Blog
-
Bănci atacate şi maşini incendiate în centrul Romei, în timpul manifestaţiei “indignaţilor”. Violenţele s-au soldat cu 70 de răniţi
Şaptezeci de persoane au fost rănite, dintre care trei grav, în cursul violenţelor înregistrate sâmbătă la Roma. Incidentele s-au produs în apropiere de Colosseum, unde zeci de mii de persoane manifestează în cadrul zilei mondiale de protest faţă de problemele generate de criza economică şi de puterea financiară. La scurt timp după demararea manifestaţiei, grupuri mici de persoane au spart vitrinele a două bănci de pe strada Cavour, cu ajutorul unor panouri de circulaţie, după care au fugit şi s-au amestecat printre manifestanţi.
-
Prima zi mondială a “indignaţilor” a reunit zeci de mii de oameni, fiind marcată de violenţe. Şeful Wikileaks a condus protestul de la Londra
Sub sloganurile “Popoarelor din lume, ridicaţi-vă” sau “Ieşi în stradă, creează o nouă lume”, “indignaţii” au făcut apel la manifestaţii în 951 de oraşe din 82 de ţări, potrivit site-ului 15october.net, care protestează faţă de precaritatea legată de criză şi puterea finanţelor.
Sâmbătă seara, în faţa celebrei Times Square din New York, poliţia americană a arestat 71 de persoane, în urma unei manifestaţii împotriva Wall Street la care au participat mii de persoane, potrivit unui bilanţ al poliţiei. Manifestanţii au fost imediat îmbarcaţi în furgonete ale poliţiei. Anterior, poliţia călare a respins manifestanţii care încercau să intre în piaţă. O persoană a fost rănită în momentul în care a căzut pe jos, după ce mulţimea a început să alerge.
-
Cum poate cineva să fie persan?
E relatarea unui voiaj de zece zile prin Iranul de azi, al cărei prim merit este că reuşeşte să nu alunece în exotism exagerat (precum în aventurile reportericeşti) şi nici în uluire lirică (precum în poveştile scriitorilor-călători).
În mod deliberat, autoarea se situează pe poziţia exploratorului, a celui care descoperă fără să cedeze ispitelor comparative şi mentalităţii coloniale: “Dacă Marco Polo sau Magellan ar fi fost ghidaţi de pliante bine lucrate în Photoshop, s-ar fi transformat în turişti zeloşi, care, odată întorşi în ţările de origine, şi-ar fi postat în reţele notiţele de călătorie”.
Prin urmare, cu o retină proaspătă, cu un entuziasm bine strunit, călăuzele noastre ne aduc în faţa unui peisaj cultural, uman, de mentalităţi şi obiceiuri în mare măsură diferit de tot ce ştiam până acum despre sumbrul Iran al prezentului, cufundat în pauperitate şi intoleranţă. “Aşa văd Iranul, ca prin ochii lor (al copiilor din piaţa Imam, n.n.) neumbriţi de prejudecăţi, de spaime induse, de ironii, dar citind printre rânduri şi înţelegând totul”.
Iranul celor doi Buzura, cel citit printre rânduri, departe de geopolitică şi de puţurile de petrol, are rădăcini prin care palpită sevele multimilenare ale Persiei, rădăcini a căror vitalitate este percepută cu acuitate în detaliile mărunte ale cotidianului, în peruzeaua unei mătănii, în mâncarea cu sos de rodii şi în rotocoalele de nuga cu fistic şi migdale, în urzeala scoarţelor şi în albastrul – desigur incomparabil – al mozaicurilor.
La celebra, aroganta întrebare a lui Montesquieu (“Cum poate cineva să fie persan?”), Daniela Zeca-Buzura, după zece zile petrecute îndărătul chadorului, răspunde cu umilitate de pelerin: “Se poate să fii persan ţesând un covor cu perseverenţa şi vigoarea narativă cu care Firdusi şi-a scris epopeea sau punând acel albastru de Persia pe toate cupolele de moschee care sunt azi în patrimoniul UNESCO”.
Daniela Zeca-Buzura, Mihai-Adrian Buzura, “Zece zile sub văl”, Editura Litera, Bucureşti, 2011
-
Cum se poate conserva o capsulă a timpului
Bois de Moutier, construită într-o imitaţie de stil Tudor lângă Dieppe, în Normandia, s-a păstrat aproape neafectată de trecerea timpului, cu tot cu piesele de mobilier originale ieşite din atelierul celui mai de seamă reprezentat al mişcării Arts and Crafts, William Morris. De-a lungul timpului i-au călcat pragul nume sonore ca Marcel Proust, Andre Gide, Virginia Woolf, Pablo Picasso, Miro, Wassily Kandinski sau Debussy.
Nici măcar războiul nu a reuşit să-i vină de hac, chiar dacă a fost confiscată de nazişti (dar nu şi jefuită) în cel de-al Doilea Război Mondial. Deţinută în prezent de aceeaşi familie care a construit-o, Bois de Moutier se află la vânzare de câţiva ani de zile, fără să-şi fi găsit un cumpărător. Proprietarii îşi motivează decizia prin faptul că deja sunt prea mulţi moştenitori cu drepturi asupra casei şi ca atare ar fi foarte dificilă conceperea unui plan pentru salvarea ei.
Bois de Moutier nu este însă genul de proprietate pe gustul multor miliardari din ziua de azi. Familia Mallet se teme că dacă ar încăpea cumva pe mâna unui rus bogat, acesta ar împrejmui-o cu gard electric şi ar schimba toată mobila cu ceva pe placul lui. Chiar dacă încă nu au nicio ofertă din partea unui cumpărător cu dare de mână, proprietarii casei speră să primească ajutor de la instituţii culturale franceze şi britanice, pentru ca aceasta să redevină locul de întâlnire al artiştilor şi al altor oameni de cultură, aşa cum era odinioară.
-
Imagini uimitoare de la graniţa atmosferei terestre: Cum se vede Tamisa din stratosferă
Josh Taylor a montat pe dispozitiv o cameră video panoramică, primind imagini online pe tot parcursul ascensiunii, potrivit Daily Mail. După atingerea înălţimii de aproape 36 de kilometri, imaginile primite de Taylor sugerau destabilizarea balonului. Ulterior tânărul britanic nu a mai primit nicio imagine până aproape de căderea dispozitivului undeva în Marea Nordului.
-
Poftiţi să gustaţi nişte ghindă!
Ghinda face deja parte din regimul alimentar al locuitorilor din ţări precum Mexicul, Coreea sau China, dar nu a fost adoptată pe scară largă. Cei care susţin includerea acestui fruct în regimul alimentar al oamenilor afirmă că stejarul este un arbore foarte adaptabil condiţiilor de sol şi climă, care, ajuns la maturitate, poate produce o cantitate de 130 până la 220 de kilograme de ghindă pe an, suficient pentru consum uman, după ce diverse specii de animale, păsări sau insecte şi-au luat şi ele partea.
Ghinda se poate mânca fie în stil asiatic, sub formă de jeleu servit cu ghimbir şi sos de soia, fie în produse preparate la cuptor, ori sub formă de terci. După cum explică specialiştii californieni, ghinda nu conţine gluten, are un conţinut scăzut de grăsimi şi este bogată în vitamine şi minerale.
-
Copilăria regelui junglei: acum pe DVD şi Blu-ray
Intraţi deci în aventură alături de Simba, un pui de leu nerăbdător să ajungă regele junglei, care porneşte în călătoria vieţii sale.
“Regele Leu” este una dintre cele mai frumoase poveşti animate, câştigând două premii Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec original.
-
#15octombrie. Sunteţi de acord cu mişcarea “Occupy Wall Street”? (FOTO, VIDEO)
“N-o să vedeţi o singură revendicare de la mişcarea asta. O să vedeţi mii, fiindcă aşa funcţionează o democraţie, cu mii de voci”, scrie utilizatorul “roguedeath98” pe YouTube, comentând un clip legat de mişcarea “Ocupaţi Wall Street-ul”. La începutul manifestaţiei, faptul că nu exista o singură revendicare sau listă de revendicări acceptate de majoritatea protestatarilor era un cusur: pe bună dreptate, reporterii şi comentatorii s-au întrebat ce anume vor demonstranţii, pentru ce ies în stradă şi-şi întind corturi în parcul Zuccotti şi s-au declarat miraţi că nu pot găsi un răspuns mulţumitor (e departe de realitate ideea că toţi protestatarii ar subscrie unor idei precum “garantarea unui salariu indiferent dacă primitorul este angajat sau nu” ori “investiţii de un trilion de dolari în infrastructură”, înşirate de un utilizator al primului site ale mişcării, OccupyWallSt.org şi ridiculizate de Fox News).
Patru săptămâni mai târziu, lipsa unui program unic ajunsese un avantaj. Nu doar pentru că se apropia data de 15 octombrie, când manifestaţiilor din SUA li s-au alăturat oameni din aproape 80 de ţări, începând cu “indignaţii” spanioli şi greci care îşi ocupaseră propriile capitale în primăvară şi vară, şi ar fi fost cam greu să existe un program comun pentru toţi. Ci şi pentru că astfel s-au putut feri cât de cât de atingerea politicienilor, ce s-au grăbit fie să-i laude, fie să-i înfiereze ca să câştige puncte în faţa propriului electorat.
Democraţii, rând pe rând, s-au raliat mişcării, de la Nancy Pelosi, fosta preşedintă a Senatului, care a descris mişcarea drept “tânără, spontană, concentrată, eficace” şi i-a binecuvântat pe manifestanţi, şi până la preşedintele Barack Obama, care s-a solidarizat cu protestul, afirmând că exprimă “o frustrare pe scară largă” în rândul americanilor dezamăgiţi că “după cea mai profundă criză de la Marea Depresiune, îi vedem acum pe aceiaşi oameni care au acţionat iresponsabil încercând să combată eforturile noastre de a elimina practicile abuzive ce ne-au adus în situaţia de azi”.
În tabăra conservatorilor şi a republicanilor, reacţia a fost la fel de previzibilă: comentatorul Rush Limbaugh a acuzat direct mişcarea de stradă că a fost orchestrată de Casa Albă cu sprijinul banilor lui George Soros, cu scopul de a forţa realegerea lui Barack Obama ca preşedinte prin intermediul violenţelor de stradă pornite de “anarhişti şi huligani de la sindicate”. Republicanul Peter King, membru al Camerei, a cerut chiar presei să nu mai mediatizeze atâta protestele, fiindcă aşa le dau legitimitate: “Îmi amintesc ce s-a întâmplat în anii ’60, când stângiştii au ieşit în stradă, presa i-a ridicat în slăvi şi au sfârşit prin a impune ei politicile în SUA. Nu putem permite să se mai întâmple asta”.
În fine, comentatorul conservator Glenn Beck i-a acuzat direct pe manifestanţi că ar pune la cale o revoluţie sângeroasă cu scopul de a instaura comunismul în SUA, judecând după declaraţia unui tip din Philadelphia care cerea trecerea la un sistem “maoist” şi a altui tip din Los Angeles care spunea că revoluţiile paşnice inspirate de “tumori” precum Gandhi nu merg în lumea de azi şi că modelul bun de urmat ar fi Revoluţia Franceză. Există chiar o fotografie de la una dintre manifestaţiile din ultima perioadă în care printre pancarte şi simboluri apare şi un carton reprezentând capul lui Lloyd Blankfein, preşedintele Goldman Sachs, tras în ţeapă.
La polul opus al violenţei simbolice, un clip cu un fundal muzical aproape angelic îndeamnă la ocuparea băncilor în 15 octombrie, asociind logo-urile Bank of America, Chase, Citibank, Wells Fargo cu propoziţii ca “Ei ne-au preluat casele, locurile de muncă, economia, democraţia. La 15 octombrie, noi preluăm băncile”; evident, pentru americanii alarmaţi că vine revoluţia comunistă, astfel de îndemnuri ies din sfera protestului simbolic şi intră direct în sfera penală.
October 15th: Occupy Banks from Mary Matthews on Vimeo.
CONTINUARE >>>>>>>>>
-
FMI are nevoie de capital suplimentar de 350 miliarde dolari pentru a combate crizele economice
Oficialul de rang înalt a spus că o eventuală recapitalizare a FMI nu va face parte din planul anti-criză care va fi prezentat de liderii zonei euro în această lună. O a doua sursă prezentă la discuţiile de la Paris ale miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20 a avertizat că sunt şanse reduse pentru un acord de majorare a capitalului Fondului, la întâlnirea de două zile care începe vineri seara. FMI analizează dacă îşi poate mări capacitatea de împrumut în caz de urgenţă prin emisiuni de obligaţiuni sau credite bilaterale, ca parte a unui proces de evaluare a resurselor de combatere a crizelor mandatat de directorul general Christine Lagarde.