BusinessMagazin

Blog

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Prin mainile lui trec strategia si dezvoltarea Vodafone – Valentin Stefan

    In companie lucreaza din 2008, cand a inceput ca director de
    strategie pe partea comerciala, pozitie din care s-a ocupat,
    printre altele, de definirea strategiei de extindere a acoperirii
    serviciilor de intermet mobil, estimand potentialul comercial si
    stabilind investitiile necesare. Anul trecut Stefan a devenit
    directorul responsabil de segmentul rezidential din baza de 9,7
    milioane clienti ai operatorului, functie din care s-a ocupat de
    loializarea si retentia clientilor, dar si de extinderea numarului
    de servicii folosite de acestia, precum internetul mobil care a
    inregistrat o crestere cu peste 50% a vanzarilor in ultimul an. Iar
    din mai a fost promovat director de strategie pentru intreaga
    companie.

    Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti,
    educatie completata cu un stagiu la Universitatea Economica din
    Viena, Valentin Stefan a urmat si un MBA in SUA la Darden Graduate
    School of Business Administration pentru a-si completa studiile.
    Cariera si-a inceput-o ca auditor la Deloitte in 1999, unde s-a
    ocupat de companii din domeniul bunurilor de larg consum, si a
    participat la procesul de selectie a consultantilor pentru
    privatizarea a zece firme. A preluat, cateva luni mai tarziu,
    pozitia de consultant la Roland Berger, iar din 2002 s-a mutat
    pentru trei ani la Washington DC, unde a fost mai intai consultant
    independent pentru companii precum Medical Automation Research
    Center si The Healthy Back Store, lant de retail care l-a si
    angajat apoi ca manager responsabil de procesele de business.

    Valentin Stefan a revenit insa in 2005 in Romania, reluandu-si
    activitatea la Roland Berger ca senior manager, pozitie din care a
    coordonat un proiect public cu un buget de peste un milion de euro
    si o echipa de 10 consultanti, si anume restructurarea, in vederea
    privatizarii, a Postei Romane. “Mi-am dorit de la bun inceput sa
    investesc cativa ani in cariera din consultanta, in care sa ma
    dezvolt profesional, urmand ca odata ce voi fi fost pregatit, sa
    tranzitionez intr-o pozitie cu impact si responsabilitate in
    industrie”, spune managerul. Ceea ce s-a si intamplat.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la
    pretul de 25 lei.

  • De ce asteapta cimentistii marile proiecte de infrastructura

    Primul trimestru a adus vesti relativ bune pentru industria
    cimentului, avand in vedere ca productia a urcat cu circa 13%, in
    timp ce vanzarile au crescut cu 7,6% fata de acelasi interval al
    anului precedent, potrivit datelor puse la dispozitie de patronatul
    din industria cimentului, CIROM, care reuneste zece membri, printre
    care si HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain sau
    Carmeuse.

    Astfel, in primele trei luni ale anului s-au produs 798.000 de
    tone de ciment si s-au vandut 734.000. Cu toate acestea, estimarile
    privind evolutia pietei cimen-tului in 2011 nu sunt dintre cele mai
    optimiste, producatorii asteptandu-se la stagnare sau cel mult la o
    crestere de 1-2% comparativ cu anul precedent. “Piata cimentului
    s-a situat anul trecut la aproximativ 500 de milioane de euro, iar
    anul 2011 va aduce o valoare similara”, a declarat Mihai Rohan,
    presedintele CIROM si presedinte al Consiliului de Administratie al
    Carpatcement, dupa o conferinta a patronatului.

    Abia cand vine vorba de a doua parte a acestui an, respectiv de
    2012, cimentistii devin mai increzatori. Motivul? Lucrarile de
    constructie a autostrazilor situate in vestul tarii, pe Coridorul
    IV paneuropean, dar si alte contracte pentru drumuri nationale,
    centuri ocolitoare de localitati si drumuri judetene si locale ar
    putea aduce o gura de oxigen si industriei cimentului. “Noi spunem
    ca aceste lucrari vor porni in a doua parte a anului, insa cel mai
    puternic se va vedea impactul din 2012, pentru ca intotdeauna in an
    electoral cei de la putere pompeaza mai multi bani”, explica Rohan.
    In prezent insa, contractele cu firmele de constructii care
    lucreaza la infrastructura genereaza doar 10% din vanzarile totale
    ale cimentistilor.

    Anul viitor ar putea aduce o crestere de 3-5% a pietei
    cimentului, insa in niciun caz piata nu va reveni prea curand la
    nivelurile atinse inainte de criza. Spre exemplu, consumul de
    ciment a atins in 2008 un nivel record, ajungand la circa 600 de
    kilograme pe cap de locuitor, echivalentul a 13 milioane de tone de
    ciment, dublu fata de nivelul din 2005, depasind media europeana,
    care se situa la circa 550 de kilograme pe cap de locuitor. “In
    prezent, media de consum se ridica la aproximativ 300 de kilograme
    pe locuitor. Suntem insa increzatori ca in urmatorii ani va creste
    la 400 de kilograme”, spune Philippe Questiaux, directorul de la
    Lafarge Ciment, companie cu afaceri de 170 de milioane de euro anul
    trecut.

    Daca in anii anteriori crizei, companiile de ciment erau
    obisnuite cu marje de profit de 30-45%, numaran-du-se printre cei
    mai profitabili actori economici, ultimii ani au frant aripile
    firmelor din industrie. Spre exemplu, Holcim Ciment a avut anul
    trecut o marja de profit de 4%, inregistrand un rezultat financiar
    pozitiv de 7,9 milioane de euro, cu 63% mai mic fata de anul
    precedent, la afaceri de 196,4 milioane de euro. La polul opus,
    grupul german HeidelbergCement, care controleaza Carpatcement
    Holding, si-a mentinut marja de profit la un nivel ridicat, de
    aproape 25%, la afaceri totale de 214 milioane de euro. Lafarge nu
    a anuntat inca profitul obtinut anul trecut, insa directorul
    Questiaux sustine ca producatorul a ramas pe plus.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Cum si-a ferit de criza compania Florin Scarlat, seful Bit Solutions

    In 2002, Florin Scarlat inca era cercetator stiintific la
    Institutul de Fizica Atomica, practic primul sau loc de munca dupa
    ce a absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii si un
    master in fizica la aceeasi institutie de invatamant. A ales insa
    sa demisioneze si sa urmeze calea antreprenoriatului.

    A pornit atunci, impreuna cel mai bun prieten, Andrei Morar, o
    afacere de externalizare de servicii IT si consultanta in domeniu
    care inregistreaza acum afaceri anuale de aproape un milion de
    euro.
    “Pe atunci, piata era fragmentata, iar firmele concurente
    intelegeau prin servicii IT doar curatarea de praf a unui
    calculator o data pe luna”, povesteste Scarlat cum a gasit ideea de
    a furniza servicii integrate si sa ofere un concept inca destul de
    putin intalnit in piata, consultanta in IT.

    Acum, Bit Solutions ofera orice tip de serviciu, de la
    consultanta, proiectare, service si mentenanta pentru echipamente
    IT si pana la managementul resurselor, help desk, monitorizare sau
    vanzari. Numarul clientilor se ridica la aproximativ 50 cu contract
    pe o perioada mai lunga de timp, insa acestora li se adauga alte 75
    de companii care contracteaza punctual anumite servicii furnizate
    de Bit Solutions.

    “Compania a fost destul de ferita de criza”, spune Scarlat,
    aducand drept argument cifra de afaceri si profitul in crestere
    anul trecut, pe fondul extinderii portofoliului de clienti.
    Practic, intr-un context economic dificil, tot mai multe companii
    au inteles ca pot reduce costuri si eficientiza operatiuni daca
    externalizeaza serviciile IT. Este adevarat, la inceputul anului
    2010, majoritatea firmelor luasera deja masuri de reducere a
    cheltuielilor, insa Bit Solutions a mentinut valoarea contractelor
    existente, pe langa atragerea de clienti noi.

    Pentru urmatoarea perioada, obiectivele lui Scarlat vizeaza
    extinderea portofoliului de clienti si dezvoltarea anumitor
    segmente de business, precum auditul sau consultanta strategica in
    IT.

  • Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus

    Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
    dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
    decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
    vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
    marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
    de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
    desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
    putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
    reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
    Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
    ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
    mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
    din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
    mai ieftine decat marcile consacrate.

    Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
    Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
    raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
    experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
    de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
    BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
    cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
    calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
    fiind tot o retea nemteasca.

    In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
    macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
    de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
    prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
    cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
    nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
    trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
    la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
    impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
    frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
    valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
    cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
    aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
    (Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
    Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
    proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
    investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
    2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
    tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
    mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
    ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.

    Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
    in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
    Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
    mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
    inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
    nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
    Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
    milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
    spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
    peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
    dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
    discounterilor.

  • Imbolnavirile cu E.coli se extind in Franta. Sursa: niste seminte livrate de o firma din Anglia

    Compania Thompson & Morgan, exportatorul semintelor, a
    comunicat pentru BBC ca nu a gasit nicio dovada ca produsele sale
    ar fi cauzat imbolnavirile, dand drept argument faptul ca nu au
    fost raportate cazuri de contaminare cu E.coli in Marea Britanie.
    Compania a precizat ca “vinde in fiecare an sute de mii de pachete
    de seminte germinate in Franta, Marea Britanie si in alte tari din
    Europa”.

    Totusi, firma a retras de la vanzare cinci
    tipuri de produse     pe baza de seminte germinate, sfatuind
    cetatenii sa nu manance si nici sa nu cultive astfel de
    seminte.

    Agentia britanica responsabila de siguranta alimentara, Food
    Standards Agency (FSA), le-a transmis cetatenilor sa nu consume
    semintele germinate de fasole, schinduf, mustar, lucerna sau rucola
    in stare cruda, ci doar gatite la temperaturi inalte. FSA indeamna
    oamenii sa-si spele mainile dupa ce au manuit plantele.

    Un purtator de cuvant al FSA a declarat pentru BBC ca se afla in
    contact cu autoritatile franceze pentru a studia cateva dintre
    tipurile de seminte germinate mentionate mai sus, exportate din
    Marea Britanie.


    Epidemia de imbolnaviri ulterioare contaminarii cu o tulpina foarte
    toxica de E.coli a provocat pana acum peste 3.900 de contaminari si
    47 de imbolnaviri soldate cu decese in Germania. Dintre cei noua
    francezi internati in spitalele din Bordeaux, cel putin doi sunt
    infectati cu acelasi gen de tulpina a bacteriei. Unul s-a prezentat
    din nou din nou la spital, dupa ce initial fusese externat.

    Reuters relateaza ca oficialitatile din domeniul sanitar din
    Marea Britanie si Olanda au sfatuit populatia sa evite salatele
    care au in reteta si germeni de mustar, schinduf, fasole, lucerna
    sau rucola. In Olanda au fost raportate noua cazuri de contaminare,
    dar pana acum nimeni nu s-a imbolnavit.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste. Sursa
    epidemiei a fost initial atribuita, eronat, castravetilor de
    import, in special din Spania, ceea ce a dus deja la pagube
    considerabile pentru producatorii de legume din Europa.

  • FMI a aprobat prima evaluare din noul acord si pune la dispozitia Romaniei circa 480 mil. euro

    Oficialii FMI au evaluat luni indeplinirea criteriilor
    cantitative de performanta pentru primul trimestru al acestui an,
    precum si unele masuri de reforma pe care autoritatile s-au angajat
    sa le adopte pana la data board-ului.

    La precedenta evaluare, din luna martie, autoritatile romane au
    decis sa prelungeasca programul cu FMI printr-un acord pe doi ani
    de tip preventiv, ceea ce presupune ca banii nu vor fi trasi decat
    in situatii de urgenta. Atunci, FMI a pus la dispozitia Romaniei o
    prima transa in valoare de 60 mil. DST (67 mil. euro).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Marian Vanghelie, inlocuit de Victor Ponta la sefia PSD Bucuresti. Reactia lui Vanghelie

    Victor Ponta a facut acest anunt dupa sedinta Comitetului
    Executiv National al PSD de luni seara, precizand ca este vorba
    despre o decizie “strict organizatorica”. El a anuntat ca
    organizatia PSD Bucuresti va fi condusa “pentru perioada
    preelectorala” de un Birou de coordonare condus de el, din care vor
    face parte cei patru vicepresedinti ai partidului din Bucuresti,
    respectiv Rodica Nassar, Corina Cretu, Ecaterina Andronescu si
    Marian Vanghelie, precum si cei doi fosti presedinti ai partidului,
    Ion Iliescu si Adrian Nastase.

    in mai multe randuri, Victor Ponta s-a delimitat de iesirile
    publice ale lui Marian Vanghelie. Cel mai recent, in 6 mai,
    presedintele PSD afirma ca liderul organizatiei Bucuresti, Marian
    Vanghelie, “de cate ori tace, face foarte bine”, referindu-se la
    faptul ca acesta le-a spus unor copii din Ferentari ca “atunci cand
    vin ziaristii la noi, le dam cadou un inel sau un ceas, nu le
    luam”.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .

  • Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare nu mai datoreaza niciun ban statului

    “Tribunalul Constanta a fost de acord cu pozitia Rompetrol
    Rafinare, conform careia, in 30 septembrie 2010, s-a stins creanta
    statului roman rezultand din conventia de emisiune incheiata la 5
    decembrie 2003 intre Rompetrol Rafinare si statul roman”, au
    afirmat sursele. In octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanta
    privind transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a
    restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003,
    in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si
    penalitati. Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30
    septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a
    rascumparat obligatiuni in valoare de doar 71 milioane dolari si a
    platit dobanzi aferente de 24 milioane dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile!

    “Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile si
    care costa statul extraordinar de mult, atat direct, cat si prin
    evenimente de coruptie!”, a spus presedintele in discursul de la
    Parlament, boicotat de partidele de opozitie.

    Fiecare judet are acum cate 40-45 de agentii sau chiar mai mult,
    care “sufoca administratia locala, o incorseteaza, iar primarii si
    comunitatile nu pot reactiona si nu se pot pune in valoare”, a
    adaugat seful statului. “Daca in 1989 nu erau nici jumatate din
    aceste institutii deconcentrate, noi despre ce modernizare si
    descentralizare discutam, din moment ce in 20 de ani am infiintat
    continuu agentii?” s-a intrebat Basescu.

    Pe de o parte, avem aceasta “plasa intinsa de la Bucuresti pe
    judetele patriei”, care sufoca prin birocratie decizia la nivel de
    comuna, oras, municipiu; pe de alta parte, avem plasa consiliilor
    locale, care sufoca administratia locala prin politizare.

    “Trebuie sa cream spatiu pentru dezvoltarea de proiecte regionale,
    ceea ce nu se poate face cu administratia actuala de tip judet”,
    ramasa la stadiul anului 1968, cand statul avea cu totul alte
    scopuri si urmarea sa controleze oamenii si deciziile la nivel
    local, a apreciat presedintele, insistand ca reorganizarea
    judetelor trebuie sa se faca in cele din urma.

    Traian Basescu a folosit prilejul discutiei despre restructurare si
    depolitizare spre a aminti ca actuala criza a datoriilor suverane
    din Europa are aceeasi sursa cu cheltuielile excesive de la buget
    angajate de guvernul Tariceanu in 2007-2008: “neinspiratia de a
    cumpara voturi cu bani publici”.

    “Au pierdut si ei haturile finantelor publice, lansand programe
    prin care sa dea bani publici pentru voturi. Doar ca ei o fac de
    mai mult timp, spre deosebire de noi. Datoria noastra n-a ajuns
    nici la 60% din PIB, nici la 100% si nici la 150”, a explicat
    Basescu.

    Totusi, anul trecut, 46% din cheltuielile de la bugetul de stat
    erau pentru programe sociale si pensii, la care se adauga 25%
    pentru cheltuielile salariale din sectorul public, fara
    administratiile locale, ceea ce este foarte mult, a precizat
    presedintele.

  • Duraziv estimeaza venituri de 2 mil. euro din vanzari in retelele de bricolaj

    Compania este prezenta acum in magazinele Hornbach si Praktiker
    atat cu gama de adezivi, cat si cu vopselele Duraziv. De asemenea,
    Duraziv a semnat un contract de furnizare cu Leroy Merlin.

    “Acesta a fost unul dintre principalele obiective ale companiei
    pentru anul 2011, respectiv listarea in lanturile de DIY”, a
    declarat Daniel Guzu, proprietarul Duraziv. “Acum, produsele
    companiei sunt accesibile direct si pentru consumatorul final, dupa
    ce o buna bucata de timp am lucrat indeaproape cu partenerii din
    constructii si mesterii care ne-au ajutat sa dezvoltam produse”,
    afirma Guzu.

    Proprietarul estimeaza ca in 2-3 ani se va ajunge ca o pondere de
    minimum 10% din cifra de afaceri a companiei sa fie reprezentata de
    vanzari in retelele DIY. Anul acesta, parteneriatele cu aceste
    magazine nu vor avea o influenta semnificativa asupra businessului
    companiei.

    Compania isi propune pentru acest an o majorare a veniturilor cu
    25%, dupa ce anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 13,5
    milioane de euro, mai mare cu 50% decat in anul precedent.

    Duraziv este prezenta in magazinele de retail cu o gama larga de
    produse. Pe langa vopsele, compania va comercializa catre aceste
    lanturi si alte produse cu Kauciuc – tencuieli decorative,
    coloranti, amorse, gleturi, adezivi pentru polistiren, adezivi
    pentru placari interioare si exterioare, mortare hidroizolante si
    alte mortare.

    Duraziv a fost infiintata in 2003, sub denumirea de Bau Profil, de
    catre antreprenorii Daniel si Irina Guzu. Compania produce adezivi,
    profile metalice, vopsele, produse pentru finisari interioare si
    exterioare, sisteme complete de termoizolare si hidroizolare.

    Divizia producatoare de adezivi s-a lansat in urma unei investitii
    de peste 7 mil. euro intr-o fabrica la Popesti-Leordeni a carei
    capacitate de productie este de 200.000 de tone pe an.