Magazinul deschis în zona Şincai, are un spaţiu de vânzare de aproximativ 370 mp, patru case de marcat, cu o gamă de 5.000 de produse, din care 1.000 de articole marca proprie Carrefour.
In România, la ora actuală, Carrefour operează 23 de hipermarketuri si 39 de supermarketuri. Compania franceză a avut în 2009 o cifră de afaceri de 950 de milioane de euro. Pe segmentul supermarket mai sunt prezente în România reţele ca Mega Image, Billa şi Primăvara.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara săptămâna trecută, la Romania Financial Forum 2011, că rata anuală a inflaţiei a coborât sub 4% în septembrie şi a intrat astfel în ţinta BNR. Banca centrală ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%, dar are o prognoză uşor mai ridicată, de 4,6%. Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma în urmă cu două săptămâni că România are şansă istorică de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită “în mod ferm” de politicile fiscale şi salariale. De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat că rata inflaţiei va reintra în intervalul ţintit până la sfârşitul acestui an şi se va păstra şi anul viitor în apropierea ţintei. BNR nu a mai atins ţinta de inflaţie din 2006, când rata anuală s-a situat la 4,87%.
Creşterea din august poate fi pusă şi pe seama companiei Dacia Renault care în august nu şi-a mai stopat producţia pentru perioada tradiţională de vacanţă, în condiţiile în care exporturile de maşini şi echipamente de transport reprezintă 40% din total. “Este o veste foarte bună care oferă perspective de creştere şi pentru luna septembrie”, comentează Nicolaie Chideşciuc, economist-şef al ING Bank. Este o veste cu atât mai bună cu cât comerţul cu ţările UE a continuat să crească la 27,9% faţă de media de creştere în august 2011 faţă de august 2010 de 24,1%, în vreme ce exporturile extracomunitare au încetinit în august la 16,8% (în euro), faţă de 26% în iunie.
“Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate”, a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money – engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 milioane de euro. Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie. Un document al Agenţiei Regionale ADR Centru detaliază regula.
Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună şi de 18 mld. euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună. Cei 18 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 800 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neştiinţa de a atrage fonduri europene, iar “ghilotina” va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netraşi se anulează. Responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că decembrie 2012 este data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.
“Vrem să ne extindem mai mult în afara graniţelor României. Avem deja un client din domeniul telefoniei mobile din zona ţărilor baltice. De Coca-Cola ne ocupăm în 23 de ţări, nu doar în Europa Centrală şi de Est, ci şi în Italia, Austria, Elveţia şi Grecia. Acum deja suntem în competiţie pentru un proiect global din domeniul FMCG”, a spus Adrian Boţan, creative director în cadrul McCann Erickson, fără a oferi mai multe detalii. El spune că în condiţiile în care de pe piaţa locală deja se exportă foarte mulţi creativi, în Moscova sau chiar New York, din România s-ar putea exporta şi campanii.
Din fiinţele plămânde, discriminate şi, aparent, fără şanse reale de a egala vreodată bărbaţii în politică, femeile au devenit adversari redutabili ai bărbaţilor în lupta pentru voturile alegătorilor. Iată care sunt, în momentul de faţă, potrivit unui clasament realizat de Time Magazine, cele mai puternice femei politician din lume.
O tremie dintre comunele din România – adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite şi nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri şi nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele, nu mai au bani nici pentru salariilor angajaţilor. Au contractat lucrări de investiţii şi nu mai pot plăti, furnizorii, la rândul lor, sunt plini de datorii şi nu mai pot păsui pe nimeni, drept urmare s-au adresat Justiţiei. Bani de salarii nu mai sunt, cu atât mai puţini bani pentru plata ajutoarelor sociale la care comunităţile sunt obligate, spune Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
Premierul Emil Boc i-a cerut săptămâna trecută ministrului de interne Traian Igaş să-i prezinte o situaţie pănă miercuri şi să găsească modalităţi de ajutorare a comunelor aflate în faliment.
Traian Igaş admite că exista numeroase primarii care au multe datorii şi au intrat în incapacitate de plată.
În Thailanda, în cele mai grave inundaţii din ultimele decenii au fost înregistraţi 269 de morţi, iar în ultimele două luni au fost afectate câteva milioane de persoane, au anunţat autorităţile, care au mobilizat mii de soldaţi. Premierul Yingluck Shinawatra avertiza vineri cu privire la o “criză gravă”. Dar ea a dat asigurări luni că situaţia este sub control. “Nu este necesar să fie decretate zone de catastrofă, pentru că putem, în continuare, să gestionăm” situaţia, a declarat ea pentru jurnalişti, adăugând că urmează să fie luate măsuri noi, în vederea protejării estului şi nordului capitalei. “Situaţia este normală”, a dat asigurări Narong Jirasubkunakorn, un oficial din cadrul administraţiei oraşului Bangkok.
Indicatorul de risc fiscal ia în calcul informaţii despre nivelul datoriilor statului, datorii ca procentaj din PIB scadente în termen de 24 de luni, dobânda implicită pentru datoria suverană şi decalajul balanţei primare (necesarul de împrumut fără plata dobânzilor pentru datoriile consolidate) faţă de o situaţie care ar conduce la convergenţa datoriei către 60% din PIB până în 2020. O valoare ridicată a indicatorului de risc fiscal denotă nevoia urgentă de adoptare a unor măsuri fiscale substanţiale, se arată în raportul “Reforme fiscale în statele membre 2011”.