Actorul, umoristul şi producătorul francez de origine marocană Jamel Debbouze a fost invitat săptămâna trecută la o emisiune a postului de radio Rire et Chansons, cu ocazia lansării unui nou DVD al său, “Tout sur Jamel”. În timpul discuţiilor despre viaţa sa, umoristul este întrerupt de un apel telefonic de la preşedintele francez Nicolas Sarkozy, susţine el. Intrând în joc, prezentatorul emisiunii îl întreabă dacă îl consiliază pe şeful statului francez, cerându-i ca exemplu, o reformă propusă de el. “Expulzarea romilor este ideea ta?”, îl întreabă moderatorul. “Da”, răspunde Debbouze, “pentru că mă enervează”. “Sunt mulţi români”, continuă el.
Blog
-
A murit Ioana Păunescu, fiica cea mare a lui Adrian Păunescu
Ioana Păunescu era fiica cea mare a poetului, publicistului şi omului politic Adrian Păunescu, care a murit la începutul lunii noiembrie 2010. Ea a fost operată în luna martie, însă medicii nu au putut face prea multe, deoarece boala a fost depistată într-o fază avansată, informează stirileprotv.ro.
-
Carrefour caută un nou director general
Potrivit publicaţiei Le Figaro, care a difuzat prima această informaţie, unii dintre cei mai mari acţionari ai Carrefour au decis să îl înlăture din funcţie pe Olofsson, în vârstă de 59 de ani. Sursa a arătat că postul a fost deja oferit directorului general al grupului de încălţăminte şi îmbrăcăminte Vivarte, Georges Plassat, la începutul lunii noiembrie, care a refuzat însă propunerea.
-
Liviu Sfrija şi Henkel – povestea a durat 16 ani
“Proiectele personale” sunt motivul invocat pentru decizia de a părăsi compania de cel care a deţinut în ultimii ani – prin tumultul creşterii consumului, dar şi după prăbuşirea acestuia – frâiele de conducere ale Henkel România. Liviu Sfrija spune că “a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care a trebuit să le iau”, dar nu a oferit niciun fel de detalii despre planurile pe care le are pentru viitor. Mai completează însă că anii petrecuţi în Henkel România au fost “minunaţi” şi că rămâne cu satisfacţia lucrului bine făcut – “contribuţia la succesul Henkel în România, dar şi cu satisfacţiile personale ca urmare a proiectelor sociale în care am fost direct implicat”.
Într-un interviu anterior acordat BUSINESS Magazin, Sfrija spunea că este mulţumit de parcursul său în carieră (“sunt în grafic cu ce mi-am dorit şi n-am avut niciodată sentimentul nimicniciei”). Mai mult de-atât, el consideră că “trebuie să ai şi foarte mult noroc ca să ajungi pe o poziţie care să se plieze cu visele din copilărie”. Când Henkel a intrat pe piaţa românească, funcţia cu care a fost angajat Sfrija a fost de director de vânzări, fiind ulterior promovat managing director, general manager şi, din 2005, preşedinte.
Compania cu a cărei dezvoltare i s-a împletit strâns cariera are pe piaţa românească trei divizii – detergenţi şi produse pentru îngrijirea locuinţei, produse cosmetice şi de toaletă şi adezivi şi tehnologii. Cifra de afaceri a ajuns anul trecut la 133 de milioane de euro, în scădere uşoară faţă de 2009 (134,7 milioane de euro). Compania a demarat anul acesta un program de investiţii în valoare de 10 de milioane de euro pentru ridicarea din temelii a unei noi fabrici de adezivi, la Roznov, Neamţ. Henkel mai are două alte astfel de unităţi de producţie; conform estimărilor oficiale, producţia în noua fabrică ar putea începe la finalul anului viitor. Valoarea totală a investiţiilor realizate de firma austriacă pe piaţa locală se plasează în jurul a 30 de milioane de euro.
De la 1 decembrie 2011 respon-sabilităţile sale se vor distribui între un român şi o bulgăroaică. Poziţia de preşedinte al Henkel România va fi preluată de Niculae Olteanu, actualul CFO al filialelor companiei din România şi din Bulgaria, iar funcţia de general manager divizia detergenţi Henkel România va fi preluată de către Darina Stoyanova (actualmente general manager divizia detergenţi pe piaţa bulgărească).
-
2011, anul aniversărilor
Tort, baloane, cadouri şi urări – cam toate lucrurile asociate cu împlinirea unei vârste – s-au regăsit în campaniile de comunicare ale unui număr impresionant de companii, în acest an. “În 2011 a fost aproape imposibil să trecem cu vederea multitudinea de aniversări ale brand-urilor, mai ales că multe dintre ele au fost marcate de campanii extinse de comunicare”, spune Andreea Florea, brand strategy coor-di-nator la BrandTailors. În timp ce unele cam-panii au mizat pe poveşti, altele au ales să-şi atragă clienţii mai degrabă prin intermediul promoţiilor de tot felul, al reducerilor de preţ sau al programelor de loializare. Fie însă că a fost vorba de cei 125 de ani celebraţi de Coca-Cola, una dintre cele mai valoroase mărci din lume, sau de cei cinci ani de prezenţă pe piaţa românească a unor retaileri precum Real sau Auchan, elementul comun l-au constituit mesajele ce-au îndemnat clienţii să sărbătorească. De regulă, prin cheltuieli, lucru îndeobşte folositor pentru creşterea vânzărilor şi, poate, a profitului.
De cele mai multe ori, aniversările mărcilor şi companiilor sunt sărbătorite intern, alături de angajaţi şi colaboratori. Ba chiar se poate întâmpla ca pur şi simplu să treacă neobservate de publicul larg. Ideea de a împărtăşi momentele festive cu consumatorii este “o oportunitate de a genera sau consolida un sentiment de apropiere”, spune Florea. Pe de altă parte însă, succesul unui asemenea demers depinde mult de relaţia dintre consumator şi marca aniversată. “E nevoie de un grad ridicat de angajament şi loialitate faţă de brand pentru a-i putea sărbători aniversările”, spune reprezentanta BrandTailor. Or, cum studiile de piaţă din anii trecuţi arătau că dintre toţi europenii românii sunt cei mai interesaţi să încerce produse şi servicii noi, în mod logic şi gradul de loialitate este mai scăzut.
Numărul zece şi multiplii săi sunt elementele cheie ale aniversării Carrefour. “Pe lângă ofertele promoţionale, am pregătit clienţilor o tombolă aniversară cu peste 100.000 de premii”, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Dar programele de promovare a evenimentului au fost mult mai ample, spune reprezentanta retailerului francez, pentru că în vară hipermarketurile reţelei au pregătit torturi, concerte, degustări sau spectacole pentru copii.
Locomotiva sărbătoririi Coca-Cola o constituie chiar povestioara brandului. În urmă cu 125 de ani, pe 8 mai, farmacistul John Pemberton a scos la vânzare, în Atlanta, o băutură pe care o preparase drept leac împotriva durerilor de cap. Licoarea, pe care contabilul farmacistului a botezat-o Coca-Cola, a ajuns cea mai cunoscută băutură din lume. Dacă în 1886, se vindeau zilnic nouă băuturi Coca-Cola, în prezent se vând în fiecare zi 1,7 miliarde. Evenimentul aniversar a fost celebrat încă de la începutul anului, iar planul de comunicare a cuprins toate canalele media. În cadrul promoţiei naţionale, cele mai importante premii atribuite au fost excursii de 125 de ore la Atlanta, spune Miruna Răclaru, director de comunicare al Coca-Cola România. Marca a schimbat radical piaţa băuturilor răcoritoare şi a marketingului, iar unul dintre exemple este inventarea imaginii pe care o atribuim acum lui Moş Crăciun. În 1931 compania a angajat un ilustrator, Haddon Sundblom, pentru a-l desena pe Moş Crăciun. Mesajul din spatele demersului era că băutura răcoritoare este potrivită deopotrivă iarna şi vara. Imaginea personajului bonom, îmbrăcat în roşu cu alb a devenit în timp unanim atribuită lui Moş Crăciun în întreaga lume.
Acelaşi număr de ani, 125, marchează şi timpul scurs de la momentul apariţiei automobilului şi sunt sărbătoriţi de Mercedes-Benz. Pe 29 ianuarie 1886 Carl Benz a scris prima pagină din istoria companiei, când a înscris patentul cu numele său la Biroul de Patente din Berlin, ceea ce este considerat chiar primul automobil din lume. Valeriu Zaharia, sales & marketing Mercedes-Benz România, spune că, încă de la începutul anului, clienţii companiei şi cei ai centrelor autorizate de vânzare şi service Mercedes-Benz România au avut parte de o surpriză prin intermediul unei campanii de direct mailing, în cadrul căreia clienţii care s-au înscris pe un website dedicat au primit, de ziua de naştere, o monedă aniversară “125 de ani de inovaţie”.
Pe lângă aniversările globale, companiile au ales să serbeze şi numărul de ani ai activităţilor pe plan local, fie că este vorba de cei 15 ani ai Metro Cash & Carry România, 5 ani ai Real sau 20 de când este prezentă DHL.
Cu două decenii în urmă DHL a fost prima companie de curierat expres aerian internaţional care a început operaţiunile în România. De-atunci, compania a ajuns la 450 de angajaţi, peste 250 de vehicule, 4 terminale cargo, peste 50 de centre de expedieri, devenind liderul de piaţă în domeniu. Multe dintre companiile care sărbătoresc acum au făcut primii paşi pe un teren virgin, inventând din mers domenii economice noi. “Acum 20 de ani industria de comunicare din România s-a născut odată cu Graffiti BBDO”, spune Nora Marcovici, CEO al BBDO Group România.
În acelaşi registru al evenimentelor legate de vârstă se înscriu şi mărci precum fulgii de porumb Fortza sau reţeaua de magazine Ambient – una dintre cele mai mari afaceri de bricolaj dezvoltate pe plan local. În vara acestui an Ioan Ciolan, antreprenorul care a clădit afacerea, puncta că Ambient celebrează “majoratul” nu numai în număr de ani, ci şi în termeni de maturitate a afacerii. Fortza are o istorie care se întinde până în 1971, când fulgii de porumb erau produşi la fabrica Titan din Bucureşti, unde erau instalate primele linii de acest tip din sud-estul Europei. -
Puiu Popoviciu îl schimbă pe Ergun Ergen de la şefia zonei comerciale Băneasa. Cine vine în loc?
Ergun este unul dintre cei mai experimentaţi dezvoltatori şi administratori de centre comerciale de pe piaţa locală, iar în acest an a finalizat o nouă investiţie de 22 mil. euro în extinderea proiectului din Băneasa cu un cinematograf. De la începutul anului viitor, el va rămâne consilier pentru proiectul Băneasa, dar se va putea implica şi în alte proiecte. “Prin rolul consultativ pe care mi-l voi asuma în perioada următoare alături de companie voi continua să îmi aduc contribuţia la aceste rezultate extraordinare şi sunt sigur că alături de George Argentopulos, care a fost implicat activ alături de mine în activitatea companiei din ultimii ani, întreaga echipă Băneasa Shopping City va continua să demonstreze că mai bine este posibil în continuare”, spune Ali Ergun Ergen.
-
Boc: Bugetul pe 2012 respectă zicala românească “paza bună trece primejdia rea”
Declaraţiile premierului:
Proiectul de buget rămâne ancorat în prudenţă şi responsabilite, cu susţinerea investiţiilor şi a locurilor de muncă.#
Proiectul de buget este construit pe un curs euro-leu aflat în echlibru.
Absorbţia fondurilor europene: obiectivul Guvernului este obţinerea a cel puţin 6 miliarde de euro din fonduri UE pe agricultură şi coeziune. Rata de absobţie pe fonduri UE va fi de minim 20% în 2012.
Salariile şi pensiile nu scad în 2012 şi niciun român nu va primi mai puţini bani în mână. Nu modificăm cota unică de impozitare, TVA şi contribuţiile de asigurări sociale.
-
Tokes: Autorităţi ungare anchetează lideri ai UDMR Bihor pentru delapidare de bani publici
“Această grupare UDMR din Bihor posedă toată influenţa publică, politică, economică şi culturală în judeţul nostru şi monopolizează toate resursele băneşti primite din Ungaria, iar prin aceasta şi-a creat un monopol politic asupra comunităţii maghiare din Bihor”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Oradea, Tokes Laszlo. Vicepreşedintele PE a prezentat un material în care descrie felul în care liderii UDMR Bihor ar fi delapidat suma de 320 de milioane de forinţi primită de la Budapesta.
-
Declaraţie şoc a lui Mark Mobius: Tiparniţa de bani amână, nu împiedică crahul mondial
Băncile şi guvernele sunt în egală măsură vinovate de amploarea crizei datoriilor suverane. Primele pentru că au intoxicat economiile cu produse financiare complicate în goana după profituri, iar cele din urmă pentru că salvează băncile de propria lăcomie pe cheltuiala oamenilor de rând, a declarat Mark Mobius, supranumit şi gurul pieţelor emergente, într-un interviu acordat Ziarului Financiar. Criza datoriilor suverane a aruncat guverne, economii şi naţiuni la picioarele pieţelor financiare, aceleaşi pieţe pe care statele le-au salvat de la colaps în toamna anului 2008, când gaura deficitelor s-a lărgit cu trilioanele de dolari care au fost pompate în pieţe drept colac de salvare. Mai întâi Grecia, apoi Italia şi Spania, nici Franţa şi nici Germania nu au scăpat de ameninţarea fără chip a investitorilor din pieţele financiare care cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni emise de aceste state şi a accepta astfel să le finanţeze economiile, evitându-se un colaps. Pentru a câştiga timp, băncile centrale pompează din nou mii de miliarde de euro în pieţe sperând că astfel vor fi înduplecaţi investitorii, iar guvernanţii promit cu mâna pe inimă drastice măsuri de austeritate pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a achita datoriile. Cu toate acestea, incertitudinea şi confuzia domină.
