BusinessMagazin

Blog

  • China a inchis 1,3 milioane de site-uri in 2010

    Oficialii chinezi au introdus reguli mult mai dure pentru
    internet in ultimii ani, iar in 2009 au lansat o campanie de
    inchidere a site-urilor pornografice, informeaza BBC News
    Online.
    Liu Ruisheng, cercetator la Academia Chineza de Stiinte Sociale, a
    declarat ca, in China, libertatea de expresie este foarte mare si a
    precizat ca, in pofida faptului ca multe site-uri au fost inchise,
    numarul de pagini web a crescut in 2010, cu 79%, comparativ cu
    2009, ajungand la un numar de 60 de miliarde.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Udrea vrea sa dubleze incasarile din turismul medical din 2015

    “Din cercetarile pentru brandul turistic a reiesit ca Romania
    are potential de a atrage turisti pe domeniul medical. Trebuie sa-i
    atragem aici pe cei care cauta servicii medicale”, a spus
    Udrea.

    Ea adaugat ca turistii care viziteaza tara in scopuri medicale
    cheltuiesc bani nu doar pentru acest tip de servicii, ci si pe cele
    turistice.Reprezentantii MDRT au sustinut in cadrul conferintei de
    presa, citand date ale Asociatiei Nationale a Agentilor de Turism
    (ANAT), ca in 2010 au venit in Romania circa 60.000 de turisti in
    interes medical, care au cheltuit aproximativ 250 milioane euro.
    Astfel, din aceste date reiese ca fiecare astfel de turist a alocat
    in medie circa 4.000 de euro pentru a-si trata sanatatea in
    Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camerista care il acuza pe Strauss-Kahn programase o conferinta de presa, dar procurorul a anulat-o

    De la arestarea fostului director FMI, camerista Nafissatou
    Diallo, protejata de procurorul Cyrus Vance, locuieste intr-un
    hotel din Brooklyn, dupa ce initial fusese cazata in Manhattan.
    Tanara din Guineea este singurul martor al acuzarii, insa exista
    serioase semne de intrebare privind credibilitatea ei, context in
    care Strauss-Kahn a fost eliberat pe propria raspundere, iar
    acuzatiile la adresa lui ar putea fi retrase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ajuns la maxime istorice, aurul se vinde cu kilogramul. Cine a cumparat la inceputul lunii are un castig de 9%

    Teama ca Italia ar putea fi pusa in genunchi de o crestere a
    costurilor cu datoria publica enorma si ar urma chiar scenariul
    Greciei, care se pregasteste sa ceara al doilea colac de salvare de
    la FMI si UE, a trimis din nou banii investitorilor in activele
    sigure – aurul si francul elvetian.

    Pe pietele internationale aurul a atins ieri dupa-amiaza un nou
    maxim istoric, la 1.578 dolari pe uncie (o uncie echivaleaza cu
    31,1 grame). Si la Bucuresti aurul este la varfuri istorice – BNR a
    calculat un curs de 153,1 lei pentru un gram, cu 81 de bani peste
    nivelul precedent. Acesta este al treilea varf istoric la rand
    atins de aur.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Din ce mai castiga bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursa

    Astfel, la o slujba efectiva de cel mult 90 de zile pe an, un
    parlamentar este platit, in medie, cu 600 lei pe zi. Cea mai mare
    parte a senatorilor si deputatilor nu traiesc insa din indemnizatia
    de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei isi rotunjesc
    veniturile din salarii obtinute la catedra, in spitale sau consilii
    de administratie, din inchirieri de locuinte sau spatii comerciale,
    din speculatii si investitii la bursa.

    Recordul la venituri din practicarea profesiei il detin Gyorgy
    Frunda, care a obtinut, ca avocat, 348.000 lei in ultimul an
    fiscal, si Tudor Chiuariu, cu un venit de 380.000 lei, tot ca
    avocat. Exista si parlamentari care castiga din activitati conexe:
    Adrian Nastase, de exemplu, a castigat in ultimul an fiscal 295.000
    lei din produse agricole. Adrian Mocanu, tot din activitati
    agricole – 105.000 lei. Tot el a primit la nunta, ca dar, 33.400
    euro si 205.000 lei.

    Campionul jocului la bursa este Verestoy Attila, cu plasamente de
    peste 10 milioane lei, pe langa portofoliul de aproape 37 milioane
    lei. Verestoy a inregistrat din transferarea unor valori mobiliare
    peste 10,5 milioane de lei profit. De asemenea, venitul asigurat de
    dividendele din portofoliul BVB a fost de 680.000 lei, iar prin
    vanzarea unor unitati de fond a mai castigat 1,2 milioane de
    lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cloud Computing si sfarsitul istoriei

    Ceea ce se desemna odinioara printr-un norisor, folosind in fata managementului superior (CEO, actionar, board) o reprezentare rapida, pragmatica, desigur simplificatoare: seria aceea intreaga de servicii foarte specializate despre care acel CEO sau actionar nu si-a imaginat vreodata, pe vremea cand isi construia micul imperiu, ca va avea nevoie… ei bine, norisorul acela a devenit mainstream.

    Webserver, mail, server de aplicatii, server de fisiere, server de tiparire, firewall, proxy, ftp, baza de date, etc. etc. etc. (iti amintesti desigur de baiatul acela simpatic, febril in lingo-ul lui bizar plin de bash, fstab, mount points, switch-uri, distributii, crontab si alti daemoni, usor dezabuzat, arogant si desigur socialist): toate astea nu mai sunt doar reprezentari grafice simplificatoare pe un whiteboard, intr-o sala de consiliu, ci un mod de a consuma servicii IT.
    Este victoria simplificarii, devenita model de business.

    Ca Manager IT, poti in sfarsit jubila: toate acele servicii se pot externaliza, te poti baza pe Service Level Agreements clare, poti delega responsabilitati de care in fapt nu ai vrut niciodata sa te preocupi. Poti, in sfarsit, sa te concentrezi pe strategii reale, care aduc valoare reala afacerii, de pilda: cum sa oferi capacitate de procesare imensa la inchiderea lunii sau a semestrului sau in alte momente critice, dar sa nu platesti pentru ea in rest (atunci cand 10% pe procesorul instantei productive e un varf de incarcare), cum sa oferi actionarului acele dashboarduri analitice ale afacerii pe care stii ca intotdeauna si le-a dorit, fara sa ceri buget pentru o masina scumpa, pentru un proiect lung de implementare si pentru acei consultanti externi, multinationali si deloc ieftini. Poti, in sfarsit, sa nu te mai sinchisesti de jargonul bash al colegului socialist de mai sus, de care, desi e incorect politic sa o spui cu voce tare, intotdeauna ai fost un pic iritat. La dracu, esti doar un om.

    Serviciile IT ar trebui sa fie doar o utilitate, au spus unii (Nicholas Carr: “The Big Switch: rewiring the World, from Edison to Google”, http://www.amazon.com/exec/obidos/ASIN/0393062287/routyp-20) pe vremea cand totul parea ca se invarte in jurul carei distributii de Linux ti-ai pus pe server, sau pe vremea cand furnizorul tau de aplicatii de salarizare iti cerea taxe anuale de mentenanta pe care nu stiai de ce le platesti. Ar trebui sa fie ceva asemanator retelei electrice. Vrei sa iluminezi o camera, aprinzi o veioza. Vrei sa inunzi in lumina un intreg stadion, aprinzi o mie sau zece mii sau o suta de mii de becuri de mare putere. S-a terminat competitia sportiva de pe arena ta privata? Nu uita sa folosesti intrerupatorul. Fii econom.
    In fine. Sunt multe promisiunile Cloud Computing.

    In afara de cele amintite mai sus, probabil cea mai mare este promisiunea costului. Nu mai investesti in toata aceea infrastructura sofisticata (procesor, retea, personal) care sa stea 90% din timp subutilizata, ci pur si simplu inchiriezi infrastructura (Infrastructure-as-a-Service) si software (Platform-as-a-Service, Software-as-a-Service) exact atunci cand ai nevoie de ele, contra unui cost previzibil, lunar (in SaaS, modelul de preturi se bazeaza pe abonamente lunare per utilizator – de pilda SAP cu suita Business ByDesign ori Salesforce cu produsul CRM) sau, si mai granular, orar (ora de server folosit, cum e cazul cu Amazon Elastic Compute Cloud, Microsoft Azure sau Google AppEngine). Cu cateva calcule simple, poti deduce cheltuielile lunare pentru IT ale organizatiei tale si poti realiza economii substantiale. Poti stima un buget previzionat stabil si controlabil, in sus sau in jos! Asta trebuie sa fie muzica pentru urechile oricarui antreprenor.
    Alta mare promisiune este aceea a flexibilitatii. Ai nevoie de 5 TB de spatiu de stocare, pentru o foarte scurta perioada legata de redundanta unui sistem productiv ce trebuie upgradat? Ori poate de o masina cu 64 de core-uri de la Intel, pentru o analiza de business intelligence foarte importanta si consumatoare de resurse, insa singulara si nerepetitiva? Foarte bine, inchiriaza-le din Cloud. Foloseste-le, realizeaza-ti obiectivul esential, impresioneaza-ti CEO-ul, apoi nu uita sa stingi lumina.

    Barierele investitionale la inceputul unei afaceri! Sa nu uitam de ele. Vrei sa pornesti un mic business de inchiriere de filme pe Internet, dar ai bani exact cat iti trebuie ca sa cumperi licentele de difuzare, sa iti platesti contabilul si cei trei dezvoltatori web? Nici vorba sa cumperi servere, switch-uri si terrabytes de stocare si sa iti construiesti un data center, te-ar ruina. Inchiriaza-le de la Amazon sau de la Microsoft sau de la Google.
    Alte promisiuni pe care le amintesc sumar:
    – inlocuirea software-ului On-Premise (de pilda suita ERP ori CRM or SCM) cu variante On-Demand ieftine, cu costuri previzibile (cum am spus mai sus, abonamente lunare) si costuri de instalare, mentenanta si upgrade zero;

    – externalizarea departamentul IT, inlocuirea cu servicii profesionale (pentru ca repetitive) dedicate;
    – folosirea intotdeauna a celor mai recente release-uri de sisteme de operare, baze de date,
    servere de aplicatii, aplicatii software in sine, pentru ca upgrade-ul e mentionat ca atare si e inclus
    in Service Level Agreement cu furnizorul tau de servicii Cloud.

    Cloud Computing nu inseamna insa, ca sa ii citez din nou pe analistii de la Gartner, o “schimbare fundamentala” (“fundamental shift”) doar pentru mediul corporate, ci influenteaza deja in mare masura si stilul de viata al consumatorilor individuali. Eu unul gasesc o utilizare imediata si cotidiana serviciilor de Storage-as-a-Service precum Dropbox (sincronizez fisiere intre laptopul de la serviciu, iPad-ul mobil si desktop-ul de acasa), si astept cu nerabdare oferta iCloud de la Apple.
    Google Music, Netflix, Pandora sunt din pacate servicii inca indisponibile in Romania. Amazon Cloud Drive pun pe masa o oferta interesanta cu cei 5 GB gratuiti, din pacate nu ofera inca o aplicatie nativa pentru iPad.

    S-ar putea ca Gartner sa aiba dreptate si IT-ul sa devina, intr-un final, doar o comoditate. Cand asta se va fi intamplat, vom asista probabil la sfarsitul istoriei in IT, asa cum profetea Francis Fukuyama in 1992 in privinta evolutiei ideologice a umanitatii, in optimismul sfarsitului razboiului rece si al victoriei liberalismului (http://www.amazon.com/End-History-Last-Man/dp/0380720027).

    Vom asista de asemeni si la sfarsitul visului meu de pustan pasionat, ce programa si visa pe un HC-91, dar asta este, sa admitem cu jumatate de gura, mai putin important la scara istorica.

    Liberalismul ascunde insa inca multe surprize, dupa cum istoria ultimei crize din 2008 – 2010 ne-o dovedeste… iar Fukuyama probabil isi contempleaza critic sintagma ce a facut cariera in anii ’90.

    La fel si Cloud Computing, ascunde multe riscuri semnificative, pe care jucatorii mari din corporate nu sunt inca dispusi sa si le asume.
    Vom vorbi, poate, despre aceste riscuri, intr-un articol viitor.

    Bogdan CIOC este Senior Consultant, Integration Services & Technology Team Manager la Global Delivery Center Bucharest, SAP Romania SRL

  • Cel mai abrupt montagne russe din lume a fost inaugurat in Japonia (VIDEO)

    Curajosii care vor indrazni sa se suie in Takabisha vor simti pe
    pielea lor ce inseamna o accelerare rapida pana la viteza de 100
    km/h si o cadere abrupta, pe o lungime de 43 de metri, la un unghi
    de 121 de grade.


    Takabisha devine astfel cel mai abrupt montagne russe din lume,
    fostul record fiind detinut de Le Timber Drop din Franta, care
    masoara doar 113,1 grade. Investitia Fuji Q a fost de 37 de
    milioane de dolari.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Asigurarile obligatorii de locuinte ar putea fi vandute si prin primarii sau asociatii de proprietari

    Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a
    aprobat aceasta decizie cu scopul de a creste mai rapid numarul de
    locuinte asigurate, avand in vedere ca proprietarii care nu isi
    respecta obligatia de asigurare nu pot beneficia de despagubiri
    pentru daunele suferite in caz de cutremur, alunecari de teren sau
    inundatii, adica in cazul celor trei riscuri acoperite de politele
    obligatorii.

    Numarul locuintelor asigurate, fie prin polite obligatorii, fie
    prin asigurari facultative reprezinta acum aproximativ 40% din
    fondul locativ al Romaniei, din care circa 8% prin politele
    obligatorii (PAD), afirma Angela Toncescu, presedintele CSA.
    “Aceasta inseamna ca in jur de 5 milioane de locuinte sunt inca
    neasigurate. In masura in care autoritatile statului vor accepta sa
    incheie protocoale de colaborare cu PAID, oamenilor le va fi mult
    mai usor sa incheie polita obligatorie PAD, in special in mediul
    rural”, apreciaza Angela Toncescu.

    Proprietarii isi pot indeplini obligatia de asigurare fie prin
    incheierea unei polite obligatorii PAD (care poate fi emisa numai
    de catre PAID), fie prin incheierea unei asigurari facultative, cu
    conditia ca aceasta sa ofere acoperire inclusiv pentru riscul de
    cutremur, alunecari de teren sau inundatii (politele facultative
    fiind emise de alte societati de asigurare decat societatea
    PAID).

    In prezent, politele obligatorii sunt vandute numai prin
    intermediul celor 13 societati de asigurare actionare ale PAID –
    ABC Asigurari, Astra, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City
    Insurance, Euroins, Credit Europe Asigurari, Generali, Grawe
    Romania, Groupama, Platinum, Uniqa.

    “Este foarte important ca persoanele care opteaza pentru polita
    facultativa sa se asigure ca printre riscurile acoperite se
    regasesc si cele trei prevazute de lege, astfel incat sa
    indeplineasca cerintele legale. Comisia de Supraveghere a
    Asigurarilor analizeaza posibilitatea de a crea o baza nationala de
    date privind asigurarile facultative de locuinte, care sa fie
    alimentata cu informatii de catre toate societatile de asigurare
    care ofera aceste produse”, a adaugat Angela Toncescu.

    Conform deciziilor anterioare ale Ministerului Administratiei si
    Internelor, termenul limita pentru incheierea asigurarii este 15
    iulie. Dupa aceasta data, cei care nu au o polita facultativa sau
    obligatorie pentru locuinte care sa acopere riscul de cutremur,
    alunecari de teren sau inundatii sunt pasibili de amenda intre 100
    de lei si 500 de lei. Cum insa normele de aplicare a legii au
    aparut abia in 6 mai anul curent, inseamna ca legea incepe sa-si
    produca efectele abia dupa 90 de zile de la publicarea normelor, de
    unde rezulta ca anul de gratie pentru cumpararea politelor este
    cuprins intre 6 august 2011 si 6 august 2012 si ca abia dupa
    aceasta data devine legala aplicarea amenzii pentru cei care nu au
    incheiat polite.

  • N-aveti o harta de inchiriat?

    “Daca un grup de prieteni vrea sa faca turul Europei de Est cu
    masina si nu are un GPS care are harta pentru aceasta regiune,
    poate inchiria una. Pentru o luna costa 15 euro. Daca o cumpara
    insa ar fi costat 40 de euro”, compara Laura Samson, director
    pentru Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia al Mio Technology, la
    evenimentul de lansare a noii game de GPS-uri care a avut loc luna
    trecuta la Garage Hall in Bucuresti. Pe langa posibilitatea de
    inchiriere, disponibila pentru prima data in Romania, dispozitivele
    includ si functia de asistenta la parcare, care permite afisarea
    listei parcarilor disponibile pe o raza de un kilometru de la
    destinatie si ghidarea pe banda corecta pentru a usura virarea,
    optiune foarte folositoare in special in traficul aglomerat.

    Spre deosebire de vechiul design al software-ului, care avea
    unul sau doua trasee, cel nou include previzualizarea a patru rute
    diferite pe ecran: cea mai rapida, cea mai scurta, cea mai simpla
    si cea mai economica. Astfel, utilizatorul o poate alege pe cea
    potrivita momentului si interesului sau.

    Echipamentele de varf de gama, Mio S487 si Mio S687, includ
    ghiduri de calatorie preinstalate pentru orasele mari din Europa,
    care cuprind liste cu atractii turistice, locuri unde se poate lua
    masa, hoteluri sau alte puncte de interes. “Am vrut sa atingem
    toate categoriile de preturi. Pentru cei care isi doresc un
    dispozitiv economic sunt disponibile doua modele cu harta Romaniei,
    pentru cei care isi doresc un raport avantajos calitate-pret exista
    o gama de mijloc care cuprinde cinci modele, iar pentru cei care
    cauta echipamentul GPS complet exista doua modele cu
    functionalitati complexe, capacitati multimedia si conectivitate
    Bluetooth”, explica Samson, precizand ca preturile sunt cuprinse
    intre 300 si 950 de lei.

    Anul trecut Mio a vandut peste 20.000 de echipamente de
    navigatie, inregistrand o cota de piata de aproximativ 40%. “2010
    n-a fost deosebit nici prin vesti negative, nici prin vesti
    pozitive pentru piata de GPS. Mio si-a indeplinit obiectivele. Anul
    acesta vrem sa ajungem inapoi la cota de piata de 50%, cat aveam in
    trecut, cota pe care am pierdut-o din cauza lansarii pe piata a
    unor dispozitive mult mai ieftine”, a declarat Laura Samson,
    estimand ca piata de GPS-uri in 2011 va fi de circa 70.000 de
    bucati.

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.