BusinessMagazin

Blog

  • La ce ar trebui să ne aşteptăm în 2026: Taxele nu mai cresc, dar economia va creşte? Cum evităm stagnarea?

    La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecţia economică şi dacă se va relansa creşterea. 

    Un prim indicator al realismului economic şi al planurilor de relansare va fi chiar schiţa bugetului public, aşteptată să fie publicată abia în ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situaţiei fiscal-bugetare şi al măsurilor probabile anul viitor. 

    În orice caz perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe şi măsuri încă insuficient de convingătoare în zona cheltuielilor publice, va continua chiar dacă guvernul dă asigurări că nu vor creşte taxele. Este destul de probabil să nu ne mai confruntăm cu creşteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică cu circa 40 miliarde lei, va însemna o mare provocare.

    Într-adevăr, multe din deciziile din acest an se vor reflecta în veniturile şi cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, însă ţinta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista multă fermitate în gestionarea resurselor publice atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună -, cât şi a cheltuielilor unde până acum nu se observă încă un impact vizibil. 

    Prin urmare, stabilitatea politică, care ar însemna că deciziile vor fi continuate în aceeaşi direcţie, va fi extrem de importantă. De altfel, reprezentanţii FMI au fost optimişti la ultima evaluare din decembrie 2025 când au arătat că măsurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar şi de acum este nevoie de consecvenţă pentru a continua traiectoria de consolidare fiscală. Dar, aşa cum ştim, politica este imprevizibilă şi o schimbare de alianţe poate însemna şi o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.

    Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscală, un respiro în 2026 ar fi mai mult decât bunevenite. În acelaşi timp, rămâne întrebarea relansării economice. 

    După rate impresionante de creştere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 şi 4,0% în 2022, economia se confruntă începând cu 2023 cu creştere anemică, inflaţie şi deficite mari. Iar încetinirea nu a fost complet accidentală sau legată de tensiunile globale, ci indusă de politici fiscale extrem de generoase în raport cu capacitatea bugetului public de a le susţine.

    Cifrele spun o poveste îngrijorătoare. Creşterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de 0,8%, şi este estimată, în cel mai bun caz, la 1% în 2025. Iar aceste creşteri au loc într-un context în care investiţiile publice (combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, şi alocări din bugetul naţional) au atins 6,8% din PIB în 2024 şi ar ajunge la 8% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. 

    Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,7% în 2025 şi 1,1% în 2026. FMI prognozează o creştere economică de 1% în 2025 şi 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an şi 1,9% pentru 2026. 

    S-a blocat modelul de creştere? Ce urmează?

    Cifrele nu arată dinamism în ciuda stimulilor pentru creştere economică. S-a blocat modelul de creştere al României? Cel mai probabil încă nu, dar este destul de evident că trebuie găsite alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele faţă de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de creştere pe consum care îşi arată limitele. România ar trebui să treacă la un model orientat spre investiţii şi productivitate. Disciplina fiscală, reforma administraţiei publice, arhitectura instituţională şi legislativă sunt esenţiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme şi o viziune de dezvoltare. Investiţiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creştere cu 28,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (5,63 mld. euro), investiţiile publice vor ajunge la 8% din PIB în acest an, intrările din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare că are motoarele gripate. 

    În plus, o mulţime de schimbări afectează şi vor afecta lumea şi, implicit, România: convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional.   

    Toate aceste schimbări necesită un alt model de creştere în care investiţiile şi inovaţia sunt definitorii. Am analizat recent investiţiile ţărilor din regiune în România şi pe cele ale companiilor româneşti în statele respective şi concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj şi mai multă ambiţie. Companiile româneşti trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinaţie de investiţii, ci şi un investitor important. În concluzie, investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii ar trebui să fie priorităţile noului model de creştere economică pentru a face faţă schimbărilor globale.

     

  • „Libertatea nu trebuie să fie monotonă sau predictibilă. Spiritul legii îţi spune ce ai voie şi ce nu ai voie, dar îţi lasă libertatea de a avea o interpretare vizionară a felului în care îţi exerciţi drepturile”

    …Spune Laura Toncescu, care conduce KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii şi reţeaua de societăţi de avocatură afiliate KPMG în 12 jurisdicţii din Europa Centrală şi de Est. EA A ales avocatura de business într-un moment în care domeniul era încă restrâns, în dezvoltare, iar imaginaţia profesională nici nu putea anticipa diversitatea de subiecte de astăzi. Cum se construieşte leadershipul într-un domeniu care s-a reinventat?

    Laura Toncescu

    Partner, KPMG, Head of KPMG Legal

    Coordonatoarea societăţilor de avocatură afiliate KPMG CEE

    „Avocatura de business era un domeniu restrâns, în dezvoltare, iar imaginaţia noastră profesională nu ajungea să surprindă diversitatea de subiecte actuală. Cu toate acestea, am ales avocatura de business pentru că îmi doream, în primul rând, proiecte care să mă ferească de monotonie şi care să îmi permită să evoluez şi să îmi folosesc creativitatea, în al doilea rând, să fac lucruri care contribuie cât mai rapid şi direct la dezvoltarea societăţii şi la apropierea ei de nivelul statelor din Vest, iar în al treilea rând, voiam să lucrez şi să mă dezvolt într-o echipă de oameni cu ambiţii şi abilităţi similare”, povestea Laura Toncescu într-un interviu anterior acordat BUSINESS Magazin. Ea este coordonatoare a societăţii de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, coordonatoarea societăţilor de avocatură afiliate KPMG CEE (12 jurisdicţii). A acumulat experienţă vastă în servicii juridice, cu precădere în domeniul M&A şi al serviciilor financiare. A condus proiecte juridice inovatoare, precum: prima autorizare a unui fond de investiţii ca acţionar majoritar al unei bănci româneşti în conformitate cu normele UE, prima fuziune între o bancă şi o instituţie financiară nebancară, autorizarea FinTech, dar şi importante mandate M&A, în variate industrii. Este membră a Baroului Bucureşti din anul 1998.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

    Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    „Libertatea nu e nimic altceva decât o ocazie de a fi mai buni” – e o butadă a lui Camus care, pentru un avocat, mi s-a părut întotdeauna fascinantă. Libertatea nu trebuie să fie monotonă sau predictibilă. Asta e şi parte din spiritul sublim al legii – îţi spune ce ai voie şi ce nu ai voie, dar poţi să ai o interpretare vizionară, surprinzătoare, a felului în care îţi exerciţi libertăţile.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision boardul tău?

    Valorile mele fundamentale sunt curajul, justiţia, colaborarea şi excelenţa. Mi se pare că sunt valori care mă determină să fiu asumată pe de-a-ntregul ca fiinţă socială, mereu în acţiune şi în interacţiune, mereu în dorinţă de evoluţie, aproape niciodată în confort – atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală.

    Care sunt cele mai importante trei obiective pe care ţi le-ai propus pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Îmi doresc să găsesc pârghii creative pentru a adapta lumea juridică la provocările tehnologice tot mai accelerate, să găsim modalităţi prin care rămânem un sprijin, un punct de stabilitate şi de siguranţă pentru oamenii şi clienţii noştri
    într-un mediu geopolitic şi de business în profundă transformare şi să fim un reper, fideli valorilor noastre, în mediul digital. Sunt ambiţii profesionale care vin la pachet cu preţuirea timpului personal şi a vieţii de dincolo de job, pentru care nu vreau „să îmi fac timp”, ci să îi dau timp.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru compania pe care o conduci? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Cred că e important să combinăm autenticitatea cu responsabilitatea. A fi tu însăţi/însuţi înseamnă, deseori, să greşeşti în maniera cea mai personală şi costisitoare sau să fii vizionar aşa cum nimeni nu se aşteaptă într-o lume standardizată şi uniformizată. Deciziile importante pentru companie le iau împreună cu partenerii şi echipa, iar aceasta este aşteptarea atât de la mine însămi, cât şi de la ceilalţi: să fim autentici şi responsabili.

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    Cred că am depăşit vremea în care societatea se uita obtuz la ideea că „femeile împart dreptatea”. Sunt absolut încântată că văd tot mai multe femei parteneri în companiile de avocatură, că recunoaşterea lor se face prin criterii echitabile şi juste. În ceea ce mă priveşte, voi face tot posibilul ca mediul meu profesional să fie – nu doar să pară – mai puţin un Leviathan al competiţiei dintre talentele juridice, femei sau nu. De altfel, în societatea noastră de avocatură, numărul femeilor partener este egal cu numărul bărbaţilor partener.

    Care este cea mai mare realizare personală de care eşti mândră, dincolo de cariera profesională?

    Faptul că sunt în situaţia foarte privilegiată în care fac ceea ce mi-am dorit şi îmi place reprezintă, pentru mine, cea mai mare realizare. Nu văd costurile investite în asta, nici emoţionale, nici materiale şi, mai mult, simt că fiecare zi petrecută alături de colegi într-o echipă atât de frumoasă sau alături de clienţi în proiecte complexe, cu miză, nu îmi foloseşte numai mie, ci şi altora – şi asta, în sine, reprezintă o realizare.

    Cum îţi integrezi valorile personale în modul în care conduci echipa sau compania? Există o legătură între pasiunile tale şi businessul pe care îl construieşti?

    Nu trebuie să fac un efort pentru asta. Am avut întotdeauna o pasiune pentru proiectele juridice inovatoare. Am câteva reuşite în palmares la care ţin, dar şi importante mandate de M&A, în variate industrii. Ca să le transform pe fiecare într-o realitate fezabilă, a trebuit să îmi traduc valorile în acţiuni: nu cred în lumi perfecte, însă cred în diligenţă, în sclipiri, în efortul individual şi colectiv, în prietenie, loialitate şi bunătate.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergeţi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care vă conduce?

    Poate că, din afară, mediul juridic pare monoton şi predictibil, dar, de fapt, niciodată nu ştii ce provocări îţi aduce o zi, o speţă. Situaţionismul acesta juridic e ceva care mă convinge că încă nu am văzut tot, nu am ştiut tot, nu am întâlnit tot ce puteam să cunosc. E un sentiment plăcut, pentru că face progresul posibil.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută pentru a face faţă provocărilor din business?

    Sunt traveller by passion şi reader by commitment. Am un angajament existenţial să îmi construiesc propriul refugiu în lectură, care mă ajută să aşez acţiuni, personaje, întâmplări într-un puzzle coerent, iar, din când în când, îmi place ca puzzle-ul acesta să se mute într-un spaţiu în care tradiţii, obiceiuri şi valori compun un mod sau o filozofie de viaţă pe care doar călătoriile ţi-l fac accesibil.

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când aveţi nevoie de o pauză pentru a-ţi clarifica viziunea?

    Mi-am impus să nu fiu legată de un loc anume. Poate e felul meu de a mă convinge că amintirile preţioase nu depind de locuri, ci de oameni.

    Există o carte, un film sau o piesă de artă care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Sunt multe cărţi care au generat o busolă pentru ceea ce înseamnă ierarhia valorilor în viaţa mea. Îmi amintesc razant o bucată din „Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann, o carte tulburătoare şi revelatoare: „Raţiunii umane nu-i trebuie decât să vrea să fie mai tare decât fatalitatea, şi este!” E ceva care merită să ne ghideze pe toţi.

    Dacă ai putea să înveţi o nouă abilitate sau să explorezi un nou hobby, ce ai alege şi de ce?

    Dacă mi-aş găsi timpul, probabil că aş învăţa o limbă străină mai exotică şi rară, pentru că mi se pare că în traduceri mereu sacrifici ceva fundamental şi rezonant din felul de a te exprima într-o limbă. Sau aş învăţa să cânt, pentru că şi cântatul poate fi o formă surprinzătoare de exprimare şi comunicare.

    Ce loc din lume te inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visezi să o vizitezi în viitor?

    Pentru mine, acum, Asia e despre o cu totul altă civilizaţie. Sunt colţuri de lume de acolo care sunt pe short listul meu.    

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca, în această ediţie, să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Laura Toncescu, coordonatoare a societăţii de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii şi coordonatoarea societăţilor de avocatură afiliate KPMG CEE (12 jurisdicţii), este una dintre doamnele incluse în proiectul din acest an.

  • După ce a lucrat peste 10 ani pentru alţii, un tânăr din România a decis să îşi deschidă propria afacere, care face milioane

    100 Tineri manageri de top. Bogdan Mariniuc, CEO / Co-Founder, aSpace Coworking

    CEO / Co-Founder, aSpace Coworking

    35 de ani

    Bogdan Mariniuc a pornit cu un spirit antreprenorial încă din şcoala primară, dar a ales să-şi formeze o bază solidă în consultanţă şi asset management înainte de a construi propriul business. După opt ani în Big 4 şi real estate, a fondat aSpace – un brand românesc de coworking şi birouri flexibile, care numără astăzi şase locaţii şi peste 350 de companii-client. Mizează pe calitate, echipă şi viziune pe termen lung. Următorul pas? Extindere naţională şi consolidarea unei comunităţi autentice de business.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Una dintre greşelile pe care le făceam frecvent era să evit confruntările directe cu oamenii care aveau un comportament nepotrivit sau care făceau lucruri greşite.

    Avem, ca români, o dificultate generală în a oferi feedback — şi o şi mai mare dificultate în a-l primi, mai ales când e negativ. Astăzi, încerc să fiu mai conştient de această teamă şi să aleg să le vorbesc direct oamenilor.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Să renunţ.

    Să nu mă ţin de cuvânt.

    Să las timpul să treacă fără rost.

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Una dintre deciziile grele a venit în timpul pandemiei, când, pentru a salva businessul, a trebuit să fac anumite concesii şi să renunţ la unele lucruri.

    A fost un moment în care am pus în balanţă tot ce construisem până atunci şi am ales să iau decizii dificile, dar necesare.

    Fără acele alegeri, este foarte posibil ca astăzi aSpace să fi rămas doar o poveste — aşa cum s-a întâmplat, din păcate, cu alte iniţiative din acea perioadă dificilă pentru industria de serviced offices.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Să poţi spune „nu” oricând e nevoie.

    Să nu renunţi după ce ai spus „da”.

    Să fii un om de încredere.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?
    Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Îmi place să muncesc, să mă simt util şi să aduc valoare.

    Totuşi, viaţa personală (mai ales în ultimii ani) a devenit prioritară.

    Lucrez ca să trăiesc, nu trăiesc ca să lucrez.

    Cu două fetiţe încă mici (6 şi 7 ani) şi o soţie minunată, nu ai nevoie de mai mult ca să fii motivat, să cauţi echilibrul şi să petreci timp de calitate cu familia şi cu cei dragi.

    Ce faci când nu lucrezi?
    Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Sunt o persoană activă.

    Aşadar, la hobby-uri pot să am o listă: îmi place să călătoresc, să merg la sală, să mănânc sănătos, să fac sport (tenis, înot, fotbal), să merg cu motorul sau cu barca.

    Îmi place şi să învăţ lucruri noi, mai ales în zona de business şi investiţii, dar şi teologie, dezvoltare personală etc.

  • BREAKING. Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic antreprenor din construcţii, a semnat un acord pentru preluarea activelor la ArcelorMittal Hunedoara. În 2024 el a preluat Oţelul Roşu din Caraş Severin.

    Producătorul de oţel lichid Oţelu Roşu, operat prin firma Samtec Mondo Technology Industry, a intrat în insolvenţă în urmă cu mai bine de un deceniu, fiind scos la vânzare. Compania are o capacitate anuală de producţie de 850.000 tone de oţel lichid, dar producţia este oprită din 2013.
     
    ArcelorMittal Hunedoara, care a oprit  definitiv producţia, a semnat un acord cu UMB Grup (Dorinel Umbrărescu) pentru vânzarea activelor sale şi transferul anumitor datorii aferente, inclusiv obligaţiile de mediu.

    „Finalizarea tranzacţiei preconizate rămâne condiţionată de negocierea şi semnarea documentelor definitive ale tranzacţiei, aprobarea adunarii generale a acţionarilor, obtinerea autorizaţiilor de reglementare şi îndeplinirea formalităţilor de mediu necesare, precum şi îndeplinirea altor formalităţi în pregătirea vânzării preconizate. Vânzarea potenţială vine în urma opririi permanente a activităţilor de producţie la fabrica din Hunedoara, aprobată de acţionari la 17 octombrie 2025”, potrivit oficialilor ArcelorMittal Hunedoara.

    Colosul combinat  din Hunedoara, cu afaceri de 511 mil.lei anul trecut şi 477 de angajaţi, a oprit definitiv producţia, din cauza condiţiilor de piaţă foarte dificile, determinate de preţurile foarte mari la energia electrică şi de presiunea tot mai mare din partea importurilor la preţuri mici din afara UE.

    Hunedoara este unul dintre judeţele puternic dependente de industria grea, iar oprirea activităţii poate avea un efect de domino asupra furnizorilor locali şi a pieţei muncii.

    Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu este proprietarul celor mai mari companii din construcţii de pe piaţa locală, Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade.

    În 2024, el a cumpără combinatul Oţelul Roşu din Caraş Severin pentru a produce componente metalice necesare în activităţile sale de construcţii, potrivit datelor din presa locală. Tranzacţia este estimată la 12 milioane de euro.

    El s-a  arătat interesat şi de preluarea activelor Liberty Galaţi, aflat într-o situaţie critică.

    Umbrărescu a ajuns la afaceri totale de 14,3 mld. lei cu cele trei firme, care fac autostrada către Moldova, faţă de 8,8 mld. lei anul anterior, potrivit calculelor ZF.

    Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct Companiile au ca proiect construcţia autostrăzii 7, cea care va lega Moldova de Capitală. Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale.

    Compania Spedition UMB  din Bacău a depăşit afaceri de  5 mld. lei anul trecut, în creştere cu 61% faţă de nivelul de 3 mld. lei în 2023, arată datele publice. Şi profitul net a crescut la 81,7 mil. lei, faţă de 49,5 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro.

    O performanţă similară a reuşit şi compania SA&PE  Construct, care a avut afaceri de 5 mld. lei anul trecut, faţă de 2,8 mld. lei anul anterior şi un profit net de 229 mil.lei, în creştere faţă de 67,8  mil. lei, arată aceiaşi sursă.

    Pe de altă parte, compania Tehnostrade a raportat anul trecut tot 4,3  mld. lei cifră de afaceri, în creştere faţă de 2,8 mld. lei anul anterior, arată datele de pe mfinante.ro. Şi profitul net a crescut la 417 mil.lei anul trecut, faţă de 345 mil. lei anul anterior.

     

  • „Micul Paris”, faţă în faţă cu Parisul real: cât costă, în cifre, acelaşi standard de viaţă în Bucureşti şi Paris. De ce ai nevoie de aproape 6.000 de euro în capitala Franţei pentru un trai echivalent cu 3.000 de euro în Bucureşti

    Diferenţele de preţ dintre Bucureşti şi marile capitale europene spun o poveste clară despre presiunea costului vieţii, chiar şi acolo unde veniturile sunt mai mari. O comparaţie directă între Bucureşti şi Paris arată că accesul la un standard de viaţă similar presupune, în capitala Franţei, aproape dublarea bugetului lunar, conform datelor Numbeo, o platformă online globală care colectează şi publică date comparative despre costul vieţii, calitatea vieţii şi indicatori socio-economici din oraşe şi ţări din întreaga lume.

     „Ai avea nevoie de aproximativ 30.880,7 lei (6.061euro ) în Paris pentru a menţine acelaşi nivel de trai pe care l-ai avea cu 16.000 lei  (3.140 euro) în Bucureşti, presupunând că locuieşti cu chirie în ambele oraşe. Acest calcul foloseşte indicele nostru costul vieţii plus chirie pentru a compara costul vieţii şi a presupune câştigul net (după impozitul pe venit)”, scrie platforma Numbeo.

     Fără a lua în calcul chiriile, costul vieţii în Paris este cu aproape 70% mai ridicat decât în Bucureşti. Atunci când sunt incluse şi locuinţele, diferenţa urcă la aproximativ 93%, ceea ce transformă chiria în principalul factor de presiune asupra bugetului unei familii sau al unui tânăr.

    Preţurile chiriilor din Paris sunt cu peste 178% mai mari decât în Bucureşti, potrivit comparaţiei Numbeo. Practic, locuinţa explică cea mai mare parte a decalajului dintre cele două capitale. Pentru cei care închiriază, costul lunar al traiului în Paris ajunge să fie aproape dublu faţă de Bucureşti, chiar înainte de a lua în calcul cheltuielile zilnice.

    Diferenţele se văd clar şi la nivelul cheltuielilor curente. Preţurile din restaurantele pariziene sunt, în medie, cu 41% mai mari decât în Bucureşti. Un meniu la un restaurant ieftin este cu peste 25% mai scump, în timp ce un meniu fast-food ajunge să coste cu aproximativ 75% mai mult. O bere la restaurant este de peste două ori mai scumpă, iar o cafea sau o sticlă de apă costă cu 50–65% mai mult decât în capitala României.

    Nu doar ieşitul în oraş este mai costisitor. Preţurile alimentelor şi ale produselor de bază sunt, în medie, cu peste 80% mai ridicate în Paris faţă de Bucureşti.

    Deşi puterea de cumpărare locală este cu aproape 40% mai mare în Paris, avantajul este puternic erodat de costurile ridicate ale locuirii şi consumului.

    Comparaţia Numbeo scoate în evidenţă o realitate tot mai vizibilă în Europa: oraşele cu salarii mai mari nu sunt neapărat mai accesibile. Pentru cei care analizează o mutare într-o capitală occidentală, Parisul rămâne atractiv prin oportunităţi şi venituri, dar presupune un efort financiar substanţial. Bucureştiul are un cost al vieţii mai redus, dar şi diferenţa de venituri este una semnificativă.

     

  • Cine va plăti noua taxă de 25 lei pentru coletele extracomunitare în România

    Anunţul privind noua taxă a stârnit numeroase dezbateri pe reţelele sociale. Mulţi utilizatori au presupus, în mod eronat, că vor fi nevoiţi să o plătească personal. Conform analiştilor XTB, lipsa unor explicaţii clare din partea autorităţilor a contribuit la răspândirea acestei percepţii greşite. Discuţiile de pe forumuri şi platforme precum Reddit arată că numeroşi cumpărători se tem de costuri suplimentare la primirea coletelor, peste preţul produselor şi al transportului.

    În realitate, conform prevederilor legale, taxa nu se aplică direct consumatorului final. Responsabilitatea achitării acestei sume revine vânzătorului sau operatorului platformei prin intermediul căreia se realizează tranzacţia. Se va aplica doar dacă acesta se află în afara UE. Colectarea va fi realizată de Poşta Română sau firmele de curierat. Acestea vor declara lunar sumele către ANAF şi le vor vira la bugetul de stat.

    Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a Uniunii Vamale, în contextul creşterii accelerate a comenzilor online din afara spaţiului comunitar. Eurostat indică faptul că, numai în 2024, în statele membre au ajuns aproximativ 4,6 miliarde de colete cu valoare redusă, majoritatea expediate din China. Volumul ridicat a generat probleme legate de concurenţa neloială, siguranţa produselor şi pierderile fiscale. Astfel, autorităţile europene şi naţionale, au fost determinate să adopte măsuri suplimentare.

    Taxa fixă per colet va afecta în principal platformele care comercializează produse ieftine, de valoare mică, precum accesorii, gadgeturi sau articole vestimentare low-cost. Acestea vor trebui să decidă dacă vor transfera costul către clienţi prin creşterea preţurilor sau dacă îl vor suporta parţial pentru a rămâne competitive.

    Pentru a evita costurile suplimentare, unele platforme ar putea lua în calcul mutarea stocurilor în depozite situate pe teritoriul Uniunii Europene. Deşi această opţiune presupune investiţii mai mari şi o logistică mai complexă, livrările din interiorul UE nu vor fi supuse taxei. Strategia este deja utilizată de anumiţi retaileri internaţionali şi ar putea deveni mai frecventă odată cu aplicarea noilor reguli.

    Pe termen mediu, noua taxă ar putea avantaja comercianţii care vând deja din interiorul UE şi producătorii locali. Eliminarea avantajului de preţ pentru vânzătorii extracomunitari poate contribui la echilibrarea concurenţei, mai ales în segmentul produselor ieftine, achiziţionate impulsiv.

    Taxa de 25 de lei se va percepe pentru colete cu valoarea declarată de până la 150 de euro, provenite din vânzări la distanţă din afara UE. Nu se aplică pentru coletele nelivrate, iar în cazul retururilor, suma nu se restituie. Măsura este inclusă în pachetul legislativ fiscal nr. 2, adoptat de Parlament, şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Obligaţiile privind colectarea şi raportarea sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2013.

     

  • ​Ce impozit plăteşte un investitor român care vinde în primele zile din 2026 acţiuni Nvidia cu profit printr-un broker străin

    Un investitor român care a cumpărat acţiuni Nvidia printr-un broker străin la începutul anului 2024 şi care intenţionează să marcheze parţial profitul în 2026 va datora un impozit de 16% aplicat câştigului net anual, calculat ca diferenţă între tranzacţiile profitabile şi cele pe pierdere, potrivit explicaţiilor oferite de Andrei Popescu, senior tax manager la Soter & Partners.

    Scenariul este unul frecvent întâlnit în rândul investitorilor activi pe pieţele externe. La începutul lunii ianuarie 2024, investitorul a cumpărat 1.000 de acţiuni Nvidia printr-un broker străin. Ulterior, la jumătatea anului 2025, a mai achiziţionat 500 de acţiuni, ajungând la un total de 1.500 de titluri. În primele zile din 2026, acesta intenţionează să vândă 800 de acţiuni, urmând să rămână cu un portofoliu de 700 de acţiuni Nvidia. Vânzarea celor 800 de acţiuni va fi realizată cu profit.

    Potrivit lui Popescu, în acest caz nu contează numărul de acţiuni rămase în portofoliu, ci doar tranzacţiile efectiv închise şi rezultatul lor financiar la nivel de an fiscal. “În cazul acţiunilor Nvidia vândute printr-un broker străin, se va aplica impozit de 16% pe câştigul anual stabilit ca diferenţă între tranzacţiile câştigătoare (ceea ce numim în mediul larg profit) şi tranzacţiile pierzătoare. În situaţia tranzacţionării acţiunilor prin brokeri străini, pierderile pot fi utilizate pentru compensarea câştigului (profitului). În cazul tranzacţiilor realizate prin brokeri rezidenţi în România, pierderile sunt definitive”

    Astfel, pentru anul 2026, investitorul va calcula câştigul net anual doar pe baza tranzacţiilor închise în acel an, respectiv vânzarea celor 800 de acţiuni Nvidia, la care se vor adăuga sau scădea eventualele alte tranzacţii profitabile sau neprofitabile realizate în acelaşi an prin brokeri străini. Impozitul de 16% se aplică strict asupra acestui rezultat net, nu asupra valorii brute a vânzării.

    În cazul în care, per total, investitorul ar înregistra pierdere într-un an fiscal, obligaţiile declarative rămân în vigoare. “Dacă în anul 2026 pierderile depăşesc vânzările câştigătoare, am în continuare obligaţia completării declaraţiei unice, doar că de data aceasta voi declara pierderea. Pierderea astfel reportată poate fi folosită pentru compensarea câştigurilor din următorii 5 ani, în limita a 70% din câştigurile nete anuale”

    Un alt aspect important ţine de sursa venitului, mai ales în cazul investiţiilor realizate pe pieţele externe. Nvidia este o companie americană, iar veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor sunt considerate venituri de sursă SUA. Acest lucru are implicaţii directe asupra modului de declarare şi compensare a pierderilor. “De asemenea, acţiunea vândută la compania Nvidia este un venit de sursă SUA. Venitul din vânzarea de acţiuni declarat în declaraţia unică se completează separat în funcţie de ţara sursă. Pierderea, de asemenea, trebuie să fie de sursă SUA pentru a compensa câştigul. O pierdere din vânzarea de acţiuni din Franţa nu poate compensa un venit din acţiuni vândut la companii americane”.

    În ceea ce priveşte cele 700 de acţiuni rămase în portofoliu după vânzarea parţială, acestea nu generează nicio obligaţie fiscală atâta timp cât nu sunt vândute. Impozitul apare exclusiv în momentul realizării câştigului, respectiv la vânzare, şi se calculează în anul fiscal în care tranzacţia este închisă.

     

  • Ce carte îţi recomandă Albert Davidoglu, CEO, Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate

    În rubrica „O carte pentru GenZ”, mergem direct la sursă şi îi întrebăm pe cei mai importanţi oameni din businessul românesc ce lecturi recomandă generaţiei tale. Astăzi, răspunsul vine de la Albert Davidoglu, CEO, Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate.

    „Recomand How to Win Friends and Influence People de Dale Carnegie pentru că, indiferent de tehnologie, AI sau industrie, succesul vine din relaţii. Networkingul nu înseamnă manipulare, ci empatie, ascultare şi încredere. Dacă vrei să construieşti o carieră, un business sau o viaţă împlinită, această carte te învaţă skillul care bate orice diplomă: cum să lucrezi cu oamenii”, spune el.

    Albert Davidoglu a preluat funcţia de CEO al Macromex în 2019, după ce fondatorul grupului, Dan Minulescu, a ales să se retragă. Davidoglu s-a alăturat echipei de management a Macromex în anul 2012 în rolul de business development director, iar din 2017 a preluat funcţia de COO (Chief Operating Officer) pe care a deţinut-o până în 2019.

    Înainte de a se alătura grupului antreprenorial, Albert Davidoglu acumulase o experienţă de aproape 11 ani în mai multe funcţii de conducere în cadrul gigantului Unilever.

    Macromex a avut în 2024 o cifră de afaceri de 894 de milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al companiei s-a ridicat la 45 de milioane de lei, fiind mai mare cu 15% faţă de rezultatul din 2023.

    Macromex este liderul industriei de produse alimentare, pe segmentul de produse congelate, cu un portofoliu de branduri proprii precum Edenia, Corso, La Strada, Azuris şi branduri partenere: Philadelphia, La Lorraine, Farm Frites, Dr. Oetker (Inedit, Paula), Mars, Haagen-Dasz.

    Ziarul Financiar a lansat „O carte pentru GenZ”, o nouă rubrică în platforma online ZF GEN Z – Feed-ul generaţiei tale, dedicată vouă, tinerilor din generaţia Z. Această nouă rubrică îşi propune să vă îndrume către cele mai interesante, neaşteptate şi benefice recomandări de lectură, venite însă nu din partea profesorilor sau a prietenilor, ci din partea celor mai importanţi oameni din businessul românesc.

    „O carte pentru GenZ” va fi o rubrică permanentă în platforma ZF GEN Z şi îţi va aduce noi idei de lectură. Aici ne propunem să strângem cât mai multe recomandări de la CEOs, directori ai celor mai mari companii din România şi de la cei mai importanţi oameni din business, care să ajungă direct la tine şi să te inspire.

     

     

  • O anomalie cosmică în inima galaxiei: ce a descoperit James Webb în apropierea centrului Căii Lactee

    Astronomii care folosesc Telescopul Spaţial James Webb (JWST) au descoperit o „creşă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.

    Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficienţa formării stelelor în medii galactice extreme.

    Regiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.

    Deşi conţine doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.

    Oamenii de ştiinţă spun că un asemenea nivel de eficienţă contrazice modelele actuale de formare a stelelor.

    Cu ajutorul instrumentelor în infraroşu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denşi de gaz şi praf care strălucesc în nuanţe intense de roşu şi violet.

    Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existenţa unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.

    Datele din infraroşu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepţională în interiorul norului.

    Aceste regiuni conţin molecule rareori întâlnite împreună în alte părţi ale galaxiei.

    Cercetătorii cred că turbulenţele, câmpurile magnetice şi diferenţele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitaţional.

    Totuşi, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.

    Radiaţia intensă şi gravitaţia puternică din centrul galactic complică şi mai mult modelarea acestui mediu.

    Oamenii de ştiinţă de la NASA afirmă că înţelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluţia galaxiilor.

    Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.

    Observaţiile în infraroşu stratificate ale telescopului spaţial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densităţii şi compoziţiei chimice.

    Datele sugerează că mai multe generaţii de stele se pot forma simultan în acelaşi nor.

    Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.

     

     

     

  • Afaceri de la zero. Aida Ionescu dezvoltă brandul de lumânări, tablouri şi decoraţiuni Light in Light, împărţindu-şi timpul între facultate şi mica ei afacere. ”Îmi doresc să investesc cât mai mult în afacere pentru că este pasiunea mea.”

    Aida Ionescu a început să picteze pe la 9-10 ani, atunci când a urmat cursuri de pictură, fiind îndrumată de Amalia Suruceanu, o artistă din Câmpina (jud. Prahova). Şi-a urmat pasiunea şi a învăţat tehnici noi, ba chiar a învăţat să facă şi lumânări naturale şi a conturat treptat o mică afacere sub brandul Light in Light. A decis să facă facultatea la distanţă tocmai ca să se poată dedica şi pasiunii, astfel că acum este studentă la Universitatea Transilvania din Braşov.

    „Inspiraţia mea, aşa cum este şi sloganul acestui micuţ brand, este natura. Inspiraţia mai vine şi din imaginile din florării, ţinând cont că au acest decor de flori naturale, uscate şi stabilizate. Urmăresc foarte multe persoane care sunt în acest domeniu, urmăresc persoane care la rândul lor fac lumânări pentru a afla noi tehnici, pentru a afla noi tendinţe, iar materialele pe care eu le folosesc sunt naturale. Uleiurile sunt naturale, doar că sunt puţin procesate chimic pentru ca lumânarea să fie ignifugă în acelaşi timp”, a povestit Aida Ionescu, fondatoarea Luminous SRL în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero.

    În această perioadă ea creează în principal lumânări, care sunt potrivite pentru cadouri pentru cei dragi.

    ”Iar în perioada de vară, când oamenii nu prea cumpără lumânări, mă dedic tablourilor. Atunci este perioada în care eu pictez, pictez inclusiv pe comandă. Este perioada cea mai fructifică pentru această arie a pasiunii mele”, a mai spus Aida.  

    Iar luna decembrie este una extrem de încărcată pentru atelierul Light in Light, mai ales că Aida participă şi la târguri. Însă, mica afacere este activă şi pe platformele de socializare dar are şi un magazin online.

    ”Lighting Light are şi un site, aşa că puteţi găsi produsele inclusiv pe pe site-ul nostru şi să comandaţi direct de acolo, oriunde în România. Iar dacă doriţi să vedeţi produsele fizic, avem un parteneriat tare drăguţ cu o florărie din Câmpina, MACU Floral Station. Sunt prietenii noştri de încredere şi avem un parteneriat de aproape un an”, a mai povestit Aida Ionescu.

    Fiind studentă, reuşeşte să îşi organizeze timpul astfel încât să se ocupe şi de producţie, însă pe viitor ea îşi doreşte să îşi găsească şi un job cu care să ”finanţeze” dezvoltarea atelierului.

    ”Îmi doresc ca Light in Light să ajungă în sediul lui propriu. În acest moment atelierul este în casă. Îmi doresc să ajung la cât mai multe târguri din ţară, vreau să văd şi ce găsesc la Cluj, de exemplu.  (…) Vreau să îmi găsesc şi un loc de muncă, de unde să pot împărţi câştigul atât către nevoile mele zilnice, dar şi să investesc cât mai mult în afacere pentru că simt că este pasiunea mea şi îmi doresc să o dezvolt cât mai mult”.