanţeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăţi private. Pentru ca astfel de activităţi să poată fi desfăşurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.

    La acea vreme, primarul Robert Negoiţă a recunoscut că lucrurile aşa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:

    „Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră consideraţi că am creat un avantaj fratelui meu, aveţi o abordare foarte greşită”.

    Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziţii în toate locaţiile unde primarul desfăşoară activităţi.

    După percheziţii, Robert Negoiţă va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.

    Robert Negoiţă (54 de ani) este preşedinte al PSD Sector 3 şi primar al Sectorului 3 din 10 iunie 2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).

  • Primăria Capitalei: Amenzile pentru călătorii fără bilet se aplică şi în cazul noilor buletine elect

    Anunţul a fost făcut de Primăria Municipiului Bucureşti, după ce în spaţiul public au apărut informaţii despre probleme tehnice în aplicarea amenzilor pentru călătorii care folosesc noile cărţi de identitate electronice.

    „Nu urcaţi în mijloacele de transport în comun fără să plătiţi călătoria! Se dau amenzi şi pentru cei care au cărţi de identitate electronice”, a tranmis miercuri instituţia, într-o postare pe reţelele sociale.

    Potrivit Primăriei, controlorii STB desfăşoară verificări în teren alături de Direcţia Generală de Poliţie Locală a Municipiului Bucureşti, iar datele necesare aplicării sancţiunilor pot fi verificate rapid în sistem. „Controlorii STB merg pe teren alături de colegii de la Direcţia Generală de Poliţie Locală a Municipiului Bucureşti şi verifică rapid în sistem CNP-ul. Adresa de domiciliu apare, iar procesul verbal este încheiat numaidecât”, a precizat instituţia.

    Reprezentanţii municipalităţii au menţionat că echipele mixte au desfăşurat controale şi în cursul zilei de miercuri, în autobuze, troleibuze şi tramvaie. Potrivit acestora, controlorii colaborează frecvent cu poliţiştii locali, al căror sprijin este solicitat în special în situaţiile în care călătorii depistaţi fără bilet devin recalcitranţi sau refuză să se legitimeze.

    „Suprataxa, pentru neplata călătoriei, este de 80 de lei, pe loc. Cât abonamentul pe o lună. Cine refuză suprataxa, primeşte o amendă cuprinsă între 300 şi 500 de lei. Aceasta se poate plăti ulterior şi presupune întocmirea unui proces verbal”, a transmis municipalitatea.

    În prezent, preţul unei călătorii cu transportul public în Bucureşti, operat de STB, este de 3 lei.

  • Kinderpedia a ridicat 2,2 milioane de euro într-o nouă rundă de finanţare. Platforma edtech are venituri recurente de 1,7 milioane de euro şi peste 500.000 de utilizatori în 40 de ţări

    ◆ Kinderpedia, platforma de comunicare şi management pentru şcoli şi grădiniţe dezvoltată în România, a închis parţial o rundă de finanţare de 3,5 milioane de euro, din care a ridicat până acum 2,2 milioane de euro. ◆ Este prima finanţare majoră pentru companie după cinci ani – ultima rundă, de 1,8 milioane de euro condusă de Early Game Ventures, a fost închisă în octombrie 2021.

    Kinderpedia, platforma românească de comunicare şi management pentru şcoli şi grădiniţe, a ridicat 2,2 milioane de euro într-o nouă rundă de finanţare. Runda totală vizează 3,5 milioane de euro şi rămâne deschisă pentru alţi investitori încă aproximativ jumătate de an.

    „Am ridicat până acum 2,2 milioane de euro dintr-o rundă de 3,5 milioane de euro care este încă deschisă pentru încă o jumătate de an”, a declarat Evelina Necula, cofondatoare şi CMO al Kinderpedia, în cadrul evenimentului Romanian Startup Summit de la Timişoara. Runda a fost condusă de Simpact Ventures din Polonia.

    Este prima finanţare majoră pentru companie după cinci ani. Ultima rundă, de 1,8 milioane de euro, a fost închisă în octombrie 2021, condusă de Early Game Ventures, cu participarea RocaX, Growceanu şi business angels.

    Venituri recurente de 1,7 milioane de euro

    Kinderpedia are în prezent venituri anuale recurente (ARR) de peste 1,7 milioane de euro şi deserveşte peste 2.000 de şcoli, grădiniţe, creşe şi centre educaţionale din 40 de ţări, cu o comunitate care depăşeşte 500.000 de utilizatori – profesori, elevi şi părinţi, a declarat Evelina Necula.

    La momentul rundei anterioare, din 2021, compania avea aproximativ 200.000 de utilizatori în 14 ţări. Creşterea din ultimii ani a fost susţinută de expansiunea internaţională, ponderea utilizatorilor din afara României ajungând la aproximativ 40% din total.

    Cinci ani fără finanţare externă

    Evelina Necula a explicat că perioada de cinci ani dintre cele două runde a fost un exerciţiu de disciplină, nu o alegere confortabilă.

    „Nu a fost uşor. În tot acest timp am avut sprijin din partea investitorilor existenţi, dar am avut şi situaţii în care acel sprijin s-a încheiat şi a trebuit să ne întrebăm dacă Kinderpedia poate exista pe cont propriu. Răspunsul a fost că da, poate – dar acest lucru vine cu un cost”, a spus Necula.

    Decizia de a ridica o nouă rundă a venit din dorinţa de a rămâne competitivi într-o piaţă în schimbare rapidă. „Odată ce înţelegi că poţi ajunge la break-even şi că poţi opera independent, apare întrebarea: ar trebui să mai ridicăm capital? Ar trebui să mai trecem printr-o rundă de diluare? Răspunsul nostru a fost da, pentru că vedem ce se întâmplă în jur şi nu vrem să fim acea platformă veche care a fost lansată în 2015 şi a crescut incremental de atunci. Vrem să continuăm să fim <<disruptors>>”, a adăugat ea.

     

  • Călin Georgescu: „Ce au făcut oamenii aceştia cu peste 200 de miliarde de datorie publică? ”

    Călin Georgescu spune că nivelul ridicat al datoriei publice a României nu se reflectă în dezvoltarea economică a ţării şi critică dependenţa de împrumuturile externe. 

    Fostul candidat la alegerile prezidenţiale consideră că împrumuturile contractate de stat pentru susţinerea consumului nu pot reprezenta o bază solidă pentru economie. „Mă întreb ce au făcut oamenii aceştia cu peste 200 de miliarde de datorie publică. Nu se vede nicăieri”, a spus Georgescu, citat de Gândul.

    Într-o intervenţie la Realitatea TV, miercuri seara, Georgescu a susţinut că Europa traversează o criză profundă şi că relaţiile dintre Statele Unite şi spaţiul european s-au schimbat, în condiţiile în care cooperarea internaţională ar fi devenit una strict bazată pe interese, sub influenţa politicii promovate de Donald Trump

    „Totul se joacă pe individualitate, pe respect reciproc. Trebuie să îţi respecţi propriul popor, să îl iubeşti şi să îl cinsteşti. Altfel, este imposibil. Aceste alegeri, din punct de vedere al colaborării, nu se fac la colţ de stradă sau la masă. Totul este tranzacţional, impus de Trump”, este de părere fostul candidat la cea mai înaltă funcţie în stat.

    Potrivit lui Georgescu, diplomaţia rămâne esenţială, dar depinde de existenţa unei economii sănătoase. „Fără o economie sănătoasă, nu exişti. O economie nu înseamnă să împrumuţi ca să acoperi consumul”, a afirmat el.

    Georgescu a avertizat că România se confruntă cu riscul pierderii „continuităţii istorice” în contextul actualelor provocări economice şi geopolitice. „România trebuie să ştie ce vrea în acest ultim ceas şi să înţeleagă ce poate”, a declarat acesta.

  • Cu cât se va împrumuta România în 2026 pe plan intern şi cât va lua de pe pieţele externe? Povara deficitului. România trebuie să se împrumute în 2026 pentru deficitul bugetar aproape cât şi pentru refinanţarea datoriilor scadente

    ♦ Circa 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei scadente împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei ♦ De pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute 10 mld. euro prin eurobonduri în acest an, în scădere faţă de nivelurile record din anii trecuţi ♦ De pe piaţa internă, statul ar urma să împrumute circa 160-170 mld. lei ♦ Necesarul brut de finanţare e estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an.

    Deficitul bugetar ar trebui să continue în acest an epo­peea ajustării, spre 6-6,5% din PIB, dar şi aşa rămâne o povară, România trebuind să se împrumute pentru finanţarea acestui deficit aproape la fel de mult cât şi pentru refinanţarea datoriilor scadente în 2026.

    Concret, cam 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei interne şi externe care ajunge la scadenţă împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei, având în vedere o concentrare puternică a scadenţelor pe termen scurt, după cum indică estimările ING Bank.

    Măsurile fiscale iniţiate de anul trecut vin după ce anterior deficitele bugetare au fost tot mai mari, an de an, astfel că datoria publică a explodat spre 60% din PIB, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare a autorităţilor este refinanţarea datoriei publice, precum şi finanţarea deficitului bugetar, dacă se poate la dobânzi cât mai mici.

    În condiţiile în care nevoile de finanţare ale României sunt substanţiale, atât în 2026, cât şi în 2027, necesarul brut de finanţare fiind estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an, adică aproximativ 13,5% din PIB, Trezoreria statului este pusă în situaţia de a face schimbări în schema emisiunilor pe plan intern şi extern pentru a gestiona această sarcină fără a creşte brusc randamentele. Astfel, în acest an ar urma să vedem o dependenţă redusă de euroobligaţiuni, comparativ cu anii trecuţi, concentrare pe piaţa internă de retail, dar şi pe finanţarea non-piaţă, respectiv fonduri europene, după cum indică ING Bank.

    De pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute aproximativ 10 mld. euro (echivalentul a 51 mld. lei) prin eurobonduri în acest an, în scădere faţă de nivelurile record din anii trecuţi. „Acest lucru ar trebui să contribuie la menţinerea performanţei pieţei secundare şi la prevenirea creşterii spread-ului faţă de omologii săi“, după cum scriu într-o analiză Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX&FI Strategist la ING.

    J.P.Morgan a remarcat dimensiunea împrumuturilor externe ale României, un semnal clar al presiunii asupra finanţelor publice.

    „România s-a împrumutat în 2024 circa 19 mld. euro din pieţele externe, practic cel mai mare împrumut din toate ţările emergente; nu a mai împrumutat nimeni aşa sumă de mare. În 2025, 18 miliarde euro, pe locul trei, mult peste ţări din regiune, ca Polonia, Turcia, nu mai vorbesc de altele. Cât de mare este dependenţa de pieţele externe arată şi faptul că nu putem să acoperim deficitul bugetar din resurse interne şi evident, ne expune la riscuri legate de ceea ce se întâmplă pe piaţa externă. După cum am zis, noi credem că o să fie bine, dar de fapt nu se ştie ce va fi. Poate să fie bine, poate să nu fie bine. Şi în momentul în care te împrumuţi sume atât de mari nu e uşor“, după cum a spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, CFA, Managing Director, Global Head of EM Edge and Head of EMEA EM Economics la J.P. Morgan, prezent la CFA Forecast Dinner 2026.

    În cursul anului 2026 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 3,25 mld. euro, respectiv 0,75 mld. euro în data de 26 februarie 2026, 1,56 mld. euro în data de 27 septembrie 2026 şi 0,94 mld. euro în data de 8 decembrie 2026.

    Prin împrumuturi supranaţionale şi plasamente private externe, sumele atarse ar urma să ajungă la echivalentul a circa 23 mld. lei.

    De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute în acest an 160-170 mld. lei.

    „Din punct de vedere al surselor de finanţare se estimează contractarea de datorie publică de pe piaţa internă în sumă de aproximativ 160-170 mld. lei şi de pe piaţa externă de aproximativ 21 mld. euro, volumul estimat pe piaţa externă urmând a fi asigurat prin emisiuni de euroobligaţiuni în sumă de 10 mld. euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale şi plasamente private“, se menţionează într-un document al Ministerului Finanţelor analizat de ZF.

    Un volum mare de finanţări de pe piaţa internă ar urma să atragă statul în acest an prin titluri de stat pentru populaţie, respectiv 50 mld. lei, nivel identic cu echivalentul sumei ce va fi împrumutată prin eurobonduri (10 mld. euro).

    „Deşi băncile autohtone rămân lichide, expunerea lor la datoria suverană este deja ridicată. Pentru a atenua efectul de evicţiune, Trezoreria va continua să acceseze economiile gospodăriilor prin intermediul programelor Tezaur şi Fidelis. Aceste instrumente de retail s-au dovedit a fi un pilon stabil, deşi nu neapărat mai ieftin, de finanţare, diversificând baza deţinătorilor departe de fluxurile volatile ale portofoliilor străine“, după cum anticipează analiştii ING Bank.

    Un stabilizator crucial pentru 2026-2027 este dependenţa de surse non-piaţă, respectiv intrările de fonduri europene. Intrările semnificative din împrumuturile din PNRR şi finanţarea specifică legată de apărare (SAFE) acţionează ca un substitut pentru datoria de pe piaţă, mai scumpă. Chiar şi într-un scenariu de bază conservator, 2026 ar trebui să fie un an record pentru România în ceea ce priveşte intrările de fonduri UE, după cum spune ING.

    „Luând în considerare toate sursele, ne aşteptăm la intrări de minimum 15 mld. euro. Deşi nu toate pot fi considerate finanţare pentru Trezorerie, considerăm că, şi într-un scenariu uşor conservator, am putea vedea aproximativ 5,5 mdl. euro din fondurile UE acoperind o parte din nevoile de finanţare pentru 2026“.

  • Mesaj de la cel mai puternic investitor în energia României: Mutăm 1 mld. euro de la tehnologii de tranziţie energetică spre zona de gaze şi explorare şi producţie. „Marea Neagră deţine resurse semnificative şi vrem să le dezvoltăm.“

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România şi cea mai valoroasă firmă listată la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat 2025 cu venituri din vânzări de 36,6 miliarde de lei, în creştere cu 2%, însă profitul net a coborât la aproximativ 3 mld. lei, minus 27% faţă de anul anterior, după ajustări nete de depreciere de circa 2,2 mld. lei legate de obligaţii de abandonare şi de activele din explorare şi producţie, dar şi pe fondul creşterii impozitării segmentului upstream.

    „Ne aşteptăm la un alt an cu provocări, cu volatilitate ridicată a preţurilor şi o creştere economică lentă, într-un context geopolitic complex. Menţinerea disciplinei stricte a costurilor şi un cadru fiscal şi de reglementare stabil sunt esenţiale pentru a ne menţine capacitatea de a executa in­vestiţii record de circa 9 mld. lei.

    Privind spre viitor, în condiţiile în care securitatea energetică devine din ce în ce mai impor­tantă, iar cererea de hidrocarburi se menţine solidă, am ajustat mai multe ţinte strategice în linie cu dinamica estimată a pieţei. Ne păstrăm focusul pe tranziţia energetică, ajustând ţintele noastre de GES (gaze cu efect de seră) în contextul acestor schimbări în profilul cererii“, a spus Christina Verchere, CEO, OMV Petrom, în comunicatul de anunţare a rezultatelor pentru 2025 publicat ieri pe bursă.

  • In memoriam Victor Kapra. Poate, odată, unul dintre noi va scrie şi povestea Mediafax de la începuturi

    Cred că în 1994 l-am întâlnit prima dată pe Victor Kapra la Mediafax, în clădirea MCICM – de pe Calea Victoriei, unde fusese un celebru minister comunist (astăzi clădirea nu mai există, dar în locul ei nu s-a construit nimic, nici după un deceniu).

    Eu venisem la Economic de la Ora, el era deja editor la editare, făcea fluxul, celebrul flux de la Mediafax, din oră în oră, care a ţinut cu ştiri toată presa din România mai mult de 20 de ani.

    El şi Crenguţa mi-au corectat şi editat ani de zile ştirile, am jucat blackjack împreună pe masa de la Economic, am avut părerile diferite, am trăit poate cei mai mişto ani pe care i-am trăit eu în presă. Pe atunci nu exista nimic din ce există astăzi: era doar un calculator, un fax, un flux şi multă ambiţie, apoi bucuria că ai dat primul ştirea. Aşa a crescut Mediafax în anii ’90 şi 2000. Cred că şi Victor a fost extrem de mândru când spunea că lucrează la Mediafax, aşa cum am fost şi eu.

    După Mediafax, începând cu anul 2000, am lucrat împreună la Ziarul Financiar: el a fost adus de Mihnea, eu am fost de Corina şi domnul Serbănescu, ca să încercăm să facem ceva la un ziar care nu prea mergea, care nu-şi găsea retorica şi nici locul, şi pe care nu-l voia nimeni, în afară de Sârbu.

    Şi Victor a fost unul dintre cei care au contribuit mult la susţinerea Ziarului Financiar atunci la început, până a început să crească. Am făcut ziarul împreună, cu Corina, cu Sorin, cu Crenguţa, cu mulţi alţii.

    Nici nu mai ştiu când a plecat de la ZF; eram în Bărăţiei, în spate la Cocor, dar ştiu că mi-a spus să-l iau pe Sece, că e bun!, în condiţiile în care eu preferam mai degrabă să iau studenţi.

    Viaţa ne-a despărţit: eu am rămas la ZF, Victor o luase pe cont propriu, descoperise mai din timp cum se schimbă lumea din punct de vedere tehnologic. Între timp, la ZF au venit alţi tineri care nu au avut ocazia să-l cunoască pe Victor, ca să le spună cum a fost când ştirile se scriau pe hârtie, erau dictate la un calculator din ăla mare, apoi corectate şi editate, iar el tasta în final send, iar toată presa, dar toată, aştepta nerăbdătoare să vadă cu ce iese Mediafax.

    Poate odată ne vom întâlni şi vom scrie povestea Mediafax de la începutul anilor ’90, cea mai mişto poveste.

  • Cum a reuşit o antreprenoare să transforme o pasiunea moştenită de la bunica într-o afacere de 3 milioane de euro

    Silvia Melcescu a pornit de la câteva veste şi şepci vândute prin consignaţie şi a ajuns să construiască, pas cu pas, un business de aproape 3 milioane de euro.

    A renunţat la mediul corporatist pentru a-şi urma pasiunea moştenită de la bunica sa, croitoreasă, şi a creat SIVA UNIFORMS, un brand care combină atenţia pentru detalii cu o strategie de creştere atent calculată.

    Silvia Melcescu şi-a început a început cu veste şi şepci vândute prin consignaţie, folosindu-se de abilităţile dobândite anterior în vânzări pentru a construi, treptat, un business în confecţii textile.

    După ce a părăsit mediul corporatist, a fondat Siva Uniforms, motivată de dorinţa de a lua singură decizii şi de a lucra într-un domeniu care îi place. „Această dragoste pentru frumuseţea de a crea haine a fost influenţată şi transmisă de bunica mea, care a fost croitoreasă”, povesteşte ea.

    În prezent, compania se apropie de o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, cu perspectiva de a atinge 4 milioane. „Am construit afacerea pas cu pas, cu răbdare şi consecvenţă.

    Nu am urmărit o creştere forţată, ci una sustenabilă, cu baze solide”, explică Silvia Melcescu. În cei 13 ani de activitate, compania a trecut prin momente dificile, precum suspendarea legii pentru unităţi protejate în 2017 şi începutul pandemiei. „Cu răbdare şi curaj, respiri adânc, îţi aduni forţele şi continui drumul, înfruntând fiecare etapă cu tot ce vine”, spune fondatoarea.

    Piaţa uniformelor personalizate din România are un potenţial în creştere, iar Silvia Melcescu observă tot mai mult interes din partea companiilor din retail, curierat, construcţii, HoReCa şi învăţământ. „Domenii precum retail, curierat, construcţii, HoReCa, învăţământ au arătat deschidere către îmbunătăţirea imaginii angajaţilor”, spune fondatoarea Siva Uniforms.

    O uniformă „corectă” – cea care respectă cerinţele postului – devine valoroasă atunci când reuşeşte să îmbine funcţionalitatea cu confortul şi să transmită identitatea brandului.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Premierul Ilie Bolojan anunţă plafonarea „administrativă” a preţului la gaze pentru populaţie, de la 1 aprilie. „Vom reglementa preţul pentru casnici pe tot lanţul, de la producători, la transportatori, distribuitori şi furnizori. Preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor”

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat miercuri seara, într-o conferinţă de presă, că, începând cu 1 aprilie, preţul gazelor va fi plafonat „administrativ”.

    „Un aspect important este plafonarea administrativă a preţului la gaz. Aşa cum ştiţi, trebuie să facem paşi pentru a elimina plafonarea preţului la gaze, dar în acelaşi timp trebuie să protejăm şi cetăţenii României de un puseu de inflaţie posibil, care ar putea să apară pe fondul creşterii preţurilor la gaze necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important, în sensul în care, aşa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a preţului gazelor. Orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger, vor fi astfel mai bine gestionate. Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducţie de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem, deci, ca între 1 aprilie 2026 şi sfârşitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie, cu un preţ care nu va mai fi plafonat, ci administrat pentru consumatorii casnici”.

    Şeful Guvernului explică că, prin acest mecanism, consumatorii casnici vor beneficia de un preţ plafonat pe întreg parcursul anului, iar statul nu va angaja cheltuieli la buget.

    „Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa preţul pentru casnici pe tot lanţul, de la producători, la transportatori, distribuitori şi furnizori. Preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Preţul la gaz va fi administrat pentru toţi consumatorii casnici şi pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată la generarea energiei termice. Pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon, dar, aşa cum arată datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziţionează gaze la preţuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populaţia, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat şi eliminăm problemele care au apărut în anii trecuţi prin schemele de plafonare”.