Începutul anului a creat panică în rândul angajaţilor, după ce pachetul de modificări aduse Codului muncii anunţa o reechilibrare a raportului de forţe pe piaţa muncii, în favoarea angajatorilor. Părea că va urma o perioadă cel puţin dificilă pentru angajaţi, însă prima jumătate a anului a arătat că lucrurile nu au stat chiar atât de rău. Ba chiar dimpotrivă.
Potrivit studiului salarial Mercer 2011, anul acesta, atât la nivel local, cât şi global se observă o uşoară majorare a salariilor. Se înscrie însă în limitele prudenţei şi ale moderaţiei, de vreme ce vorbim de procente care variază între 4% şi 7%, în funcţie de nivelul postului şi de industrie.
Situaţia nu a stat cu mult diferit nici în alte state europene, unde angajatorii au crescut salariile cu procente similare. Spre exemplu, angajaţii din Serbia au încasat salarii cu circa 6% mai mari decât anul trecut, cei din Bulgaria cu 5%, iar cei din Polonia cu 4%. Mai generoşi au fost angajatorii din Rusia, care au majorat salariile în medie cu 9,8%, şi cei din Turcia, care au acordat plusuri de 7,8%. Ceva mai rigizi au fost italienii şi englezii, care nu au crescut salariile cu mai mult de 3%, precum şi nemţii, grecii, francezii şi spaniolii, care le-au majorat în medie cu 2,5% faţă de 2010.
“În România am identificat creşteri destul de liniare în ultimii doi ani. În urma analizării rezultatelor studiului salarial finalizat în luna august, la care au participat peste 150 de companii din majoritatea industriilor, estimările pentru 2011 sunt de 6% pentru totalul bugetului de salarii. Companiile au acordat creşteri salariale similare anului trecut, dar România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare”, spune Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul Mercer în România. “Tendinţa generală este de moderaţie şi, deşi există creşteri la toate nivelurile, companiile sunt încă precaute în acordarea unor majorări substanţiale de salariu”, comentează Datki.
Majoritatea bugetelor de creşteri de leafă aprobate pentru acest an au fost direcţionate către salariaţii cu performanţele cele mai bune. Tot ei au fost cei care, pe lângă salariu, au beneficiat şi de pachete extrasalariale, menite să le stimuleze productivitatea. Este vorba nu numai de bonusuri băneşti, ci şi de alte avantaje, precum diverse tipuri de asigurări sau abonamente la clinici medicale private, la care să aibă acces nu numai angajaţii respectivi, ci şi membrii familiei lor.
Pe de altă parte, spre deosebire de anul trecut, a crescut numărul companiilor dispuse să majoreze lefurile. Dacă în 2010 circa 30% dintre companiile care au participat la realizarea studiului salarial Mercer blocaseră salariile, anul acesta doar 13% au mai făcut asta. De aici nu se poate conchide că procentul va cunoaşte o nouă scădere şi anul viitor, însă cert e că relaxarea politicilor de resurse umane reduce, implicit, şi nivelul de tensiune din interiorul companiilor.
Veştile bune despre care vorbeşte Datki se referă şi la reluarea angajărilor. Astfel, jumătate dintre companiile care au luat parte la studiu au declarat că fac în continuare angajări. Cei mai activi sunt angajatorii din IT, industria bunurilor de larg consum şi producţie. Este drept că sectorul IT este uşor atipic – criza nu a afectat foarte mult companiile din acest domeniu, care şi-au păstrat în bună măsură marjele de profitabilitate şi au putut fără eforturi să-şi mărească echipele, dar şi să păstreze un ritm constant de creşteri salariale. De altfel, este bine ştiut că, alături de angajaţii din bănci, cei din IT au cele mai mari salarii din România.
În orice caz, IT-ul nu a fost singurul sector care a făcut angajări. “Am continuat să aducem şi anul acesta oameni noi în companie. Cred că sunt peste 200 de angajaţi care s-au alăturat echipei Ambient în 2011, atât cu contracte pe perioadă nedeterminată, cât şi angajaţi sezonieri”, spune Judith Kis, directorul de resurse umane al reţelei de magazine de bricolaj Ambient, care în momentul de faţă are peste 1.400 de angajaţi.
În acelaşi timp, a scăzut şi rata fluctuaţiei voluntare de personal, adică procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă. Comparativ cu perioada 2006-2008, când rata de migraţie ajungea chiar până la 30% în unele domenii, precum industria de ospitalitate sau industria bunurilor de larg consum, procentul de 6% despre care vorbesc acum specialiştii de la Mercer este mai mult decât rezonabil. “Şi anul trecut rata de fluctuaţie a personalului a fost scăzută, pentru că trecem printr-o perioadă în care angajaţilor le este teamă să facă schimbări majore. Nu vor să dea postul cu care s-au obişnuit pe unul nou, unde nu ştiu ce-i aşteaptă”, apreciază Kis.
