BusinessMagazin

Blog

  • Româncele sunt cele mai frumoase. Mit sau realitate?

    “Fetele din Romania au grija de felul in care arata, uneori cu prea multa atentie. Inca de tinere, sunt preocupate de aspectul fizic si merg in saloane de infrumusetare”, scrie Peter Finch pe unul din blogurile despre femeile din Europa. Totusi, romanii se afla pe penultimul loc intr-un studiu realizat in 13 tari din Europa de Sud-Est, in functie de cati bani sunt cheltuiti anual pe produse cosmetice si de ingrijire personala. Astfel, romancele aloca 32 de euro anual pentru cosmetice, adica mai putin de trei euro pe luna, potrivit unor date furnizate de compania L’Oréal.

    “Spre deosebire de femeile din alte tari europene, romancele sunt avantajate genetic si, mai mult, au o dorinta suplimentara de a se ingriji de aspectul fizic. Potrivit calculelor firmei noastre, circa 10% din bugetul unei femei din mediul urban se indreapta catre produse cosmetice, dar, daca luam in calcul si mediul rural, procentul scade semnificativ”, spune Dana Tudorache, director general al The Body Shop. “Nu stiu daca e vorba de avantaj genetic, ci poate de latura latina a natiei”, completeaza designerul Maria Lucia Hohan.

    Ca sa vedem cat sunt de frumoase romancele, am discutat si cu chirurgii esteticieni pentru a afla cat de des si mai ales cat de complexe sunt interventiile pe care le sufera. Doctorul Valcu Marek sustine ca este dificil sa estimam daca numarul de operatii estetice din Romania este mai ridicat decat cel din alte tari, dar, in opinia sa, 80% dintre romance si-ar face o operatie. “In momentul de fata, din zece femei care se opereaza, patru recurg la implat mamar, trei la rinoplastii, iar restul la liposuctii sau alte interventii. Romancele sunt femei frumoase, dar este important sa-si puna mai bine in evidenta atuurile”, declara Marek.

    Dincolo de aceste pareri, statistica ultimilor zece ani arata ca in cadrul concursului Miss World, la care participa anual cele mai frumoase femei din tarile lumii, Romania a obtinut o singura data o pozitie importanta, respectiv locul doi in 2006, prin satmareanca Ioana Boitor. In restul editiilor, tara noastra nu a reusit sa aiba nici macar o concurenta printre finaliste.

    Sociologul Alfred Bulai observa ca toate femeile dintr-o societate sunt frumoase, fiind, de fapt, o chestiune de mandrie pe care o au toate popoarele. “E un comportament sociologic numit etnocentrism prin care ne definim spatiul si cultura in sens pozitiv: tara si femei frumoase. Pana si beduinul zice ca femeia din tribul lui e cea mai frumoasa.

    E clar ca ne valorizam universul si asta tine si de sanatatea unei societati, pentru ca e destul de aiurea sa crezi ca traiesti in cea mai urata lume posibila”, explica Bulai. Si sociologul Mircea Kivu observa grija romancelor fata de aspectul fizic in public, dar si tinuta mai provocatoare fata de femeile din Occident, fenomen care se accentueaza cu cat mergem mai inspre est, fie ca vorbim despre moldovence sau rusoaice. “Este normal sa-i sara in ochi strainului femeia din Romania prin simplul fapt ca nu e obisnuit cu stilul de aici”, conchide Kivu, explicand astfel perceptia subiectiva a strainilor, precum Peter din debutul articolului.

  • România, grânarul Europei. Mit sau realitate?

    In acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu.

    Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.

    Imaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai degraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori si nici printre cei mai mari exportatori de cereale din Europa.
    Porturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in comertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul.

    In perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va putea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru ca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja un mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar productivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre exemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola este complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in agricultura.

    In Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini fiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat cea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la faptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit sistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un singur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei care dadeau terenul in arenda – nu au fost suficient de stimulative.

    “In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa devina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”, sustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar “toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”.

    In prezent, domeniul agricol din Romania este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand circa doua milioane de hectare si avand proprietati mici, majoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la dispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie este foarte redus.

  • Vânzările Dacia în Franţa au scăzut cu 10,5% în ianuarie, de două ori mai lent ca piaţa

    Cota de piaţă a Dacia a urcat de la 4,18% în prima lună a anului trecut la 4,78%. Înmatriculările de autoturisme ale grupului Renault, care deţine Dacia, au scăzut cu 33%, la 32.887 de unităţi. Sandero s-a situat în prima lună a anului pe locul al 11-lea în topul celor mai vbine vândute mărci de autoturisme, cu 3.062 unităţi, iar Duster pe 12, cu 3.027 uniăţi înmatriculate, iar Logan pe 41, cu 849 unităţi. Pe segmentul autovehiculelor comerciale uşoare, Dacia a înregistrat în ianuarie un declin de 8,1%, la 431 unităţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Accidentul lui Şerban Huidu: Expertiza tehnică va fi gata în martie

    Şerban Sebastian Huidu este acuzat de ucidere din culpă (trei victime), în urma accidentului de circulaţie petrecut pe raza localităţii Timişul de Sus, judeţul Braşov.

    Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează că în acest caz “s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice privind împrejurările în care s-a produs accidentul rutier. Obiectivele expertizei dispuse au avut în vedere inclusiv cererile formulate de aparţinătorii victimelor”.

    “În cadrul efectuării acestei expertize s-au desfăşurat activităţi care au inclus şi un experiment judiciar, ce a avut loc în cursul lunii ianuarie 2012 la locul producerii accidentului, la care au participat reprezentanţi ai părţilor implicate şi apărătorii acestora. Expertiza dispusă urmează a fi efectuată în termen de 80 de zile de la momentul achitării costului. În cursul lunii decembrie 2011 costul a fost achitat”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele valutare ale BNR au scăzut în ianuarie cu aproape 500 milioane euro

    Intrările au totalizat în prima lună a anului 955 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele. La 31 decembrie rezervele valutare ale băncii centrale erau de 33,193 miliarde euro. Rezerva de aur s-a menţinut la finele lunii ianuarie la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,393 miliarde euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nou proiect privind vizele SUA, introdus în Congres. Proiectul nu are avantaje pentru România

    Proiectul este, însă, salutat de către ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. Proiectul a fost introdus de senatorii americani Barbara A. Mikulski (democrată, reprezentând statul Maryland) şi Mark Kirk (republican, reprezentând statul Illinois). Intitulat Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, documentul beneficiază de susţinere din partea ambelor formaţiuni politice americane şi din partea preşedintelui Obama şi, potrivit unui comunicat al senatoarei Mikulski, are ca scop încurajarea deplasărilor şi turismului din Statele Unite.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • AFI Palace B.NOI va avea un hipermarket real

    AFI Europe Romania continuă astfel parteneriatul dezvoltat de-a lungul timpului cu retailerul. Reţeaua de hipermarketuri a deschis deja un magazin în interiorul AFI Palace Cotroceni, cel mai mare mall din România.
    “AFI Palace B.NOI va fi cel de-al treilea centru comercial dezvoltat de AFI Europe în România, după AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe Romania. Noul proiect AFI Palace B.NOI va găzdui un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 mp, un magazin do-it-yourself cu o suprafaţă de 18.000 mp ataşat coridorului principal al mall-ului şi mai multe boxe adiţionale de retail cu o suprafaţă comercială totală de 6.000 mp.

    Atât hipermarketul cât şi magazinul DIY vor fi conectate la galeriile comerciale din interiorul mall-ului. Este pentru prima dată când design-ul unui proiect de retail din România permite celor două ancore să fie unite cu galeria comercială a mall-ului printr-un coridor şi o intrare comună.

    “Acesta va fi cel de-al cincilea hipermarket real,- deschis în Bucureşti. Capitala continuă să fie pentru noi o piaţă ofertantă, de aceea intenţionăm să profităm de orice oportunitate care ne permite o dezvoltare susţinută a reţelei de hipermarketuri real,-“, a declarat Michel Lamoot, managing director real,- Hypermarket Romania. AFI Europe este activ în România din anul 2005 şi este dezvoltatorul şi administratorul “AFI Palace Cotroceni”, cel mai mare centru comercial din România şi unul dintre primele cinci în Europa Centrală şi de Sud-Est.

  • Aura Toma este noul managing director de la Lowe&Partners

    În noua sa funcţie, Aura Toma va coordona echipa Lowe&Partners şi va conduce operaţiunile agenţiei, implicându-se în consolidarea şi extinderea business-ului. Mandatul său începe efectiv la data de 1 martie, după finalizarea unei perioade de preluare a atribuţiilor.

    Cu o experienţă de 15 ani în advertising, Aura Toma a deţinut anterior poziţii de top management în cadrul unor agenţii importante din România. Are o vastă experienţă în comunicarea pentru servicii financiare, FMCG sau corporate business, coordonând de-a lungul timpului comunicarea pentru clienţi precum BCR, Danone, Colgate-Palmolive, LG, URBB, Raiffeisen Bank, Visa International, P&G.

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Orice consumator, de aproape orice vârstă, este efectiv bombardat cu mesaje ale mărcilor, fie că deschide radioul sau televizorul, că se plimbă pe net, prin oraş sau este la drum lung, că merge la cinema, la plajă sau îşi deschide telefonul mobil. “Piaţa e aglomerată; sunt nenumărate categorii de produse şi servicii disponibile şi pentru fiecare sunt zeci sau sute de mărci care se întrec în arta persuasiunii”, spune Mihaela Alexandru, qualitative research director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    Câştigă doar cei care fac mai mult decât să-şi vândă marfa şi caută să creeze o legătură cu consumatorii. Greşesc cei care privesc clienţii ca simple cifre în evoluţia vânzărilor sau procente ale cotei de piaţă; greşesc şi cei care se cufundă în patima comunicării agresive şi le vorbesc neoprit consumatorilor, crezând că popularitatea e unicul indicator al succesului, argumentează Alexandru. Reprezentanta 360insights mai completează că legătura dintre cumpărător şi brand se creează şi este durabilă doar atunci când marca îşi cunoaşte pe deplin consumatorul şi apoi îi oferă nu doar un produs sau un serviciu, ci o experienţă, o poveste cu care persoana din spatele consumatorului să se identifice, la care să aspire şi pe care să o iubească. Urmărind exact acest aspect, compania de cercetare de piaţă 360insights a realizat un studiu intitulat “Emotional Branding”, care a examinat şi a clasificat peste 440 de mărci din 17 categorii de produse şi servicii, de la alimente şi băuturi nealcolice până la restaurante, reţele de magazine sau servicii telecom.

    În realizarea topului “Emotional Branding”, inspirat de cele 10 legi ale lui Marc Gobe, notorietatea, cota de piaţă sau profitul sunt elemente lăsate deoparte, “iar accentul este pus pe legătura pe care o marcă reuşeşte să o creeze cu consumatorii”, spune Mihaela Alexandru. În fiecare dintre cele 17 categorii studiul a desemnat <olimpicii>, care s-au plasat pe trepte fruntaşe. Pe ansamblu, pe primele poziţii ale topurilor se plasează mărcile populare, “însă doar cele care au ataşat notorietăţii şi emoţionalitate”, spune Mihaela Alexandru. În plus, multe dintre mărcile aflate în vârful clasamentului sunt tocmai cele pe care românii le folosesc cel mai mult.

    Nu e de mirare, astfel, că “în mod clar ataşamentul consumatorilor este unul dintre factorii cheie care influenţează cota de piaţă şi vânzările”, declară Ştefan Teodorescu, group brand director la Ursus Breweries, companie care produce Timişoreana, liderul din categoria de bere în cadrul studiului menţionat. Marca are întâietate în faţa celorlalte mărci ca urmare a autenticităţii, istoriei şi rădăcinilor româneşti”. “Timişoreana este una dintre cele mai reprezentative mărci româneşti şi acest statut este arma noastră principală în apărarea poziţiei de lider de piaţă”, adaugă Teodorescu.

    Fără loialitatea consumatorilor, există un singur mod de a creşte cota de piaţă: discounturi şi reduceri de preţ, cu toate efectele negative pe care le au asupra imaginii şi a profitabilităţii mărcii, spune reprezentantul Ursus Breweries. “Intuitiv, se poate spune că există o legătură între ataşamentul emoţional faţă de brand-uri şi volumele de vânzări”, afirmă Andreea Florea, brand strategy coordinator la BrandTailors. Însă, atenţionează ea, dacă ar exista o aşa-numită “ecuaţie” care să facă legătura între cele două elemente, cu siguranţă ar cuprinde o serie întreagă de variabile, precum adresabilitatea, produsul, preţul, nivelul distribuţiei.

    În vremuri dificile, mulţi oameni aleg mărcile în care au încredere cu adevărat, cele care înseamnă ceva pentru ei. Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, completează că ataşamentul emoţional se construieşte în timp, în luni şi ani, având o strategie clară şi mesaje transmise constant şi coerent. “Ataşamentul faţă de marcă se câştigă în timp, prin constanţă, prin sinceritatea în relaţia cu clienţii şi prin adaptarea activităţii şi acţiunilor în funcţie de doleanţele celor care îţi calcă pragul şi totodată în funcţie de necesităţile comunităţilor unde activăm”, susţine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Compania ocupă locul fruntaş în clasamentul reţelelor de magazine, în cadrul studiului “Emotional Branding”, care arată că “românii sunt recunoscători mărcii ce le-a facut cunoscut conceptul de retail modern şi pun Carrefour în faţa celorlalţi jucători”.

  • Actavis îl numeşte pe Alexandru Banu în funcţia de director financiar

    Alexandru Banu este absolvent al facultăţii de finanţe din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are o experienţă de peste zece ani în industria farmaceutică. Alăturat Actavis la începutul acestui an, Banu a ocupat anterior funcţia de director financiar pentru România, Zona Adriatică, Balcani şi Ţările Baltice în cadrul companiei GlaxoSmithKline. De-a lungul cariei sale, Alexandru Banu a deţinut poziţii de top în companii de renume din sectorul farmaceutic din România, precum GlaxoSmithKline sau Abbot Laboratories.