BusinessMagazin

Blog

  • Revista presei economice din Romania

    Ministerul Turismului pregateste primele confiscari de hoteluri si vile de la
    afaceristii care a luat active de la stat si nu au investit in ele,
    primele exproprieri pentru utilitate publica fiind deja declansate
    pe Litoral, anunta Gandul. Specialistii avertizeaza ca
    refinantarea nu este avantajoasa pentru client daca se face in
    primii ani de la contractarea creditului, pentru ca atunci se
    plateste mai mult din dobanda si mai putin din principal.

    Nemultumite de scaderea indemnizatiei, multe mame sustin ca sunt
    decise sa “penalizeze usturator” bugetul statului, printr-o
    greva fiscala: nu vor sa mai plateasca
    impozitele, renuntand la contractele de munca, anunta
    Evenimentul Zilei. Ministrul Elena Udrea vrea ca societatea
    civila sa se implice in planurile de urbanism, “pentru a nu se mai
    ajunge la abuzuri. Iti dai seama peste noapte ca te-ai trezit cu un
    bloc opt etaje langa casa ta si nu mai poti sa faci nimic”.

    Banii pentru infrastructura rurala sa fie impartiti dupa alte
    criterii decat culoarea politica a alesilor locali, IMM-urile sa
    poata opta la plata impozitului intre 16% din profit si 3% din
    cifra de afaceri, iar ICCJ sa primeasca 52 milioane de lei in plus
    – sunt cele patru concesii facute opozitiei de premierul Emil Boc la
    bugetul pe 2011    , conform Romaniei Libere. Rompetrol
    discuta cu Ministerul Finantelor despre solutii de compromis
    privind datoriile istorice.

    Jerome Olive, seful Dacia, pledeaza pentru
    continuarea programului Rabla si spune ca viitorul poate rezerva
    orice surprize, inclusiv un automobil electric ori o decapotabila
    marca proprie, releva Adevarul. Oamenii nu se mai inghesuie
    la pomi de Craciun, iar vanzatorii risca sa ramana cu marfa dupa
    sarbatori; in timp ce cumparatorii spun ca preturile sunt mari,
    vanzatorii se vaita ca nu-si pot acoperi nici cheltuielile.

    Dinel Staicu, pana mai ieri unul dintre cele
    mai influente personaje de pe Bursa, avand in administrare activele
    de 1,55 mld. lei (360 mil. euro) ale SIF Oltenia, va parasi functia
    de presedinte al SIF incepand de la 1 februarie, dupa ce a fost
    condamnat de Tribunalul Bucuresti la 12 ani de inchisoare in
    dosarul fraudarii BIR, scrie Ziarul Financiar. Omul de
    afaceri Jean Valvis apreciaza ca Romania va iesi din criza atunci
    cand va sprijini IT-ul, agricultura si energiile
    regenerabile.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Retrospectiva 2010 – Ce a facut Guvernul: masuri si efecte

    CRONOLOGIA MASURILOR DECISE ANUL ACESTA

    @ Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina
    (01.01.2011) – Obiectiv: Cresterea incasarilor bugetare din accize
    de la 17,4 mld. lei la 18,4 mld. lei

    @ Lansarea lucrarilor pentru constructia a circa 290 km autostrazi
    (01.01.2011) – Obiectiv: Investitii de 2,5 mld. euro, 2/3 din suma
    fiind fonduri europene

    @ Unificarea declaratiilor fiscale (01.01.2011) – Obiectiv:
    Posibilitatea ca firmele sa-si poata depune la ANAF declaratiile
    fiscale intr-un singur loc si in format electronic

    @ Adoptarea legii unice a salarizarii, a legii bugetului si a legii
    pensiilor (dec.2010) – Obiectiv: Satisfacerea angajamentelor in
    acest sens catre FMI, drept conditie pentru eliberarea urmatoarei
    transe de credit (cca 850 mil. euro)

    @ Majorarea cu 3,3% a CASS, impozitarea cu 5,5% a pensiilor mai
    mari de 740 lei/lunar (06.12.2010) – Obiectiv: 2.067.764 de
    contribuabili in plus la sistemul de sanatate

    @ Recalcularea pensiilor speciale – Suspendata in justitie

    @ Stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor cu varste pana
    in 35 de ani – Obiectiv: Acordarea de fonduri nerambursabile de
    pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului
    de afaceri. Oferirea de garantii prin Fondul National de Garantare
    pentru pana la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult
    de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata CAS pentru
    maximum 4 angajati. Programul a fost insa amanat, dupa discutii cu
    Banca Mondiala

    @ Eliminarea impozitului minim (01.10.2010) – De la aceasta data se
    aplica impozitul pe profit, urmand ca din 2011 sa se aplice impozit
    forfetar

    @ Plata arieratelor din sanatate de 1,9 mld. lei (sep.2010) –
    Guvernul a anuntat FMI ca a achitat restantele, insa la sfarsitul
    lunii octombrie, arieratele din sanatate erau de un miliard de
    lei

    @ Credite cu garantii pentru asociatiile de locatari pentru
    reabilitarea termica a cladirilor de locuit (21.07.2010) – Pana la
    1 noiembrie se reabilitasera 50% din 895 de blocuri, iar Ministerul
    Dezvoltarii Regionale estima o pondere de 85% pana la sfarsitul
    anului

    @ Cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa,
    a tichetelor cadou si a unor taxe locale (01.07.2010) – Obiectiv:
    peste 390 mld. lei venituri in plus atrase la bugetul de stat

    @ Cresterea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor in
    sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj,
    pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale (01.07.2010)
    – Obiectiv: incadrarea in tinta de deficit bugetar negociata cu
    FMI, de 6,8%

    @ Reducerea cu 50% a consumului de carburanti in institutiile
    publice, interzicerea achizitiei de autoturisme, mobilier si
    birotica, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si
    serviciile ramase de executat pe semestrul II (01.07.2010) –
    Obiectiv: scaderea cheltuielilor de la buget

    @ Capitalizarea suplimentara a Fondului de Garantare pentru IMM cu
    46 mil. euro (23.06.2010) – Pana in august, Fondul a acordat 10.400
    garantii, in valoare de 643 mil. euro

    @ Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai
    multe cladiri si introducerea unei taxe de solidaritate pentru
    veniturile din inchirierea proprietatilor suplimentare (iunie 2010)
    – Obiectiv: cresterea cu 31 milioane de lei a sumelor colectate la
    bugetele locale

    @ Scutirea pe 6 luni de la plata CAS a firmelor care angajeaza
    someri (01.03.2010) – Pana la 30 septembrie, numarul total de
    persoane angajate ca efect al OUG 13 era de 2.635, la 1.686 de
    angajatori beneficiari

    @ Inghetarea valorii punctului de pensie in 2010 si 2011
    (01.01.2010) – Deficitul bugetului de pensii era, la 30.09.2010, cu
    75% mai mic decat la aceeasi data din 2009, de 742 mil. lei.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.

  • Topul celor mai de succes gadgeturi de business din 2010


  • Handbalistele noastre castiga in premiera bronzul european. Nationala Romaniei merge la CM din 2011

    Reprezentativa Romaniei a incheiat participarea la CE din
    Danemarca si Norvegia cu un bilant de cinci victorii si trei
    infrangeri. Tricolorele au invins Spania (30-26) si Serbia (40-28),
    in grupa preliminara A, Croatia (31-22) si Muntenegru (23-21), in
    grupa principala I, si Danemarca (16-15), in finala mica, dar au
    cedat in fata Danemarcei (22-25), in grupa A, a Rusiei (20-35), in
    grupa I, a Suediei (23-25), in semifinale.

    La Campionatul Mondial din 2011 s-au calificat finalistele Norvegia
    si Suedia, plus medaliata cu bronz, Romania.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • A murit actrita Rodica Tapalaga

    Rodica Tapalaga suferea de colagenoza, boala care s-a
    agravat in ultimele doua luni. Actrita a fost spitalizata timp de
    doua saptamani, dar tratamentul nu a mai avut efect.

    Trupul actritei a fost depus la Biserica “Sfintii Trei Ierarhi –
    Coltea” din Bucuresti, unde cei care au admirat-o ii vor putea
    aduce un ultim omagiu.

    Rodica Tapalaga s-a nascut la 12 ianuarie 1939, la Dorohoi, fiind
    sora mai mica a actorului Stefan Tapalaga. In teatru a creat roluri
    pe scenele mai multor teatre: Teatrul National din Craiova, Teatrul
    Nottara si Teatrul Mic, iar din 1981 a fost actrita a Teatrului
    Lucia Sturdza Bulandra din Bucuresti.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Raportul la Legea bugetului de stat pe 2011, adoptat in sfarsit de comisiile de buget-finante

    Bugetele propuse de Executiv pentru ministere au fost pastrate
    de comisiile de buget-finante. Si bugetul Ministerului Finantelor a
    fost votat in cuantumul propus de Guvern, dar cu un amendament prin
    care se prevede ca incadrarea in numarul maxim de posturi in
    minister, prevazut pentru 2011, se va face in trei luni de la
    adoptarea legii bugetului.

    Amendamentul a fost formulat dupa ce secretatul de stat Gheorghe
    Gherghina a mentionat ca, in anul 2011, numarul posturilor
    finantate va fi redus cu 2.000 fata de cele finantate in anul 2010,
    de la 33.000 la 31.000, si ca proiectul de buget trebuie sa fie
    modificat pentru a tine cont de aceste masuri.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Un Brancusi necunoscut, scos la vanzare in Bucuresti

    Ca sa coboram in graba pe Pamant, va vestim ca totul aici are un
    pret: impromptu-ul brancusian costa 20.000 de euro.

    Tablourile prezente in expozitia “Les Artistes roumains et l’Ecole
    de Paris”, deschisa pana la 31 ianuarie 2011 la galeria Colors Art,
    apartin unor nume de referinta ale picturii romanesti si, fara sa
    fie capodopere, ilustreaza un stil caracteristic sau un moment
    semnificativ de creatie, ceea ce le indrituieste preturile, uneori
    foarte indraznete (iata doar cateva exemple: Marcel Iancu, 60.000
    de euro, Victor Brauner – 18.000, Jacques Hérold – 15.000).

    Detalii pe
    Ziarul de Duminica    .

  • 36 de morti imaginare ale unor mari scriitori

    Nu ne place sa vorbim despre moarte, iar eseul lui Michel
    Schneider tocmai de aici porneste, de la raportul intre cuvinte si
    disparitia (sau iminenta disparitiei) fizice. Despre ce au spus
    niste mari personalitati in momentul trecerii in eternitate. Este,
    daca vreti, un compediu sui generis de istorie a literaturii si
    care functioneaza ca un excelent revelator al vietii.

    Nu degeaba ne recomanda autorul ca, dupa parcurgerea cartii lui,
    “sa citim toate cartile pe care acesti scriitori le-au scris: acolo
    este povestita moartea lor. Un scriitor e cineva care moare de-a
    lungul intregii sale vieti, fraza cu fraza, in cuvinte mici”.

    Michel Schneider, “Morti imaginare”, Editura Art, Bucuresti,
    2010