BusinessMagazin

Blog

  • Vedetă Discovery Channel, acuzată de crimă după moartea unui deţinut într-o închisoare din Las Vegas

    Chad Ollinger, cunoscut din reality show-ul „Mystery at Blind Frog Ranch”, a fost pus sub acuzare pentru crimă, după ce colegul său de celulă a fost găsit mort într-un centru de detenţie din Las Vegas, au anunţat autorităţile.

    Conform NBC News, Chad Ollinger, în vârstă de 41 de ani, vedetă a postului Discovery Channel, a fost acuzat de crimă după un incident grav produs în Centrul de Detenţie Clark County, din Las Vegas.

    Potrivit poliţiei metropolitane, colegul său de celulă a fost găsit fără semne vitale în urma unui control de rutină efectuat vineri seara, în jurul orei locale 23:20.

    Victima a fost identificată drept Christopher Kelly, în vârstă de 42 de ani.

    Medicii legişti au stabilit că acesta prezenta traumatisme produse prin lovire cu obiecte contondente şi au declarat decesul la faţa locului.

    Ollinger se afla în arest din 27 octombrie, după ce fusese identificat ca fugar dintr-un alt stat, potrivit evidenţelor centrului de detenţie.

    Ancheta în acest caz este în desfăşurare, iar autorităţile nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre circumstanţele exacte ale incidentului sau despre relaţia dintre cei doi deţinuţi.

    Chad Ollinger a devenit cunoscut în urma apariţiei sale în emisiunea „Mystery at Blind Frog Ranch”, difuzată de Discovery Channel începând din 2021.

  • Natalitatea dă semne de creştere şi are patru luni consecutive pe plus. În ce lună s-au născut cei mai mulţi copii

    Din iulie până în octombrie 2025 s-au născut peste 56.300 de copii, ceea ce înseamnă o creştere cu 8% faţă de aceleaşi patru luni din 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea s-a menţinut pentru fiecare lună dintre cele menţionate comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior. Mai mult, lunile septembrie şi octombrie au fost chiar peste aceleaşi din anul 2023 la numărul de nou-născuţi.

    În septembrie 2025 s-au născut cei mai mulţi copii, peste 14.600 de bebeluşi, din datele publicate până acum de INS. Natalitatea este un subiect fierbinte pentru România, în contextul în care în ultimii ani a fost în declin abrupt.

    „În ziua când am mers să declar copilul, într-o vineri la ora 12:00, am avut pe bonul de ordine numărul 63. Sala de aşteptare era full şi era coadă până afară, la Sectorul 1. Funcţionarii de acolo au spus că aşa a fost tot anul şi că dacă veneam mai târziu riscam să mă cheme chiar a doua zi”, a spus un cititor ZF.

    Anul 2025 a început însă prost pentru natalitatea din România, cu patru luni consecutive în care numărul de naţteri a fost în jurul a 10.000 de la lună la lună (februarie – mai). Spre final de an trendul s-a inversat. Datele privind natalitatea sunt importante atât din punct de vedere social, cât şi economic, în contextul în care populaţia este tot mai îmbătrânită, o problemă comună la nivel european.

    În ultimii 20 de ani natalitatea a scăzut semnificativ în România. Astfel, în 2005 se năşteau 221.000 de copii, în 2015 deja scăzuse la 206.000 de copii, iar în 2024 România nu a reuşit să ajungă nici la 150.000 de nou-născuţi, un record negativ al ultimelor două decenii.

  • Noi maxime la finele penultimei şedinţe de tranzacţionare de la Bursa de Valori din acest an: Indicele BET se pregăteşte să închidă un an istoric, cu un avans de 54% cu tot cu dividende

    Indicii Bursei de Valori Bucureşti au încheiat şedinţa din 29 decembrie – penultima a anului – cu variaţii între plus 0,1% pentru indicele de referinţă BET şi minus 0,5% pe BET-FI, care include fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, într-o sesiune cu o lichiditate de 98 mil. lei. BET a ajuns la un nou maxim de 24.265 de puncte.

    În topul tranzacţiilor s-au aflat Banca Transilvania (15,6 mil. lei), Romgaz (13,5 mil. lei), OMV Petrom (5,2 mil. lei) şi Transgaz (5 mil. lei), iar în topul dinamicilor găsim Premier Energy (2,1%), Transelectrica (2%), Digi Communications (1,9%) şi BRD SocGen (1,8%); Purcari a pierdut 2,3%, iar Sphera Franchise Group a coborât cu 1,6%.

    Piaţa locală de capital se pregăteşte să încheie unul dintre cei mai buni ani din istoria sa, cu randamente de 45% pentru BET, respectiv 54% în cazul BET-TR, care include dividendele atribuite investitorilor, conform datelor BVB.

    ZF Deschiderea de astăzi. Gabriel Aldea, Investimental: Creşterea bursei a venit cu un cost reflectat în evaluări mai ridicate pentru companiile listate, în absenţa unui salt clar al profitabilităţii

    Luni, acţiunile europene au rămas, în mare parte, stabile, în contextul în care, după reluarea tranzacţiilor după sărbătorile de Crăciun, câştigurile companiilor din sectorul resurselor de bază au contrabalansat scăderile acţiunilor din sectorul apărării.

     

  • Ministrul Transporturilor: 2025 a fost un an record pentru infrastructura României

    Un drum expres şi 146 kilometri de autostradă au fost deschişi circulaţiei în 2025, potrivit ministrului Transporturilor. Ciprian Şerban a anunţat şi un nivel record la fondurile europene atrase.

    Bilanţul ministrului pentru anul 2025 include mai multe proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară finalizate în cursul anului. „Am deschis în total 146 de kilometri de autostradă şi un drum expres”, a transmis ministrul, într-un mesaj publicat pe reţelele sociale.

    Potrivit lui Şerban, România a înregistrat un nou record în absorbţia fondurilor europene. Suma atrasă a ajuns la 27,8 miliarde de lei, cu 24% peste nivelul din anul anterior.

    Separat de tronsoanele deja deschise, în 2025 au fost semnate contracte de proiectare şi execuţie pentru alţi 151,8 kilometri, arată datele Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere.

    În domeniul feroviar, prin CFR SA, au fost recepţionaţi 75 de kilometri de linie. Alte 142 de kilometri au fost finalizaţi prin lucrări de tip Quick Wins, respectiv reparaţii rapide pe tronsoane scurte de cale ferată.

    „Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice, de câte 350 de locuri, pentru CFR Călători”, a mai precizat ministrul. De asemenea, au fost modernizate şi livrate 20 de locomotive şi 44 de vagoane. Metrorex a primit şapte trenuri noi în cursul acestui an.

    Portul Constanţa este inclus în bilanţul ministrului cu mai multe obiective finalizate. Valoarea totală a investiţiilor este de 130 de milioane de lei. Proiectele au fost finanţate din fonduri proprii ale Administraţiei Porturilor Maritime şi din fonduri europene.

    În urmă cu câteva zile, oficialul anunţa că toate cele patru loturi ale secţiunii montane a Autostrăzii A8, însumând 116 km, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Ultimele contracte privesc loturile 1C Sărăţeni–Joseni şi 2B Grinţieş–Pipirig. Cel din urmă este considerat cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic.

    În mesajul său, ministrul Transporturilor a transmis şi urări pentru anul 2026. „Mulţumesc muncitorilor, inginerilor şi specialiştilor care au fost alături de noi pe şantiere şi le doresc un An Nou fericit tuturor românilor”, a scris Şerban.

  • Un român a strâns peste 3,2 milioane de lei în Pilonul II, de 15 ori peste media conturilor de pensii private. Cum poţi verifica ce bani s-au strâns în propriul cont

    Un român are în prezent peste 3,2 milioane de lei strânşi în contul său de pensie privată obligatorie Pilon II, de aproape 15 ori mai mult decât valoarea medie a unui cont din sistem. Este cel mai mare activ individual raportat în Pilonul II, într-un sistem în care cel mai mic cont are o valoare simbolică de doar 1 leu, iar 20% dintre participanţi deţin economii sub 1.681 de lei.

    Statisticile ASF arată un contrast puternic între participanţii activi, cu venituri ridicate şi cariere lungi, şi cei cu contribuţii mici sau întreruperi frecvente în activitate. La finalul lunii septembrie 2025, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat a ajuns la 22.103 lei, în creştere cu aproximativ 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe fondul majorării contribuţiilor, al creşterii salariilor şi al randamentelor investiţionale.

    Distribuţia activelor rămâne însă dezechilibrată. Deşi media depăşeşte 22.000 de lei, o cincime dintre participanţi au în conturi mai puţin de 1.681 de lei, nivel specific celor care au contribuit sporadic sau pe perioade scurte. La polul opus, există conturi de ordinul milioanelor de lei, construite pe parcursul mai multor ani de contribuţii constante la niveluri salariale ridicate.

    În primele nouă luni din 2025, sistemul de pensii administrate privat a început să livreze tot mai vizibil şi în zona de plăţi. Au fost efectuate plăţi ale activului personal net în valoare totală de circa 1,78 miliarde de lei către 52.513 participanţi sau beneficiari. Din această sumă, 79,8% a fost aferentă deschiderii dreptului la pensie, semn că tot mai mulţi participanţi ajung la vârsta pensionării şi încep să încaseze economiile acumulate. Alte 7,8% dintre plăţi au fost realizate ca urmare a decesului participantului, iar 12,5% au fost generate de situaţii de invaliditate.

    În paralel, intrările în sistem continuă să crească într-un ritm accelerat. Pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2025, contribuţiile virate în Pilonul II au totalizat 16,7 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Creşterea vine atât din majorarea bazei salariale, cât şi din creşterea contribuţiei medii per participant.

    La nivelul lunii septembrie 2025, contribuţia medie a participanţilor cu sume virate a fost de circa 411 lei pe lună, comparativ cu 384 de lei la finalul anului 2024. Evoluţia reflectă atât dinamica salariilor, cât şi ponderea tot mai mare a angajaţilor cu venituri peste medie în totalul contributorilor activi.

    Banii acumulaţi în Pilonul II sunt investiţi preponderent în instrumente considerate relativ sigure, dar cu o componentă relevantă de expunere la piaţa de capital. La finalul lunii septembrie 2025, titlurile de stat reprezentau 65,5% din portofoliile fondurilor de pensii administrate privat, în scădere faţă de 67,1% la 31 decembrie 2024. În acelaşi timp, investiţiile în acţiuni au ajuns la 25% din totalul activelor, semn al unei diversificări uşoare şi al unei apetit mai mare pentru randamente superioare pe termen lung.

    Cele mai mari deţineri în acţiuni sunt concentrate în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, în special în OMV Petrom, Banca Transilvania, Hidroelectrica, Romgaz şi BRD – Groupe Société Générale, alături de alte plasamente în obligaţiuni şi instrumente cu venit fix.

    Pentru mulţi participanţi, problema nu este randamentul sau structura investiţiilor, ci faptul că nu ştiu exact câţi bani au strânşi şi nici măcar la ce administrator sunt arondaţi. Verificarea este gratuită şi poate fi făcută online. 

    Cei care vor să afle la ce fond de pensii sunt înscrişi pot accesa platforma Autorităţii de Supraveghere Financiară, la adresa https://data.asfromania.ro/scr//petitiiFP.

    După identificarea administratorului, participanţii pot lua legătura direct cu acesta pentru a afla valoarea actualizată a contului personal, istoricul contribuţiilor şi opţiunile disponibile la momentul pensionării.

     

  • CCR se confruntă cu un blocaj procedural. Instituţia amănă pentru a treia oara în luna aceasta decizia privind reforma pensiilor speciale. Motivul? Lipsa de cvorum. Patru judecători numiţi de PSD care au părăsit sala ieri, astăzi nu s-au mai prezentat la şedinţă

    Curtea Constituţională a României a amânat, pentru a treia oară consecutiv, pronunţarea în cauza privind legea pensiilor magistraţilor. Şedinţa programată pentru luni, 29 decembrie 2025, a fost suspendată din nou din motivul lipsei de cvorum, după ce 4 judecători constituţionali numiţi de PSD nu s-au prezentat în sală.

    Legea care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători şi procurori, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, se află în controlul CCR după o sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Decizia Curţii trebuia iniţial să fie pronunţată în 10 decembrie, dar a fost amânată mai întâi pentru 28 decembrie, iar apoi pentru 29 decembrie. În ultimele două dăţi amănarea s-a produs din cauza lipsei numărului minim de judecători prezenţi pentru a întruni cvorumul legal.

    Plenul CCR nu a putut funcţiona legal deoarece doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenţi la şedinţa de azi. Pentru pronunţarea unei decizii definitive este necesară prezenţa a cel puţin şase judecători.

    Cei patru membri ai CCR numiţi la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, nu au participat la şedinţă, după ce în şedinţa de duminică au părăsit sala în prima parte a şedinţei, ceea ce a făcut imposibilă întrunirea cvorumului.

    Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat oficial că următoarea şedinţă de deliberări a fost stabilită pentru 16 ianuarie 2026.

    Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că nu poate comenta în detaliu situaţia internă a Curţii şi că explicaţii în legătură cu amânarea deciziei ar trebui furnizate chiar de CCR, subliniind că instituţia este „un organism politico-juridic independent”.

    Deputatul PNL, Raluca Turcan, a anunţat că va iniţia o amplă modificare a legii de funcţionare a Curţii Constituţionale. „CCR nu poate fi o arenă de negociere ca la piaţă! Dreptul şi principiile trebuie să primeze!”

    Reforma pensiilor speciale presupune stabilirea acestora la maxim 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani, cât şi creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.

     

     

     

  • Argintul îşi pierde din avânt la final de an, sub presiunea marcărilor de profit, în timp ce bursele scad înainte de 2026

    Ultima săptămână de tranzacţionare din 2025 începe într-o notă precaută pe bursele la nivel mondial, fără semnele clasice ale unui „Santa rally”. Contractele futures pe Wall Street sunt pe minus, cu presiuni vizibile pe acţiunile marilor companii de tehnologie, însă cele europene sunt mixte. În acest context de „risk-off”, argintul, unul dintre cei mai mari câştigători ai anului, este lovit de un val de vânzări, după ce a atins un nou maxim istoric.

    Preţul argintului scade cu peste 5% luni, la scurt timp după ce a urcat peste pragul de 84 de dolari pe uncie, un nivel record. Corecţia vine după un an excepţional pentru metalul preţios, care a avansat cu peste 150% în 2025, devenind de departe cel mai performant activ din zona materiilor prime şi chiar a indicilor bursieri. „What goes up, must come down”, avertizează Kathleen Brooks, research director la XTB, subliniind că mişcarea actuală reflectă în mare parte marcări de profit înainte de închiderea anului.

    Corecţia argintului are loc într-un moment în care piaţa metalelor rămâne, în ansamblu, foarte tensionată. Cuprul a atins, la rândul său, un nou maxim istoric, semn că cererea industrială şi investiţională rămâne ridicată. Totuşi, în cazul argintului, ritmul accelerat al creşterilor din ultimele luni a amplificat volatilitatea. În ultima lună, preţul argintului a urcat cu aproximativ 28%, alimentat nu doar de fundamentele de cerere şi ofertă, ci şi de interesul speculativ.

    Vânzările au fost accentuate şi de o intensă activitate pe reţelele sociale, inclusiv de un mesaj al lui Elon Musk referitor la noile restricţii impuse de China asupra exporturilor de argint, considerate „veşti proaste pentru economia globală”, având în vedere rolul metalului în procesele industriale. 

    Deşi argumentul este valid, Kathleen Brooks atrage atenţia că, pe termen scurt, piaţa ignoră presiunile de ofertă şi se concentrează pe ajustarea poziţiilor speculative. „ Interesul speculativ pentru argint este, de asemenea, un factor care alimentează volatilitatea metalului pe măsură ce ne apropiem de finalul anului”, spune ea.

    Potrivit analistului XTB, reculul abrupt sugerează că argintul ar putea fi intrat într-o fază de formare a unui maxim pe termen mediu. „Corecţia abruptă de astăzi sugerează că am atins un maxim pe termen mediu pentru metal, iar traderii ar trebui să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate pe măsură ce ne îndreptăm spre 2026”, afirmă Brooks. 

    Chiar dacă dezechilibrul dintre cerere şi ofertă persistă în zona metalelor preţioase, indicatorii tehnici arată că atât aurul, cât şi argintul sunt supra-cumpărate. Aurul scade cu aproximativ 1,8%, însă presiunea este mult mai pronunţată în cazul argintului.

    Un nivel-cheie urmărit de investitori este acum pragul de 70 de dolari pe uncie, considerat suport important. Media mobilă de 50 de zile se află mult mai jos, în jurul a 55 de dolari, ceea ce ar implica o corecţie severă pentru a fi atinsă. „ Ar fi nevoie de o scădere catastrofală pentru ca preţul să revină la acest nivel, aşa că, în prezent, pragul de 70 de dolari reprezintă suportul-cheie”, explică Brooks. O eventuală străpungere sub acest nivel ar putea genera pierderi semnificative pentru fondurile speculative cu poziţii lungi pe argint şi ar putea avea efecte de contagiune şi asupra altor pieţe.

    În acelaşi timp, există factori care ar putea limita amploarea scăderii. China continuă să îşi majoreze stocurile de argint, ceea ce ar putea oferi un anumit suport preţului. Totuşi, pe termen scurt, creşterea cerinţelor de marjă pe bursele de metale şi riscul unor vânzări forţate sugerează câteva săptămâni de volatilitate ridicată.

    Corecţia argintului se înscrie într-un climat mai larg de reducere a apetitului pentru risc la final de an. Acţiunile din sectorul tehnologic american sunt sub presiune, iar indicele de volatilitate VIX ar putea creşte, deşi rămâne încă sub media ultimelor 12 luni, în jurul nivelului de 14. Nvidia pierde aproximativ 1,6% în pre-market, Tesla scade cu 1,5%, iar Alphabet este în minus cu peste 0,5%.

    Per ansamblu, luna decembrie a fost una bună pentru „Magnificent 7”, jumătate dintre aceste companii depăşind performanţa S&P 500, cu Nvidia, Meta şi Amazon în prim-plan. În contrast, Alphabet este cel mai slab performer recent, după un raliu spectaculos de circa 80% în ultimele şase luni, trecând rapid „de la erou la zero”, după cum notează Brooks.

    Privind spre 2026, optimismul nu a dispărut complet din sectorul tech. Morgan Stanley a inclus Nvidia printre principalele acţiuni de urmărit anul viitor, mizând pe inovaţia continuă în zona de cipuri şi pe diversificarea bazei de clienţi. 

    Deşi Microsoft rămâne cel mai mare client al Nvidia, cu peste 18% din venituri, datele recente arată o creştere semnificativă a comenzilor din partea Google şi Wiwynn, în timp ce Microsoft, Meta şi Super Micro şi-au redus cheltuielile. „ Acest lucru sugerează o schimbare de lideri la Nvidia şi ar putea fi un semn al unei baze de clienţi mai diversificate”, concluzionează Kathleen Brooks.

  • b anunţă modificarea legii CCR după blocajul deciziilor Curţii

    Deputatul PNL, Raluca Turcan, a anunţat că va iniţia o amplă modificare a legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, în urma blocajelor apărute în adoptarea unor decizii.

    Declaraţia a fost făcută într-o postare pe Facebook, în care parlamentarul acuză patru judecători CCR că sfidează voinţa publică.

    Raluca Turcan afirmă că CCR nu poate funcţiona ca „o arenă de negociere”, iar dreptul şi principiile constituţionale trebuie să primeze.

    În acest context, ea propune introducerea unor sancţiuni pentru judecătorii care boicotează nejustificat adoptarea deciziilor Curţii.

    Printre modificările anunţate se află şi recuzarea de drept a judecătorilor aflaţi în conflict de interese cu cauzele judecate, dar şi posibilitatea ca Parlamentul să revoce judecători CCR care încalcă grav Constituţia.

    Deputatul PNL a precizat că proiectul de lege va fi lansat în curând în dezbatere publică şi va include şi alte modificări menite să schimbe modul de funcţionare al Curţii Constituţionale.

  • SUA: În faţa avântului medicamentelor anti-obezitate, restaurantele se adaptează reducându-şi porţiile

    O ofertă mai personalizată şi mai puţină risipă. Unele restaurante din SUA au găsit o soluţie şi oferă acum meniuri mai uşoare şi porţii semnificativ reduse, relatează Le Figaro.

    “E simplu, nu mi-e foame. Îmi fac adesea o salată doar ca să spun că am mâncat, dar m-aş putea lipsi foarte uşor de ea”, mărturiseşte Christian, un adevărat gurmand care a iubit întotdeauna mesele copioase până în ziua în care a început tratamentul cu Ozempic.

    Acest tratament pentru obezitate l-a ajutat să slăbească şi i-a tăiat pofta de mâncare. Aşezat la o masă într-un restaurant cu specific italian, acesta este pregătit acum să comande un aperitiv în loc de o pizza, un lucru de neconceput cu puţin timp în urmă.

    Acestea sunt obiceiuri noi la care profesoniştii din restaurante trebuie să se adapteze, cu riscul de a pierde clienţi care încă vor să mănânce bine, dar ale căror obiceiuri de consum s-au schimbat.

    În SUA, avântul tratamentelor anti-obezitate este atât de semnificativ, în special în rândul celor mai avute gospodării cu putere mare de cumpărare, încât unii proprietari de restaurante au creat meniuri noi special pentru ei.

    Utilizarea tot mai frecventă a acestor medicamente transformă obiceiurile alimentare ale americanilor, arată Marion Nestle, profesor emerit de nutriţie la Universitatea din New York. “Când mâncarea, după ce a fost una dintre marile plăceri ale vieţii, devine duşmanul tău, se schimbă totul”.

    Aceasta avertizează însă că efectele pe termen lung ale medicamentelor respective rămân puţin înţelse, considernd utilizarea lor pe scară largă drept “un vast experiment uman”.

    Se vor schimba pentru totdeauna obiceiurile alimentare ale americanilor? Doar timpul o va spune. Utilizarea Ozempic sau a unor medicamente similare rămâne limitată în SUA deocamdată, din cauza preţurilor lor foarte mari.

    Astfel de medicamente sunt utilizate de aproximativ un american din opt, relevă un sondaj recent. Experţii se aşteaptă ca acestea să devină din ce în ce mai accesibile. O piaţă uriaşă s-a deschis astfel pentru satisfacerea nevoilor specifice ale milioanelor de persoane care iau aceste tratamente.

  • În China, reţeaua de cale ferată de mare viteză a depăşit borna de 50.000 de km

    Vasta reţea feroviară de mare viteză din China a depăşit pragul de 50.000 de km de linii operaţionale odată cu lansarea unei noi linii la sfârşit de decembrie 2025, conform Le Figaro.

    Noua linie leagă Xi’an de Yan’an, ambele oraşe fiind situate în provincial Shaanxi din nordul Chinei. Linia este proiectată pentru trenuri cu o viteză maximă de 350 km/oră, iar călătoria de 299 de km poate fi parcursă în 68 de minute.

    Reţeaua feroviară a Chinei s-a extins cu aproximativ o treime din 2020. China finanţează de asemenea proiecte feroviare în străinătate în cadrul iniţiativei noului drum al mătăsii, care sprijină proiecte de infrastructură la nivel mondial.