BusinessMagazin

Blog

  • Isărescu: Nicio ţară din UE nu a redus salariile bugetare cu 25%, dar n-a avut nici creşteri de 120%

    “Înainte de 2008 am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%?, a arătat Isărescu.

    Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toţi politiceni argumentau creşterile salariale prin faptul că “bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit”.

    “Nu ştiu dacă acum este mai puţin corupt (bugetarul – n.r.). Şi asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.000 de noi bugetari”, a continuat Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Amway România au donat 11.000 dolari

    “Considerăm că este datoria noastră să dedicăm o parte din timpul, talentele şi resursele noastre comunităţilor în cadrul cărora ne desfăşurăm activitatea. Una dintre cele mai importante iniţiative în acest sens este campania pentru copii <One by One for Children>, care, la nivel global, începând din 2003 a ajutat peste şapte milioane de copii să trăiască mai bine, să se joace, să înveţe şi să reuşească în viaţă”, a declarat Candan Corbacioglu, Amway Europe corporate affairs area manager.

    Amway este o companie globală, prezentă în 80 de ţări din întreaga lume iar campania Amway “One by One for Children” a fost lansată în 2003. Programul este susţinut de companie, de angajaţii săi, precum şi de 3 milioane de ABO (Amway Business Owners) din întreaga lume. Campania a reuşit să ofere o schimbare pozitivă în viaţa a 7 milioane de copii din întreaga lume, făcând posibilă strângerea şi donarea a 112 milioane USD, implicarea directă prin 1,3 milioane de ore de voluntariat.

    Compania Amway România Marketing S.R.L a intrat pe piaţa românească în noiembrie 1997, fiind una dintre cele 57 de filiale Amway existente în întreaga lume. Compania are un portofoliu de peste 1000 de produse.

    Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic din România este o organizaţie formată din familiile care au în îngrijire copii şi tineri cu handicap. ASCHF-R a luat fiinţă în 1990, iar în prezent cuprinde 10 filiale aflate în următoarele judeţe: Argeş, Buzău, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Neamţ, Olt, Prahova, Vâlcea şi în municipiul Bucureşti. Scopul şi misiunea ASCHF-R constau în dezvoltarea de programe cu şi pentru copii şi tinerii cu handicap fizic/ asociat în vederea incluziunii sociale a acestora.

  • UniCredit finanţează cu 13,4 mil euro AFI Europe

    AFI Business 1 este prima clădire de clasă A din cadrul AFI Business Park Cotroceni, cel mai nou centru de business al capitalei. La finalizare, proiectul va include cinci clădiri de birouri de clasă A cu o suprafaţă totală închiriabilă de circa 70.000 metri pătraţi.

    “Semnarea acordului de finanţare garantează finalizarea cu succes de către AFI Europe a primei faze a proiectului AFI Business Park Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe Romania.
    “Suntem convinşi că (…) vom avea din nou ocazia de a coopera în ceea ce priveşte finanţarea următoarelor etape din dezvoltarea AFI Business Park Cotroceni din Bucureşti”, a adăugat Anton Hoeller, director of international real estate finance UniCredit Bank Austria.

    Situat pe Bulevardul Vasile Milea, la doar 250 metri distanţă de staţia de metrou Politehnica, în imediata apropiere a mijloacelor de transport în comun şi a podului Basarab, parcul de birouri AFI Business Park Cotroceni se va afla în directă legătură cu mall-ul AFI Palace Cotroceni, angajaţii clădirilor de birouri având astfel acces la toate facilităţile centrului comercial: trei filiale bancare, 15 restaurante tip fast-food, şase cafenele, trei restaurante, o sală de gimnastică de circa 2.000 mp şi un hipermarket real,- deschis non-stop.

    AFI Europe a început construcţia primei clădiri de birouri AFI Business 1 în iunie 2011 şi estimează ca dată de finalizare 1 August 2012. Principalii clienţi ai clădirii de birouri vizaţi de către dezvoltator sunt reprezentaţi de companii locale şi multinaţionale din industria IT şi de telecomunicaţii, domeniul financiar şi asigurări.AFI Business 1, prima fază a proiectului, va avea o suprafaţă construită de aproape 14.000 metri pătraţi din care suprafaţa închiriabilă va fi de aproximativ 11.000 de metri pătraţi distribuţi pe 10 etaje la suprafaţă şi două etaje subterane şi va dispune de 185 de locuri de parcare pentru angajaţi. în plus, clienţii şi vizitatorii pot beneficia de parcarea mall-ului aflat în imediata apropiere, care oferă încă 2.500 de locuri disponibile.

    Imobilul AFI Business 1 va fi echipat cu şase lifturi şi un sistem avansat de control, făcând parte în acelaşi timp din categoria clădirilor verzi dotate cu un sistem eficient de reducere a consumului de energie, spre avantajul chiriaşilor. AFI Europe este activ în România din anul 2005 şi este dezvoltatorul şi administratorul “AFI Palace Cotroceni”, cel mai mare centru comercial din România şi unul dintre primele cinci în Europa Centrală şi de Sud-Est. în paralel cu proiectele începute anul trecut, compania va mai dezvolta în perioada 2012-2013 alte trei proiecte – mall-ul “AFI Palace Ploiesti”, parcul de retail “AFI Palace Arad” şi mall-ul “AFI Palace B.NOI” .

    UniCredit Bank Austria este membră a UniCredit, din anul 2005. Grupul este activ în 22 de ţări, inclusiv Austria, Germania şi Italia şi operează circa 9.500 de filiale cu peste 160.000 de angajaţi. Reţeaua sa internaţională prezentă în peste 50 de ţări oferă clienţilor din întreaga lume acces la pieţele financiare.

  • Premierul desemnat a anunţat componenţa noului Guvern. Care sunt noii miniştri – FOTO

    “Voi cere viitorilor membri ai Cabinetului competenţă, profesionalism, responsabilitate, decenţă, modestie şi disponibilitate de dialog pentru ca intenţiile Guvernului să poată fi auzite. Nu pornesc de la principiul că urmează să fiu schimbat. Nu voi fi un prim-ministru care vine în fruntea Guvernului pentru a pleca” a declarat Ungureanu”.

    “Sper că voi avea şi sprijinul celorlalte forţe politice. Sunt pentru un dialog cu repreuentanţii partidelor de opoziţie, pentru că împreună suntem responsabili pentru această ţară” a spus premierul desemnat.

    • – Marko Bela (UDMR) – vicepremier

    • – Cătălin Predoiu (independent) – ministrul Justiţiei

    • – Leonard Orban (independent) – ministrul Afacerilor Europene

    • – Lucian Bode (PDL) – ministrul Economiei

    • – Gabriel Berca (PDL) – ministrul Administraţiei şi Internelor

    • – Cristian Petrescu (PDL) – ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului

    • – Alexandru Nazare (PDL) – ministrul Transporturilor

    • – Stelian Fuia (PDL) – ministrul Agriculturii

    • – Cătălin Baba (PDL) – ministrul Educaţiei

    • – Răzvan Mustea (PDL) – ministrul Comunicaţiilor

    • – Claudia Boghicevici (PDL) – ministrul Muncii

    • – Bogdan Drăgoi (PDL) – ministrul Finanţelor

    • – Kelemen Hunor (UDMR) – ministrul Culturii

    • – Laszlo Borbely (UDMR) – ministrul Mediului

    • – Ritli Ladislau (UDMR) – ministrul Sănătăţii

    • – Cristian Diaconescu (UNPR) – ministrul Afacerilor Externe

    • – Gabriel Oprea (UNPR) – ministrul Apărării

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wu Xing aşteaptă o creştere de 10% în 2012

    Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte extinderii reţelei de restaurante. “Anul 2011 s-a încheiat bine pentru noi, nu putem spune că am dat lovitura, dar nici că am fost în prăpastie. Mai ales că în acest an am avut curaj şi ne-am extins în zona Pipera, printr-un restaurant la Pipera Business Tower care deserveşte clădirile de birouri aferente şi nu numai”, a declarat Remus Tiucă.

    În 2011, comanda medie deşi în scădere cu 10% faţă de anul precedent a fost compensată parţial de creşterea numărului de comenzi la domiciliu. Între 300 şi 500 de bucureşteni au comandat zilnic mâncare chinezească.

    “Anul 2012 este un an al continuităţii proiectelor deja demarate şi a planurilor de dezvoltare, mai ales că vom deschide un nou restaurant Wu Xing în zona Centrului Vechi al Capitalei”, mai spune Tiucă. Odată cu această investiţie, numărul de comenzi zilnice va creşte iar profitul va fi cu 10% mai mare decât 2011. Cifra de afaceri prognozată pentru 2012 este mai mare cu 10%, iar planurile de dezvoltare a reţelei de restaurante vor continua să fie principala direcţie de acţiune pentru echipa Wu Xing.

  • Ali Ergun Ergen se întoarce la Anchor Grup, ca CEO

    După o activitate de peste 13 ani pe piaţa locală, Ergun revine la conducerea Anchor Grup, membră a holding-ului Fiba Group, cu un portofoliu ce cuprinde 76 de companii în 12 ţări, fiind activă în sectoare precum financiar bancar, asigurări, imobiliar, retail, energie, construcţii navale şi management portuar, leasing si property management.

    “A face din nou echipa cu Anchor este o ocazie de recalibrare a multor aspecte care pot determina design-ul pieţei româneşti, cel puţin în ceea ce priveşte politica centrelor comerciale. Vizăm consolidarea identităţii grupului şi poziţionarea operaţiunilor companiei în sfera premium a pieţei, indiferent de componentă – centre comerciale, proiecte imobiliare, clădiri de birouri, proiecte de leisure şi divertisment”, a declarat Ali Ergun Ergen la preluarea portofoliului.

    Venit în România în 1999, ca parte a echipei tehnice de proiectare si construcţie a primului mall, Ali Ergun Ergen a lansat de-a lungul carierei sale nu mai puţin de trei proiecte de acest tip.
    Planurile de viitor pentru operaţiunile grupului Anchor includ, în primul rând, conturarea unei strategii pe termen lung, care vizează atât noile tendinţe ale pieţei, dar şi ale consumatorului de centru de lifestyle. Fiba care deţine în România, pe lângă Anchor Grup, Credit Europe Bank, Credit Europe Asigurari şi Credit Europe Leasing.

  • Agroland grăbeşte finalizarea investiţiilor

    Anual, compania investeşte între 100.000 şi 150.000 de euro în dezvoltarea reţelei de magazine, reţelei de depozite şi transport, dar şi în infrastructura de IT. În ianuarie Agroland a deschis deja două magazine din cele patru planificate, în oraşele Râmnicu Vâlcea şi Băileşti, urmând ca până la sfârşitul lunii martie să deschidă încă două în Craiova (al treilea magazin din acest oraş) şi Târgu Jiu (al doilea din localitate), două noi depozite la Roman şi Ploieşti, să finalizeze un nou sistem ERP şi să cumpere încă trei maşini de transport.

    Cele patru magazine reprezintă 30% din totalul investiţiei pentru anul 2012. În prezent, distribuitorul de hrană pentru animale lucrează cu 55 de parteneri în franciză, care gestionează, în total, 149 de unităţi.
    “Conform tendinţei înregistrate la nivel european, tot mai mulţi oameni educaţi şi cu venituri medii spre mari doresc să-şi cunoască producătorul de hrană, sau cel puţin au pretenţia ca acesta să fie din regiunea lui. Nu mai acceptă să cumpere hrană <fabricată> la mii de km distanţă în <uzine> despre care să nu ştie nimic.

    Aici e vorba atât de carne de pasăre-porc-vită, cât şi de legume sau fructe. Agroland exact aici sprijină micii producători cu produse, tehnologii şi know how, pentru a veni în întâmpinarea acestei cereri crescute. Furajele VivaBio, puii de o zi, seminţele şi puieţii de pomi fructiferi comercializate de reţeaua Agroland se pretează la dezvoltarea de mici afaceri în domeniu”, spune Horia Cardos, director general Agroland. Tot el a declarat că firma pe care o conduce este singura în stare să reducă sau, în cel mai rău caz, să nu mărească preţurile la nicio categorie de produse, deoarece majoritatea materiilor prime au fost achiziţionate în toamna anului 2011. “Pentru anul 2012, ne propunem vânzări de 12,5-14 milioane de euro”, spune Horia Cardos, director general Agroland.

    în total, în 2012 Agroland intenţionează să inaugureze 20 de magazine, dintre care patru proprii şi respectiv 16 francize.Planurile de extindere ale distribuitorului au la bază evoluţia pozitivă a afacerilor de pe parcursul anului 2011, când s-a înregistrat un avans de 25% faţă de anul anterior, până la 10 milioane de euro. În ianuarie 2012, afacerile Agroland au împlinit 15 ani de activitate. Segmentul de hrană pentru animale a contribuit cu peste 50% la business. Agroland este prezent în 28 de judeţe, prin intermediul a 156 de magazine şi distribuie peste 250 de produse diferite. Pentru perioada 2012-2014, Agroland ţinteşte dublarea cifrei de afaceri. Tot anul trecut, echipa Agroland a crescut cu cinci persoane, iar alţi şase nou-veniţi au intrat în companie în luna ianuarie 2012, numărul total de angajaţi urcând astfel la 53.

  • BrandTailors a înregistrat în 2011 o creştere de 20% a cifrei de afaceri

    În ciuda situaţiei dificile a pieţei şi a amprentei lăsate de contextul socio-economic asupra întregii industrii de branding, în 2011 echipa BrandTailors a dezvoltat peste 20 de proiecte, parte dintre acestea urmând a fi lansate în prima jumătate a acestui an. Tot în 2011, “valoarea serviciilor BrandTailors a fost reconfirmată de câştigarea a două premii în cadrul competiţiei globale ReBrand 100, pentru proiectele de rebranding Rarăul şi BCR Open România, şi de câştigarea unicului premiu Effie deţinut de o companie de consultanţă de brand din România, pentru programul de activare a brand-ului Rarăul”, declară Beatrice Daniş, managing partner BrandTailors.

    În 2012, BrandTailors îşi propune lansarea a nu mai puţin de 22 de proiecte, atât pentru clienţii consacraţi – Albalact, Kandia Dulce sau Interstar Chim – cât şi pentru companii nou-intrate în portofoliul firmei – Novation Wave, Honey Factory sau Fabryo.

  • Tăiaţi deficitul, datoria, salariile, cheltuielile, dar nu creşterea economică: misiune imposibilă

    Andreas Taprantzis, unul dintre şefii Fondului elen de Dezvoltare a Activelor (un fel de AVAS grecesc), declara zilele trecute pentru Kathimerini că programul de privatizare care ar urma să aducă la buget peste 50 mld. euro până în 2017 bate pasul pe loc, fiindcă investitorii dornici să cumpere se plâng de aceleaşi două probleme: negocierile de restructurare a datoriei greceşti, cu spectrul ieşirii Greciei din zona euro, şi soarta Europei însăşi. Instituţia a atras din privatizări doar 1,8 mld. euro, iar Taprantzis crede că ţinta de 50 de miliarde nu va putea fi oricum realizată până în 2020.

    Nesiguranţa potenţialilor cumpărători de active greceşti e împărtăşită de milioane de cetăţeni şi de companii mari şi mici cu afaceri în UE. Soarta Europei, după cum am văzut, s-a discutat până acum într-un şir de 19 reuniuni ale liderilor europeni, cea mai recentă fiind Consiliul European de săptămâna trecută, căruia îi va urma un altul la 1-2 martie. Până acum s-au definit în principiu două soluţii de urmat: pe de o parte, încercarea de a convinge pieţele financiare că Europa face eforturi să-şi reducă deficitele şi să-şi plătească datoriile, pe de altă parte, încercarea de a le convinge că e competitivă, cu diverse planuri de reformă structurală în special pe piaţa muncii şi de a reorganiza bugetul comun în favoarea investiţiilor private.

    Austeritatea fiscală, bătută în cuie de pactul fiscal care instituie din 2013 amenzi de 0,1% din PIB pentru ţările ce nu se încadrează într-un deficit structural de 0,5% din PIB şi o datorie de până la 60% din PIB, a fost însă respinsă deja de Marea Britanie şi Cehia şi probabil va fi respinsă şi de Franţa dacă alegerile din primăvară şi vară vor fi câştigate de socialiştii lui François Hollande. Motivul e simplu: pe lângă faptul că amenzile ar lovi şi mai mult în ţări deja ameninţate de recesiune, austeritatea a însemnat tăieri de cheltuieli şi majorări de taxe care au frânat creşterea economică şi, la scara UE, au adâncit diferenţele de competitivitate sau tind să anuleze avantajele unor ţări (de pildă cota unică din Ungaria).

    În ce priveşte dereglementarea pieţei muncii, există obstacole venite atât din tendinţele protecţioniste fireşti pe timp de criză, cât şi din rezistenţa politicienilor şi a sindicatelor de a transforma Europa drepturilor sociale într-o nouă Chină. Din nou, tot pieţele financiare indică aici viitorul, prin vocea unei agenţii de rating ca Standard & Poor’s, care a avertizat că va retrograda ţările din G20 unde îmbătrânirea populaţiei nu e abordată prin reduceri ale cheltuielilor publice pentru pensii şi sănătate.

    Cât priveşte soarta Greciei, dacă în vară se negocia o restructurare a datoriei care să presupună asumarea de către creditorii privaţi a unei pierderi de 21% din valoarea nominală a deţinerilor de obligaţiuni, în toamnă ponderea a crescut la 50%, pentru ca acum nu doar să depăşească 70%, dar să se vehiculeze, inclusiv de către FMI, şi varianta unei pierderi acceptate de statele creditoare. Ţinând cont că, până în vară, băncile europene trebuie oricum să facă rost de capital suplimentar ca să se încadreze în parametrii fixaţi de Autoritatea Bancară Europeană (o rată a capitalului de bază de 9%), gaura totală de capital care s-ar prefigura, conform calculelor Reuters, s-ar ridica la 246 mld. euro pentru o restructurare de 70% a datoriei elene din portofoliile băncilor, gaură ce ar rămâne să fie acoperită de bănci şi probabil şi de statele lor de origine.

    Raportat la datoria zonei euro, Grecia nu reprezintă mult, însă toate temerile zilei se leagă de faptul că o restructurare a datoriei elene ar fi urmată în scurt timp şi de prescrieri pentru alte ţări cu datorii mari şi cu puţine resurse de a le rambursa într-un interval rezonabil, cum ar fi Portugalia, dacă nu cumva şi Spania sau Italia. Iar şansa rambursării depinde de creşterea economică: un calcul făcut de Institutul pentru Economie Mondială din Kiel susţine că ar fi nevoie de o restructurare cu 83,8% a datoriei în cazul Greciei, de 55,6% pentru Portugalia, 30,1% pentru Irlanda şi 13,4% pentru Italia – deci în total peste 700 mld. euro – în aşa fel încât datoriile rămase să fie sustenabile, într-un scenariu de creştere a PIB de 2% şi la rate ale dobânzilor neschimbate.

  • Grecia trebuie să reducă cheltuielile cu 3,2 miliarde euro în acest an

    Troica internaţională şi guvernul elen au convenit până în prezent reducerea cheltuielilor cu circa 2,5 miliarde de euro şi trebuie găsite soluţii pentru economisirea altor 700 de milioane de euro, a relatat Ta Nea, fără să precizeze sursa informaţiilor, potrivit publicaţiei elene Ta Nea. Guvernul a convenit restrângerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii şi al farmaciilor cu 1,1 miliarde de euro, în cel al apărării cu 300 milioane euro, în timp ce investiţiile de stat vor fi tăiate cu 400 de milioane de euro. Alte 650 de milioane de euro vor fi economisite prin reducerea subvenţiilor şi a altor costuri.

    Mai multe pe www.mediafax.ro