BusinessMagazin

Blog

  • Noi il sustinem pe Putin

    Premierul rus declarase anterior ca nu exclude sa se prezinte la
    alegeri, la fel cum a afirmat si presedintele Medvedev, subliniind
    ferm ca o candidatura va fi decisa in comun, dar ca este prea
    devreme pentru a vorbi despre ea.

    Dezacorduri aparente afisate recent au relansat in ultimele
    saptamani speculatiile privind o rivalitate eventuala intre cei doi
    lideri de la Moscova. Medvedev a fost propulsat in 2008 in functia
    de presedinte de predecesorul sau, Vladimir Putin (2000-2008),
    caruia constitutia rusa nu ii permitea mai mult de doua mandate
    consecutive.

  • Verdictul franco-german: ramanem cu ochii in Schengen

    “Franta sustine intrarea celor doua tari in Schengen, dar pana
    acum, acestea nu au indeplinit criteriile necesare”, a declarat
    Juppé, dupa intalnirea cu omologul sau german la Berlin. La randul
    sau, Westerwelle a afirmat ca sustine declaratiile ministrului
    francez, conform Deutsche Welle.

    Bulgaria si Romania au indeplinit deja criteriile tehnice pentru
    aderarea la spatiul Schengen, dar ar trebui sa depaseasca
    obiectiile politice ridicate de Franta, Germania si alte cateva
    state membre UE, care au cerut rezultate mai bune din partea
    Bulgariei in combaterea crimei organizate si a coruptiei, desi
    aceste cerinte nu fac parte din procesul Schengen. Parlamentul
    European urmeaza sa voteze in privinta aderarii Bulgariei si
    Romaniei la Schengen la 4 iulie.

  • Ai nostri tineri la PC invata

    Multi adulti de azi (fie ca e vorba despre ziaristi, despre
    parinti sau despre profesori) ii descriu pe cei din generatia Y ca
    fiind inculti, violenti, incapabili sa se concentreze mai mult de
    doua minute, asociali, indiferenti la mersul lumii, lenesi. E o
    grava eroare de perspectiva, spune Tapscott, care considera ca
    nimeni pana acum nu a fost atat de preocupat de etica, de
    colaborare, de solidaritate si nici atat de dotat in materie de
    inteligenta si de resurse precum tinerii nascuti intre 1977 si 1997
    (in paranteza fie spus, IQ-ul mediu la nivel mondial a crescut cu
    trei puncte la fiecare zece ani, de la al Doilea Razboi Mondial
    incoace).

    Este o perspectiva oarecum inedita, care contrazice panoramarile
    sociologice curente, incercand sa plaseze la alt palier diferentele
    culturale si comportamentale intre trei grupuri generationale
    (baby-boomers, nascuti intre 1946 si 1964, adica generatia
    televizorului, generatia X, nascuta intre 1965 si 1976, respectiv
    generatia internet) si sa arate felul in care impactul web-ului a
    antrenat o redefinire a valorilor sociale. Adica o evolutie care,
    in curand, ar duce la o bulversare a institutiilor traditionale
    care sunt familia, scoala si munca.

    Creierul tinerilor cu varste intre 8 si 20 de ani a evoluat
    spectaculos, ca efect al orelor petrecute in fata consolelor de
    jocuri si al nevoii lor de a interactiona cu ceea ce se intampla pe
    ecran. Ei au devenit mai buni in materie de trecere de la o
    activitate la alta, si-au dezvoltat simtul strategiei, talentele
    organizationale si de leadership, datorita unor jocuri de tip World
    of Warcraft. Iar adultii nu au de ce sa fie ingrijorati ca zabovesc
    cu orele in fata computerului. Baby-boomers isi petreceau 20 de ore
    pe saptamana cu ochii in televizor, in vreme ce tinerii de azi nu
    se mai uita la TV decat ocazional.

    In acest context, spune Tapscott, scoala ar trebui sa se
    adapteze nevoilor lor si sa incerce sa se reformeze din temelii,
    privilegiind libertatea, integritatea, colaborarea, viteza, dar si
    divertismentul: tot ce tine de ludic poate deveni o unealta ideala
    de invatare.

    Don Tapscott, “Crescuti digital”, Editura Publica, Bucuresti,
    2011

  • Autostrazile romanesti: mereu alti bani, mereu alta distractie

    Ministrul Anca Boagiu a motivat decizia prin faptul ca francezii
    “practic refuza sa lucreze”, intarziind nepermis constructia si
    cerand bani in plus “desi n-au facut nimic” si ca rezilierea este
    un avertisment la adresa tuturor firmelor care intarzie cu
    lucrarile contractate de la stat si “nu vor sa munceasca in
    Romania”.

    Colas, impreuna cu alte companii straine, ca FCC Construccion
    din Spania sau Astaldi din Franta, au primit, de altfel, penalizari
    de circa 40 milioane de euro din septembrie 2010 pana acum pentru
    intarzieri in fazele de derulare a contractului. Colas a primit cea
    mai mare penalizare, de 16,1 milioane de euro.

    Grupul Bouygues, din care face parte Colas, a decis sa abandonze
    toate lucrarile derulate in Romania, ceea ce inseamna dintr-un foc
    peste 4.000 de noi someri, si a amenintat ca va da in judecata
    statul roman pentru rezilierea contractului, motivand ca nu a putut
    inainta cu lucrul pentru ca statul nu si-a indeplinit obligatiile
    de a livra catre Colas terenurile de pe traseul autostrazii gata
    expropriate si descarcate de sarcina arheologica.

  • Marea cursa a razbunarii

    Din cauza tradarii unora dintre complici, lucrurile o iau razna,
    iar fratele lui este omorat. Acum, singurul scop al lui Driver este
    sa ii omoare pe toti cei pe care ii considera intr-un fel sau altul
    responsabili de moartea fratelui.

    Nu banuieste insa ca va atrage atentia a doi oameni care vor fi
    pas cu pas pe urmele lui: un politist care doreste sa isi incheie
    cariera in plina glorie si un asasin platit, care simte ca si-a
    gasit un adversar pe masura lui. Urmariti o cursa pe viata si pe
    moarte, intr-un thriller palpitant.

  • Scrisoare de la Kafka

    Mare parte din scrisorile care fac obiectul tranzactiei
    reprezinta corespondenta intre Franz Kafka si sora sa cea mai mica,
    Ottla, de care se simtea cel mai apropiat dintre toti membrii
    familiei. Pe langa acestea sunt si mesaje de la prietenul sau,
    doctorul Robert Klopstock, si de la ultima sa iubita, Dora
    Diamant.

    Cele doua institutii, care au deja in grija o mare parte din
    materialele ramase de la Franz Kafka, vor imparti in mod egal
    costul tranzactiei, dupa ce au ajuns la un acord cu familia
    scriitorului, de la care vor prelua si o serie de fotografii, unele
    dintre ele cu autograf.

    Corespondenta scriitorului cu sora sa va permite cercetatorilor
    interesati de biografia lui Kafka sa afle dintre cele mai diverse
    amanunte despre viata lui, de la parerile sale despre femei sau
    cartile pe care le citea si pana la lupta cu tuberculoza.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.

  • Prea multe intrebari pune Udrea la referendumul pentru Bucuresti

    Referendumul local referitor la Legea Capitalei va fi organizat
    in 19 iunie, conform formei aprobate in sedinta CGMB, in forma
    propusa de PDL, cu sapte intrebari:

    “Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat Capitala?”

    “Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o administratie?”

    “Va doriti o Capitala cu sase sectoare si sapte
    administratii?”

    “Sunteti multumiti de curatenia in Capitala?”

    “Va doriti o arhitectura unitara pentru Bucuresti?”

    “Sunteti de acord cu cu reducerea cheltuielilor aparatului
    administrativ?”

    “Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul
    general si CGMB?”.

    PNL si PC au decis sa organizeze referendumul ca sa determine
    daca bucurestenii sunt sau nu in favoarea intentiei PDL de a
    centraliza decizia administrativa si fondurile la Primaria
    Generala, in locul modelului actual, unde primariile de sector
    controleaza si dispun autonom de fondurile pentru dezvoltare.
    Opozitia considera ca o astfel de centralizare nu e decat o
    incercare a Elenei Udrea de a “pune mana pe banii Bucurestiului”,
    mizand pe o victorie a unui reprezentant al PDL la viitoarele
    alegeri locale.

    Consilierii PDL au reusit sa impuna insa lista cu cele sapte
    intrebari, a caror formulare vaga si contradictorie dilueaza sensul
    referendumului si nu mai pune in prim-plan problema simpla “vreti
    sa existe un singur buget sau sase bugete pentru Capitala?”.

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • Goana dupa pretul corect: nu tot ce-i ieftin se vinde la reduceri

    Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
    strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
    produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
    lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
    spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
    general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
    companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
    “In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
    Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
    cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
    internationale nici nu erau prezente pe piata.

    Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
    Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
    lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
    palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
    Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
    Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
    avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
    comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
    acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
    cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
    toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
    produse.

    Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
    pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
    Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
    game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
    producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
    rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
    a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
    din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
    de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
    “familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
    eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
    Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
    cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
    ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
    cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
    a nu dezamagi.

    Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
    detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
    cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
    sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
    de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
    marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
    marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
    reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
    cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.

    Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
    propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
    “alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
    deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
    reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
    general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
    marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
    studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
    2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.

    Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
    Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
    (Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
    ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
    avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
    parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
    ale brandurilor cunoscute.