BusinessMagazin

Blog

  • Ce conţine pachetul de redresare economică? Premierul Ilie Bolojan: Acest pachet conţine soluţii precum credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziţia de utilaje, scheme de sprijin pentru investiţii mari

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat principalele măsuri din pachetul 2, fiind vorba de relansarea economică.

    Astfel, conform premierului, Guvernul va pune mâine în dezbatere publică măsurile pregătite, printre care acordarea de credite pentru companii, amortizări mai mari la achiziţia de utilaje, dar şi scheme de sprijin pentru investiţii mari.

    „Al doilea pachet este cel de relansare economică. Mâine, acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern, iar după şedinţă va fi prezentat public de către domnul ministru Nazare, astfel încât să aveţi toate elementele acestui pachet. Urmează să fie pus în transparenţă decizională, iar vineri va avea loc un Consiliu Tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali. Acest pachet conţine soluţii precum credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziţia de utilaje, scheme de sprijin pentru investiţii mari în zone cu deficite comerciale sau pentru stimularea exporturilor şi scheme de garanţii, de exemplu prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare”.

    Şeful executului a adăugat că suplimentar pachetului de măsuri, Guvernul trebuie să asigure predictibilitatea măsurilor fiscale.

    În afară de acest pachet, cele mai importante măsuri pentru a pune economia pe baze sănătoase sunt: predictibilitatea măsurilor fiscale, stabilitatea politică şi financiară şi lucrul la domenii cu impact semnificativ asupra economiei, cum sunt absorbţia fondurilor europene şi sectorul energetic.

  • Bolojan, avertisment pentru CCR: Probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, unde şeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbţiei fondurilor europene vizează pensiile magistraţilor.

    Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reţinere de aproape 230 de milioane de euro”.

    Bolojan a invocat discuţiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive.

    „Din discuţiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecinţelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.

    Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanţărilor europene condiţionate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reţinută.

     

  • Bolojan îi răspunde lui Kelemen, în discuţia despre impozite

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că legislaţia actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate peste nivelul minim, dar nu le permite să le scadă. El a anunţat că va analiza posibilitatea unei corecţii legislative pentru ca primăriile să poată reduce taxele la nivelul minim, dacă doresc.

    Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul Ilie Bolojan a spus: „Am văzut această propunere în spaţiu public făcută de domnul Kelemen Hunor şi am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă şi are o paletă largă de aplicare”.

    Bolojan a explicat că Guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitarea maşinilor. „Unele primării, având în vedere nivelul de impozitare anterior sau stabilind o creştere mai mare, au ajuns în situaţia în care nivelul stabilit este mai mare decât cel minim stabilit prin lege de Guvern”, a spus premierul.

    „Datorită discuţiilor care au apărut în spaţiu public, unele primării doresc să reducă nivelul actual al impozitelor, pe maşini, de exemplu, la nivelul minim stabilit de lege. Legislaţia actuală nu le permite să facă acest lucru. Deci le-a permis să crească mai mult decât nivelul minim, dar nu le permite să scadă”, a explicat Bolojan.

    „Consider că este un atribut al administraţiei locale, ca peste plafonul minim care este stabilit prin lege, funcţie de politicile locale pe care le pot stabili, să pot să şi creşti, dar să pot să şi scazi”, a declarat premierul.

    “Putem să analizăm în ce măsură putem aduce această corecţie prin legislaţie, ca acolo unde avem aceste situaţii, în care nivelul stabilit este peste cel minim, primările să poată să revină, dacă doresc. Ar trebui să facem asta într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobarea bugetului”, a adăugat Bolojan.

    Premierul a precizat că anul acesta a fost deosebit din punct de vedere al impozitelor, pentru că ele au fost adoptate foarte târziu, datorită contestării la Curtea Constituţională. „Nu a fost timp de explicaţii, de clarificări. Unele primării comunicau date eronate, pentru că nu erau actualizate toate bazele de date şi au fost nevoie de două, trei săptămâni, până lucrurile s-au stabilizat”, a spus el.

    Referitor la facilităţile pentru persoanele cu handicap, Bolojan a explicat: „Până acum aveam multe excepţii la impozitarea proprietăţilor. Una din aceste excepţii era scutirea de impozite atât pe proprietăţi imobile cât şi pe maşini a persoanelor cu dizabilităţi”.

    „Am constatat că, având în vedere că avem 957.000 de cetăţeni care au certificate în sensul acesta, practic 10% din fondul de imobile pe care îl avem, nu era impozitat. De asemenea, o cotă importantă de maşini, din cele 11,5 milioane, era un număr apropiat de acest procent. Ca urmare, în baza discuţiilor la nivel guvernamental şi în coaliţie, am luat această decizie să eliminăm aceste excepţii”, a declarat premierul.

    „Aceste venituri sunt contribuţia fiecărui proprietar de casă, proprietar de maşină, la bugetul autorităţii locale, la ceea ce face primăria respectivă pentru a asigura condiţii de locuire”, a adăugat Bolojan.

    Premierul a spus că poate analiza posibilitatea de a suplimenta competenţele autorităţilor locale pentru a face anumite reduceri suplimentare. „Dar ce trebuie să înţelegem este că toate reducerile, toate excepţiile pe care le facem, înseamnă în termen real mai puţin bani la autorităţi şi cineva, de undeva, trebuie să compenseze aceste resurse”, a avertizat el.

    „Am discutat că facem o analiză, vedem care este un astfel de impact şi vom lua o decizie, dar nu putem lungi foarte mult acest lucru. Atunci când iei o decizie bine gândită, trebuie pe cât posibil să eviţi să faci corecţii imediate după ce ai luat decizia”, a conchis Bolojan.

     

  • Bolojan fixează termene pentru priorităţile Guvernului: aprobarea bugetului şi relansarea economică

    Bolojan a spus, într-o conferinţă de presă, că ţintele stabilite de Ministerul de Finanţe şi Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ţinta de deficit şi Guvernul îşi propune să reducă inflaţia la finalul anului la 4%.

    „Săptămâna viitoare vom finaliza discuţiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârşitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul.

    Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului ţin de încadrarea în deficit, de absorţia de fonduri europene.

    „Aşa cum ştiţi, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget şi să asigurăm absorţia de fonduri europene. Pentru a avea investiţii importante şi anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Paşcani şi, de asemenea, în spitale terminate, în investiţii în localităţile din România”; spune Bolojan.

    Premierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administraţiei, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental şi ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.

    De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării şi cel al Justiţiei, recomandarea Ministerului Justiţiei este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.

    „Aşa cum ştiţi, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în aşa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administraţie, creând condiţii pentru a avea o administraţie în serviciul cetăţeanului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru toţi cetăţenii prin administraţia locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicţia cumulului cu salariul. Şi acesta ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan.

    Premierul a votbit şi de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în şedinţa de guvern, iar după şedinţă va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparenţă decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali.

    „Acest pachet conţine soluţii de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziţia de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investiţiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile şi scheme de garanţii, de exemplu prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.

     

  • BREAKING: Premierul Bolojan spune că bugetul pe 2026 va fi adoptat la sfârşitul lunii, iar ţinta de deficit bugetar este de aproximativ 6%. Guvernul pregăteşte reforma administraţiei publice şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul

    Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri seara, într-o conferinţă de presă, că bugetul pentru anul 2026 ar urma să fie adoptat la sfârşitul lunii februarie, în timp ce principalele provocări ţin de absorbţia fondurilor europene pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat.

    „În această perioadă lucrăm la câteva priorităţi şi am să vă fac o scurtă trecere în revistă a acestora. În primul rând, lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Ţintele stabilite de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% – ţinta de deficit – şi ne propunem să reducem inflaţia la finalul anului la 4%. Săptămâna viitoare vom finaliza discuţiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârşitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”.

    Principalele provocări ale bugetului ţin de încadrarea în deficit şi de absorbţia de fonduri europene. „Aşa cum ştiţi, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Deci acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget şi să asigurăm absorbţia de fonduri europene pentru a avea investiţii importante şi anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă – ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova, până la Paşcani – şi, de asemenea, în spitale şi alte investiţii în localităţile din România.”

    Premierul a menţionat că se lucrează şi la reforma administraţiei, pe care o consideră „un pachet, din păcate, amânat”.

    „Acesta ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, iar, în baza consultării dintre Ministerul Dezvoltării şi cel al Justiţiei, recomandarea Ministerului Justiţiei este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet. Aşa cum ştiţi, el are un rol foarte important, pentru că va reduce baza de căutări a statului, în aşa fel încât, în anii următori, să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administraţie, creând condiţii pentru o administraţie în serviciul cetăţeanului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru toţi cetăţenii, prin administraţiile locale. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicţia cumulului pensiei cu salariul, şi acesta ar urma să fie adoptat în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare”.

    Ce a mai declarat premierul:

    Al doilea pachet este cel de relansare economică. Mâine, acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern, iar după şedinţă va fi prezentat public de către domnul ministru Nazare, astfel încât să aveţi toate elementele acestui pachet.

    Urmează să fie pus în transparenţă decizională, iar vineri va avea loc un Consiliu Tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali.

    Acest pachet conţine soluţii precum credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziţia de utilaje, scheme de sprijin pentru investiţii mari în zone cu deficite comerciale sau pentru stimularea exporturilor şi scheme de garanţii, de exemplu prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare.

    În afară de acest pachet, cele mai importante măsuri pentru a pune economia pe baze sănătoase sunt: predictibilitatea măsurilor fiscale, stabilitatea politică şi financiară şi lucrul la domenii cu impact semnificativ asupra economiei, cum sunt absorbţia fondurilor europene şi sectorul energetic.

    Avem pregătite, şi veţi vedea săptămâna viitoare în transparenţă decizională, trei proiecte de ordonanţă pentru simplificarea proceselor de autorizare şi reducerea poverii administrative pentru companii:

    Simplificarea obţinerii avizelor de mediu – termenele vor fi reduse substanţial, de exemplu pentru o decizie de încadrare, termenul va scădea de la 90 la 60 de zile.

    Simplificarea autorizaţiilor de incendiu – avizul va fi obţinut în maxim 15 zile, iar autorizaţia în 30 de zile.

    Simplificarea avizării investiţiilor mari – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe va reduce tarifele şi termenele la jumătate, iar pragul de aplicare a avizului va fi ridicat de la 2 milioane la 5 milioane de euro.

    Un alt domeniu prioritar este întărirea sectorului energetic. Se vor creşte capacităţile de stocare ale Hidroelectrica la 500 MW, pentru a reduce costurile energiei şi a echilibra mixul energetic. De asemenea, se va susţine terminarea centralelor pe gaz de la Mintia şi Iernut, care vor echilibra sistemul energetic naţional şi valorifica resursa suplimentară de gaz din Marea Neagră.

    Se va acorda atenţie şi salvării Combinatului Liberty de la Galaţi, care va fi declarat obiectiv strategic, cu procedură de licitaţie internaţională şi asigurarea plăţilor angajaţilor.

    În ceea ce priveşte preţul gazelor, între sfârşitul lunii martie 2026 şi sfârşitul lunii martie 2027 va exista o perioadă tranzitorie cu preţ administrat pentru consumatorii casnici şi CET-uri, astfel încât preţul să rămână stabil şi să fie protejată populaţia fără a angaja cheltuieli suplimentare la bugetul de stat.

    În final, un alt obiectiv major este absorbţia fondurilor europene. Anul acesta va fi un vârf de absorbţie, iar respectarea jaloanelor PNRR, cum este jalonul 215 legat de pensiile magistraţilor, este esenţială pentru încasarea a 230 de milioane de euro. Finalizarea acestor cereri de plată va permite continuarea lucrărilor şi investiţiilor până în luna august 2026, astfel încât România să nu piardă fondurile disponibile

     

  • Kelemen Hunor: Trebuie un raport despre anularea alegerilor. Altfel va fi dezastru

    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că singura soluţie viabilă pentru a închide discuţia despre anularea alegerilor prezidenţiale este un raport. Credibilitatea României este în joc şi că fără clarificări, ţara va fi dată ca exemplu negativ în rapoartele internaţionale.

    Referitor la evoluţia preşedintelui Nicuşor Dan pe scena internaţională, Kelemen Hunor a spus, la Europa FM: „De la sfârşitul anului trecut are echipă, echipa preşedintelui s-a întregit şi sper că încet, încet vom vedea şi rezultatele. Este o zonă unde lucrurile nu se întâmplă foarte, foarte repede şi ai nevoie de timp ca să schimbi o direcţie”.

    Liderul UDMR a precizat că preşedintele este cel care conduce politica externă, împreună cu ministrul de Externe şi cu premierul. „Problema cea mai mare este că în continuare despre politica externă a României nu se comunică, nu se vorbeşte, cum a fost în perioada lui Iohannis. Din punctul meu de vedere, dacă nu explică cineva poziţia României în anumite dosare importante, atunci oamenii creează scenarii apocaliptice sau teorii ale conspiraţiei”, a adăugat Kelemen Hunor.

    Referitor la declaraţia preşedintelui Nicuşor Dan despre raportul Congresului SUA privind anularea alegerilor, Kelemen Hunor a răspuns: „Noi în societate, în continuare, avem această dezbatere despre anularea alegerilor din 2024. Avem o problemă în interiorul României. După aceea avem o problemă cu partenerul nostru strategic, cu Statele Unite”.

    „Rămânem în memoria instituţională a Congresului, a Departamentului de Stat, administraţiei. Şi dacă pleacă, la un moment dat, administraţia actuală, şi dacă vine o altă administraţie, acolo rămânem în memoria instituţională. Credibilitatea noastră este în joc, credibilitatea României”, a explicat liderul UDMR.

    Referitor la soluţie, Kelemen Hunor a spus: „În acest moment singura soluţie viabilă este un raport din partea Parlamentului. Suntem în întârziere. Serviciile secrete nu o să vină niciodată cu niciun raport. Haideţi să stabilim acest lucru că nu e treaba lor. Preşedintele nu poate să vină cu mai mult fiindcă el coordonează activitatea serviciilor secrete”.

    „Printr-un control parlamentar asupra SRI-ului, sau printr-o comisie specială, asta poate fi stabilită, este în interesul statului român să facă lumină”, a adăugat Hunor.

    Când i s-a solicitat să precizeze dacă va propune el însuşi un astfel de raport parlamentar, Kelemen Hunor a răspuns: „Au propus deja alţii, nu trebuie să propun eu. Eu vorbesc despre o logică instituţională. Dacă Parlamentul reuşeşte să aducă un raport votat de majoritatea parlamentarilor, un raport bine fundamentat, după o analiză foarte serioasă, atunci eu cred că putem închide acest subiect, atât în România, cât şi spre exterior”.

    „Dacă nu vom face acest lucru, din când în când ne vom trezi cu rapoarte preliminare, cu rapoarte adoptate, rapoarte bipartizane, dar România va fi dată ca un exemplu negativ şi e vorba de credibilitatea României”, a avertizat liderul UDMR.

    Kelemen a fost întrebat cine blochează un astfel de demers şi de ce nu s-a făcut până acum. El a răspuns: „La această întrebare nu pot să răspund. Nu am informaţiile necesare să spun că blochează cineva sau nu blochează cineva”.

    Referitor la întârzierea nominalizării conducerii civile a serviciilor secrete, Kelemen Hunor a explicat: „La SIE nu există nicio întârziere. Acolo există un director civil. Pe partea cealaltă există o problemă de aproape 3 ani. În mai, în iunie se împlinesc 3 ani de când a plecat fostul director Eduard Hellwig. Acolo trebuie făcută o nominalizare”.

    „Trebuie lăsat preşedintele, fiindcă potrivit Constituţiei, conform legilor în vigoare, e singurul care poate să facă o nominalizare. Nu poate să facă nici PNL-ul, nici PSD-ul, nici pemierul, nimeni în afară de preşedinte””, a precizat liderul UDMR.

    Întrebat despre semnalul public al amânării, Kelemen Hunor a spus: „Marea majoritate a societăţii nu e interesată de chestia asta. Probabil că nici nu ştie că Serviciul Român de Informaţii e condus de un militar, nu de un civil. Noi avem o altă problemă legată de funcţionarea serviciilor, de controlul serviciilor, control parlamentar”.

    „Dacă nu există un director civil, înseamnă că acest control civil, de fapt, a dispărut de aproape 3 ani de zile. Această discuţie nu a existat în România, din păcate. Probabil că trebuie să discutăm despre acest aspect la un moment dat, fiindcă aşa cum e astăzi, nu cred că ne ajută foarte mult”, a conchis Kelemen Hunor.

  • Noile reguli ale angajării. Cum îţi găseşti un job în 2026 când primul „intervievator” poate fi un algoritm

    Căutarea unui loc de muncă în 2026 nu mai seamănă cu procesul de acum câţiva ani. Inteligenţa artificială a intrat definitiv în mecanismele de recrutare, iar aplicaţiile trimise în masă fac ca tot mai puţine CV-uri să ajungă, de fapt, în faţa unui recrutor uman.

    În România, unde companiile accelerează digitalizarea funcţiilor de HR, filtrele automate şi sistemele de tip applicant tracking au devenit standard mai ales în corporaţii şi în marile centre de servicii. Pentru candidaţi, rezultatul este adesea acelaşi: mai puţin feedback, procese mai puţin transparente şi o incertitudine tot mai mare legată de modul în care ar trebui să folosească, la rândul lor, AI.

    Paradoxul este că inteligenţa artificială poate fi atât un avantaj competitiv, cât şi un risc. Folosită superficial, produce aplicaţii generice. Dacă e folosită cum trebuie, îi poate ajuta pe candidaţi să îşi clarifice poziţionarea profesională, să îşi rafineze mesajele şi să intre mai bine pregătiţi în interviuri.

    Un articol Bloomberg scrie că specialiştii în piaţa muncii spun deja că AI nu mai este opţională nici pentru angajatori, nici pentru candidaţi. Miza reală devine capacitatea de a naviga inteligent un ecosistem profesional rescris de tehnologie.

    Ce spun oamenii din HR chestionaţi de Bloomberg că trebuie să faci ca procesul de recrutare să fie mai uşor în 2026? 

    Scrie-ţi CV-ul singur înainte să-l dai pe mâna AI

    Chatboţii pot rafina un CV, dar nu ar trebui să-l construiască de la zero. Recrutorii caută tot mai mult rezultate măsurabile, adică creşteri de venituri, proiecte livrate, dimensiunea echipelor sau a bugetelor, iar aceste detalii nu pot fi generate credibil de un algoritm. Fără ele, aplicaţiile tind să devină greu de diferenţiat.

    Nu încerca să „păcăleşti” algoritmii

    Inserarea excesivă de cuvinte-cheie sau copierea fidelă a cerinţelor din anunţul de angajare nu mai funcţionează. Noile sisteme analizează contextul profesional, nu doar potrivirea mecanică a termenilor. Un CV clar, coerent şi uşor de parcurs rămâne cea mai sigură strategie.

    Evită să aplici la joburi pentru care nu te potriveşti 

    Platformele de recrutare fac aplicarea mai rapidă ca niciodată, dar trimiterea automată a zeci de CV-uri creează adesea doar o impresie falsă de productivitate. Candidaţii care îşi personalizează aplicaţiile şi explică direct de ce sunt potriviţi pentru rol au, în continuare, un avantaj vizibil.

    Foloseşte AI ca antrenor, nu ca înlocuitor

    Inteligenţa artificială poate fi extrem de utilă pentru a simula întrebări de interviu, pentru a testa răspunsuri sau pentru a evalua cât de bine se potriveşte experienţa ta cu un rol. Angajatorii apreciază tot mai mult candidaţii care pot arăta cum folosesc tehnologia pentru a lucra mai eficient, dar penalizează lipsa de autenticitate.

    Ia în calcul şi proiectele freelance

    Pe fondul situaţiei economice, tot mai mulţi profesionişti se orientează către contracte pe termen scurt, consultanţă sau antreprenoriat. Tendinţa începe să se vadă şi în România, mai ales în domenii precum IT, marketing sau servicii creative. Astfel de roluri pot menţine veniturile, pot extinde reţeaua profesională şi pot deveni chiar rampe către poziţii permanente.

    Pregăteşte-te pentru interviuri cu… roboţi

    Interviurile automate nu mai sunt un experiment. Unele companii folosesc agenţi vocali pentru screening, iar discuţiile sunt ulterior analizate de recrutorii umani. Chiar dacă experienţa poate părea impersonală, prima impresie contează la fel de mult, iar încercările de a trişa sunt din ce în ce mai uşor de detectat.

    Arată că te adaptezi rapid

    Pe o piaţă a muncii remodelată de tehnologie, adaptabilitatea devine una dintre cele mai căutate competenţe. Candidaţii care pot explica unde au folosit AI, de ce au ales acel context şi ce rezultate au obţinut transmit un semnal puternic de maturitate profesională.

  • Când timpul devine cea mai scumpă resursă. De la decizie la automatizare: noua faţă a pieţei financiare

    Anul 2026 marchează o schimbare de paradigmă în piaţa de trading. Inteligenţa artificială şi algoritmii de tranzacţionare nu mai sunt simple instrumente auxiliare, ci devin componente structurale ale activităţii zilnice, inclusiv în zona tranzacţiilor pe termen scurt. După o etapă în care AI-ul a fost utilizat preponderent pentru analiză şi organizarea strategiilor, piaţa intră într-o fază accelerată de automatizare a execuţiei.

    Pentru tot mai mulţi participanţi, procesul este unul firesc: odată ce strategia este definită, următorul pas este transformarea acesteia într-un algoritm capabil să aplice regulile stabilite fără intervenţie umană. Această tranziţie reflectă o schimbare profundă de mentalitate. Tranzacţionarea manuală nu mai este percepută drept o soluţie eficientă, nu din lipsă de competenţă, ci din nevoia de consistenţă, disciplină şi rapiditate, precum şi din dorinţa de a elimina factorul emoţional din procesul decizional.

    Algoritmii permit aplicarea uniformă a strategiilor şi reduc semnificativ riscul de eroare umană. În acelaşi timp, ei oferă posibilitatea de a reacţiona instantaneu la mişcările pieţei, într-un context în care fiecare secundă poate influenţa rezultatul unei tranzacţii.

    În paralel, barierele tehnologice au scăzut considerabil. Dacă în trecut dezvoltarea unor sisteme automatizate presupunea resurse financiare şi tehnice importante, instrumentele actuale bazate pe inteligenţă artificială permit inclusiv traderilor individuali să îşi creeze, testeze şi optimizeze propriile strategii algoritmice. Accesul la astfel de tehnologii a devenit mai larg, iar automatizarea nu mai este rezervată doar marilor instituţii financiare.

    Pe acest fond, 2026 se conturează ca un punct de cotitură pentru activitatea de trading. Algoritmii nu mai sunt utilizaţi exclusiv pentru viteză, ci pentru eficienţă şi managementul timpului. Traderii activi caută soluţii care să le permită să îşi optimizeze activitatea şi să se concentreze pe dezvoltarea şi rafinarea strategiilor, nu pe executarea lor manuală.

    Integrarea inteligenţei artificiale în piaţa financiară va continua să accelereze şi să influenţeze performanţa participanţilor la tranzacţionare. Într-un mediu în care timpul devine cea mai valoroasă resursă, automatizarea nu mai este un avantaj competitiv, ci o necesitate. Noua faţă a pieţei financiare este una în care decizia se transformă în cod, iar strategia se mută din mintea traderului în algoritm.

  • Kelemen Hunor: „S-a ajuns la linia roşie”. Certurile în coaliţie sunt o tradiţie românească

    Întrebat, la Europa FM, dacă s-a ajuns la linia roşie, Kelemen a răspuns: „Da, acum asta se vede, că trebuie să deschizi supapa. Presiunea a fost foarte mare”.

    Kelemen Hunor a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre posibilitatea revenirii asupra noilor taxe locale prin ordonanţă de urgenţă. Premierul nu a refuzat, dar a cerut timp pentru analiză. Corecţia este un semn de înţelepciune, nu de slăbiciune, susţine Kelemen.

    Liderul UDMR afirmă că în şedinţele de coaliţie nu au fost discutate detaliile tehnice ale noilor taxe locale, ci doar direcţia politică.

    Întrebat dacă ştia care va fi impactul creşterii taxelor, Kelemen a răspuns: „Nu am intrat în toate detaliile tehnice, fiindcă în coaliţie, direcţia politică, deciziile politice sunt discutate şi apoi cei care trebuie să pună în aplicare deciziile politice se ocupă de partea tehnică”.

    Întrebat dacă nu au existat probleme de comunicare în interiorul guvernului, unde UDMR are miniştri, Kelemen Hunor a explicat: „Trebuie să înţelegeţi cum funcţionează un guvern. Taxele sunt făcute de Ministerul de Finanţe. Nu sunt făcute de Ministrul Culturii. Nu sunt făcute de Ministrul Dezvoltării”.

    Referitor la necesitatea corectării impozitelor, liderul UDMR a declarat: „Politic, când vezi că ai o problemă, trebuie să ai puterea de a corecta acea problemă dacă ai greşit. Nimeni nu are doar decizii perfecte. Nici premierul, nici ministrul, nici preşedintele, nimeni. Şi dacă ai văzut că există o problemă în societate, în politic trebuie să ai puterea, curajul de a corecta acea greşeală”.

    „Nu e vorba de un semnal de slăbiciune, ci un semnal de înţelepciune, de responsabilitate, de maturitate”, a adăugat Kelemen Hunor.

    Întrebat dacă premierul Bolojan l-a anunţat despre vreo decizie, Kelemen Hunor a răspuns: „Am discutat cu premierul Bolojan în cursul zilei de azi şi nu a refuzat, nu a spus nu. A zis <să-mi laşi un pic de timp să facem o analiză cu cei de la finanţe>. Să vedem cum putem reveni asupra acestor decizii. Şi nu se poate altfel decât printr-o ordonanţă de urgenţă”.

    „A fost premierul deschis, m-a ascultat, am adus toate argumentele posibile şi imposibile şi a zis că are nevoie de un pic de timp să analizeze această situaţie. Deci atâta pot să vă spun în acest moment că am constatat că există o deschidere”, a precizat liderul UDMR.

    Întrebat dacă lipsa corectării ar putea duce la ruptură în coaliţie, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu, asta este problema. Deci asta trebuie analizat de alţii, nu de mine. Deci eu, în acest moment, văd o problemă în societate şi ca om politic care mă simt responsabil faţă de fiecare cetăţean, de fiecare om, încerc să caut o soluţie”.

    „Avem timp. Săptămâna viitoare se poate da o ordonanţă de urgenţă sau peste două săptămâni, că bugetele nu sunt aprobate. Bugetul naţional nu e aprobat, bugetele locale, sigur, vor fi aprobate după aprobarea bugetului naţional. Deci mai e timp de a ajunge la o corecţie necesară”, a spus Kelemen.

    Chestionat despre atmosfera din coaliţie, Kelemen Hunor a răspuns: „Exact aşa cum văd eu toate coaliţiile din 97. Nu e nicio diferenţă. Vă daţi seama că sunt patru formaţiuni politice şi grupul minorităţilor naţionale într-o coaliţie. Există viziuni diferite despre România, despre viitorul României. Toate sunt legitime. Unanimităţi nu vor exista”.

    „E o tradiţie românească. Deci în România aşa se guvernează, că e bine, că e rău, e o altă discuţie, dar să nu facem că până acum totul a mers perfect din 90, şi acum, brusc în 2025, această coaliţie nu se înţelege sau există certuri”, a adăugat liderul UDMR.

    Întrebat cum îl vede pe Ilie Bolojan în rolul de premier, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu are o treabă uşoară”.

    Referitor la speculaţiile despre schimbarea lui Ilie Bolojan, Kelemen Hunor a spus: „Eu nu merg după zvonuri şi după ce se spune pe la colţuri. Nu este treaba mea. Nu m-am specializat nici în PNL, nici în PSD. Nu am competenţe să discut eu ce e în partide. Nu sunt tătucul coaliţiei”.

    La întrebarea dacă se teme guvernul de o moţiune de cenzură, liderul UDMR a răspuns: „Nu. Deci au fost încercări, de câteva ori vor mai fi şi în această sesiune. Nu”.

  • Rogobete vrea modelul israelian cu patru case de asigurări: Concurenţa generează servicii mai bune

    „O componentă esenţială a oricărui sistem de sănătate este modul în care acesta este finanţat şi felul în care oamenii ajung, concret, să beneficieze de servicii medicale. Astăzi am avut o întâlnire aplicată cu reprezentanţii sistemelor de asigurări de sănătate din Israel – un model care funcţionează de mult timp pe baze clare: competiţie, digitalizare, predictibilitate şi orientare reală către pacient”, a explicat Rogobete.

    Ministrul a insistat asupra faptului că România nu mai poate amâna modificarea structurii actuale a asigurărilor.

    „Am spus-o constant: adevărata reformă a sistemului de sănătate din România trebuie să înceapă cu reforma modului în care funcţionează asigurările de sănătate. Aici există patru case publice de asigurări, fără monopol. Concurenţa generează oferte diferite, servicii mai bune şi un sistem care se dezvoltă constant. Competiţia sănătoasă, digitalizarea şi diversitatea pachetelor de servicii duc nu doar la eficienţă financiară, ci şi la creşterea calităţii actului medical”, a precizat ministrul.

    Rogobete a făcut un apel la acţiune fără orgolii. Ministrul susţine că România trebuie să aplice modele care şi-au dovedit deja eficienţa.

    „Discuţiile noastre au pornit de la realitatea din România şi s-au concentrat pe posibilitatea unor parteneriate strategice care să susţină o reformă reală a finanţării serviciilor medicale (…). Dacă vrem un sistem de sănătate coerent, trebuie să începem această reformă fără amânări. Fără explicaţii despre cum «nu se poate». Fără orgolii. Fără să reinventăm roata. Există modele care funcţionează. Trebuie doar adaptate şi puse în practică”.