BusinessMagazin

Blog

  • Familia Patriciu confirmă că Dinu Patriciu va fi înmormântat la Bucureşti

    “Îi informăm pe toţi cei care i-au fost apropiaţi că funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc în Bucureşti la o dată şi într-un loc care vor fi comunicate de îndată ce formalităţile vizând aducerea trupului său neîsufleţit din Marea Britanie în România se vor finaliza“, se spune în comunicatul familiei Patriciu.

    Familia Patriciu îşi exprimă, din nou, dorinţa ca despărţirea de omul de afaceri să aibă loc “în condiţii de maximă sobrietate şi decenţă”.

    “În acelaşi timp, îi rugăm pe reprezentanţii presei, a căror nevoie de a fi informaţi o înţelegem şi o respectăm, să dea dovadă de decenţă şi să se abţină de la exercitarea de presiuni asupra mamei îndurerate a lui Dinu Patriciu, în scopul obţinerii diferitelor detalii. Rugăm insistent să nu mai fie deranjată nici cu apeluri telefonice şi nici prin solicitări făcute la domiciliu“, spune familia Patriciu.

    Totodată, familia Patriciu mulţumeşte tuturor celor care, până în prezent, şi-au manifestat durerea faţă de decesul omului de afaceri, compasiunea faţă de rudele acestuia, precum şi interesul de a participa la ceremonia funerară.

    Surse apropiate lui Dinu Patriciu au declarat, joi, pentru agenţia MEDIAFAX, că omul de afaceri va fi înmormântat în România, cel mai probabil la Cimitirul Bellu din Capitală, unde familia acestuia are o capelă.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august, într-o clinică londoneză.

    “Dinu Patriciu a murit înconjurat de membrii familiei, în urma unei infecţii pulmonare, pentru care fusese spitalizat în ultimele zile”, potrivit unui comunicatul remis MEDIAFAX la momentul respectiv de familia Patriciu.

    Conform comunicatului, funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc în cercul restrâns al familiei.

    “Pe această cale, familia face un apel îndoliat la respectarea dorinţei defunctului, ca ultimul său drum să ocolească neînţelegerile, lipsa de decenţă şi agresivitatea de care acesta a avut prea mult parte în ultimii ani de viaţă şi suferinţă“, se mai spunea în comunicatul familiei Patriciu.

    Dinu Patriciu suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat că omul de afaceri a fost extrem de supărat după eşecul suferit în afacerea lanţului de magazine Mic.ro şi i s-a înrăutăţit astfel boala, dar şi că şi-a periclitat sănătatea din cauza stilului de viaţă, în special a alimentaţiei.

    Mihai Voiculescu a mai spus că Patriciu a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.

    Dinu Patriciu, fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    Patriciu a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

     

  • Înregistrările secrete ale fiicei unuia dintre ultimii dictatori ai lumii – FOTO

    Într-o înregistrare audio care a ajuns în posesia jurnaliştilor de la BBC, Gulnara Karimova susţine că, împreună cu fiica ei, Iman, în vârstă de 16 ani, este arestată la domiciliu, în Uzbekstan, şi că are nevoie urgentă de ajutor medical.

    “Avem nevoie urgentă de ajutor medical… S-a ivit această posibilitate de a trimite acest mesaj pe un stick şi am aprecia orice sprijin”, se arată în înregistrarea care a trecut graniţa Uzbekistanului în secret.

    Gulnara Karimova, în vârstă de 42 de ani, a reprezentat în anii trecuţi o imagine glamour venită din una dintre cele mai izolate ţări din lume, Uzbekistan, condusă de regimul lui Islam Karimov, ce poate fi comparat cu regimul lui Kim Jong-un din Coreea de Nord. În 2008, fiica preşedintelui Islam Karimov s-a instalat la periferia luxoasă a Genevei, după ce a fost numită reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite.

    În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a “sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks.

    Presa internaţională a scris atunci că aceste documente “aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

    WikiLeaks a mai publicat documente potrivit cărora Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară.

    Relaţia dintre Gulnara Karimova şi tatăl său s-a degradat şi mai mult în noiembrie 2012, când aceasta a postat poze provocatoare pe contul său de Twitter de la o şedinţă de yoga. Fotografiile nu au fost primite bine în Uzbekistan din pricina faptului că majoritatea uzbecilor sunt musulmani sunniţi, care respectă elementele conservatoare ale Islamului.

    BBC scrie că, în luna martie a acestui an, ar fi primit o scrisoare de la Gulnara Karimova în care aceasta menţiona că este arestată la domiciliu. În înregistrările audio citate, fiica dictatorului din Uzbekistan menţionează că situaţia ei s-a deteriorat foarte mult şi că ea şi fiica ei “sunt tratate precum câinii”.

    “Casa este încojurată de sute de camere de luat vederi şi echipamente de supraveghere care îmi îngrădesc orice posibilitate de comunicare cu exteriorul. Este o situaţie teribilă pentru mine şi pentru fiica mea. Avem nevoie de ajutor medical de urgenţă”, spune femeia.

    Islam Karimov este la putere încă din 1989, atunci când conducea Partidul Comunist din fosta republică sovietică. O serie de referendumuri l-au menţinut în fruntea statului, însă el a ţinut observatorii străini departe, aşa că nu se poate verifica autenticitatea alegerilor.

     

  • Chişinăul transmite Rusiei că embargoul impus produselor moldoveneşti este excesiv şi nejustificat

    Discuţii referitoare la embargoul impus de Rusia importurilor de fructe şi legume din Republica Moldova au avut loc, joi, la Chişinău, în cadrul Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică, în prezenţa vicepremierului rus Dmitri Rogozin şi a ministrului moldovean al Economiei, Andrian Candu.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei de la Chişinău, vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive şi nejustificate şi contravin prevederilor acordurilor comerciale cu Federaţia Rusă. “Motivele aplicării măsurilor sunt mai mult de natură politică, decât economică”, arată comunicatul Ministerului moldovean al Economiei.

    Vicepremierul Candu a subliniat, în acest context, importanţa menţinerii unui dialog constructiv între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în vederea identificării unor soluţii reciproc acceptabile pentru ambele părţi.

    La rândul său, vicepremierul rus a menţionat necesitatea continuării dialogului la nivel bilateral şi identificarea soluţiilor pentru redresarea situaţiei la nivel de experţi şi instituţii. De asemenea, partea rusă şi-a exprimat disponbilitatea pentru o nouă rundă de discuţii pe această temă în luna septembrie, la Moscova. În acelaşi timp, Dmitri Rogozin a evocat necesitatea considerării intereselor agenţilor economici din Transnistria.

    Pe de altă parte, oficialii de la Chişinău au menţionat, la discuţiile cu delegaţia de la Moscova, necesitatea extinderii contractelor existente de tranzit şi furnizare a gazelor naturale pentru 2015.

    Vicepremierul rus Dimitri Rogozin a sosit, joi, la Chişinău, fiind însoţit de o delegaţie de 25 de oficiali ruşi din Serviciul Fitosanitar, Ministerul Economiei, Serviciul Vamal şi Ministerul Culturii de la Moscova.

    Mai mulţi tineri din Partidul Liberal au protestat joi cu struguri, votcă şi arme de jucărie la Aeroportul din Chişinău faţă de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova. “Rogozin şi Vova, plecaţi din Moldova!”, au scris tinerii liberali pe pancartele cu care au venit la Aeroportul din Chişinău.

    În replică, ministrul rus al Culturii, Vladimir Medinski, a afirmat, într-un comentariu ironic postat pe Twitter, că “Susţinătorii unirii cu România ne salută călduros cu Dmitri Rogozin la Chişinău. “Trâmbiţează, cântă şi dansează”, a comentat ministrul rus, potrivit Unimedia.

  • TOPUL celor mai bine plătiţi actori de televiziune – FOTO

    Aceştia ocupă prima poziţie în topul realizat de revista TV Guide, câştigând, fiecare, câte un milion de dolari pe episod, plus profituri din participări în producţie.

    Pe locul al doilea în top se află Mark Harmon, actorul din “NCIS”, cu un salariu de 525.000 de dolari pe episod, plus profituri din participări.

    El este urmat de Kevin Spacey, care interpretează rolul principal în serialul “House of Cards”, cu un salariu de 500.000 de dolari pe episod (inclusiv onorariul de producător).

    Top 10 este completat de Mariska Hargitay (“Law & Order: SVU”, 400.000 de dolari pe episod), Patrick Dempsey şi Ellen Pompeo (Anatomia lui Grey/ Grey’s Anatomy”, 350.000 de dolari pe episod), Julie Bowen (“O familie modernă/ Modern Family”, 190.000 de dolari pe episod plus profituri din participări), Angie Harmon (“Jane şi Maura: Detectivi în Boston/ Rizzoli & Isles”, 185.000 de dolari pe episod), Kate Walsh (“Bad Judge”, 175.000 de dolari pe episod), Kerry Washington (“Scandal”, 150.000 de dolari pe episod) şi Julia Louis-Dreyfus (“Vicepreşedinta/ Veep”, 150.000 de dolari pe episod).

    De asemenea, în acest top apare Jennifer Lopez, în calitate de jurat al emisiunii-concurs “American Idol”, de unde câştigă 17,5 milioane de dolari pe sezon, urmată de Howard Stern, membru în juriul emisiunii “America’s Got Talent”, care câştigă 15 milioane de dolari pe an.

    Totodată, Jon Stewart, gazda emisiunii “The Daily Show with Jon Stewart”, câştigă un salariu de 25 – 30 de milioane de dolari pe an, iar Matt Lauer, gazda emisiunii “Today”, câştigă 22 – 25 de milioane de dolari pe an.

  • Rebelii au doborât un elicopter al armatei ucrainene lângă Lugansk, piloţii fiind ucişi

    Aparatul de zbor a fost doborât miercuri deasupra localităţii Gheorghivka, situată la 20 de kilometri sud de Lugansk, a afirmat Andrei Lisenko.

    Consiliul naţional de securitate al Ucrainei a precizat, pe Twitter, că cei doi piloţi ai elicopterului au fost ucişi.

  • Rusia trimite convoiul său umanitar către Ucraina fără să mai aştepte: Toate “pretextele” pentru întârzierea lui au fost epuizate

    La câteva minute după acest anunţ, un fotograf al AFP a văzut circa zece camioane albe, din cele aproximativ 300 ale convoiului, punându-se în mişcare şi trecând frontiera. Ele s-au deplasat până la vama ucraineană, în zona de tranzit.

    “Toate pretextele pentru întârzierea livrării ajutorului pentru zonele aflate în situaţie de catastrofă umanitară au fost epuizate. Rusia a decis să acţioneze. Convoiul nostru încărcat cu ajutor umanitar se pune în mişcare în direcţia Lugansk”, în estul Ucrainei, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Primele camioane ale convoiului au fost inspectate joi de grănicerii şi vameşii ucraineni, o procedură indispensabilă pentru ca Crucea Ruşie să poată distribui ajutorul.

    Autorităţile ucrainene se tem că acest convoi ar putea face obiectul unei provocări din partea insurgenţilor şi nu ar face decât să servească drept pretext pentru o intervenţie rusă. Ele au avertizat că transportarea ajutorului nu se va face decât cu “garanţii” pentru siguranţa acestuia.

    Moscova apreciază că “au fost date toate garanţiile indispensabile” şi că “traseul” prevăzut pentru convoi a fost “verificat” de Crucea Roşie. 

    “Angajaţii Crucii Roşii sunt dispuşi să îl însoţească şi să participe la distribuirea ajutorului. Noi apreciem că reprezentanţi ai Crucii Roşii ruseşti pot să participe”, a adăugat ministerul.

    Diplomaţia rusă a reiterat că “responsabilitatea unor posibile consecinţe ale provocărilor îndreptate împotriva convoiului” revine “total” Kievului. 

    Vineri dimineaţa, o purtătoare de cuvânt a Crucii Roşii a declarat pentru agenţia rusă Interfax că organizaţia nu dispune încă de “garanţii de securitate”.

     

  • Românii depăşesc britanicii, belgienii şi ruşii la cumpărarea de smartphone-uri de pe internet

    Puţin peste jumătate (55%) dintre românii care caută informaţii pe internet despre un smartphone fac achiziţia online, vizitând în medie 8 site-uri, pentru care alocă în parte 7,8 minute, se arată într-un comunicat GfK.

    Aceştia sunt urmaţi de britanici, care cumpără online produsul în proporţie de 42,5%, după ce au vizitat 9 site-uri, cu un timp alocat de 7,7 minute fiecăruia. Belgienii analizează informaţii de pe circa 21 de site-uri, unde petrec 2,5 minute pe fiecare, dar sub o treime (32%) achiziţionează în final online.

    Ruşii se situează la polul opus faţă de români în ceea ce priveşte cumpărăturile de pe internet, doar 19% optând pentru această metodă. Ei caută date, în medie, pe 7 site-uri, cu cira 3,4 minute dedicate fiecăruia.

    “În general, cumpărătorii din Marea Britanie şi România au un comportament similar, petrecând mai mult timp pe mai puţine site-uri. În contrast, belgienii iau în considerare mult mai multe site-uri în căutările lor decât cumpărătorii din celelalte trei pieţe, pentru că sunt interesaţi să găsească cel mai bun preţ, în timp ce pentru ruşi procesul de informare online este mai puţin intens şi variat”, explică cercetătorii de la GfK.

    Pe de altă parte, românii au cel mai mic procent de căutare a informaţiilor online în vederea achiziţiei de telefoane inteligente, de doar 77%, comparativ cu 86% în cazul britanicilor, 92% la belgieni şi 95% la ruşi.

    Cei care vor să-şi cumpere un smartphone se informează în general online, însă cumpără din magazine (offline) pentru că simt nevoia să atingă produsul, să-l testeze, să verifice informaţiile găsite pe site-uri, dar şi din cauza neîncrederii în plăţile electronice şi pentru a evita costul şi timpul de livrare.

    Timpul dedicat pentru informarea online variază de la 24 de minute în cazul ruşilor, la 52 minute pentru belgieni, 63 minute pentru români şi 70 de minute pentru britanici, cautările fiind extinse pe durata a mai multor zile. Achiziţia efectivă este făcută cel mai rapid de români (în 15 zile) şi durează cel mai mult la britanici, care alocă 41 de zile până la cumpărarea produsului.

    Cumpărătorii iau cel mai mult în considerare informaţiile de pe site-urile producătorilor şi opetatorilor de telefonie, dar şi de pe cele de comparare a preţurilor, punând accent mai redus pe opiniile exprimate pe reţelele de socializare cu privire la modelele respective de smartphone-uri, excepţie făcând cumpărătorii de iPhone.

    Reţelele de socializare au încă un rol redus în influenţarea procesului de cumpărare a unui produs, deşi înregistrează un trend ascendent, cel mai mare procent de utilizare a acestora revenind belgienilor, cu 22%, iar cel mai mic ruşilor, cu 6%. Românii au urilizat social media în proporţie de 8%, iar britanicii de 14%.

    “Consumatorii comută uşor între mediile virtuale de informare şi cele fizice de mai multe ori în timpul căutărilor lor. Astfel, profită de cea mai bună ofertă, indiferent dacă aceasta se găseşte pe un site de comerţ electronic sau într-un magazin offline. De aceea, procesul de înţelegere a comportamentului consumatorilor devine din ce în ce mai provocator, în special în ceea ce priveşte segmentarea consumatorilor şi identificarea diferitelor tipologii ale acestora”, precizează reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă GfK.

  • Germania va aproba vânzarea unei companii deţinute de RWE către un investitor din Rusia

    Consorţiul Letter One, deţinut de de un grup de investitori condus de magnatul rus Mikhail Fridman, a făcut o ofertă de 5,1 miliarde de euro companiei RWE pentru DEA în luna martie a acestui an. În iunie, Ministerul Economiei din Germania a anunţat că există o anchetă în desfăşurare pentru a se stabili dacă ar trebui să blocheze vânzarea unităţii DEA către Leter One.

    În urma înţelegerii, Fridman, al doilea cel mai bogat om din Rusia, şi ceilalţi investitori urmează să primească participaţii la licenţe de exploatare a petrolului şi gazelor naturale în aproximativ 190 de perimetre din Europa, Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

    Guvernul german ar fi putut folosi un amendament din legea comerţului internaţional care îi permite să blocheze tranzacţiile care ameninţă “siguranţa şi ordinea publică”, ceea ce ar fi reprezentat o premieră în istoria recentă a Germaniei.

    Reprezentanţii ministerului şi ai celor două consorţii au refuzat să comenteze acest subiect.

    Anterior, reprezentanţii RWE au declarat că se aşteaptă ca înţelegerea să fie încheiată până la finalul anului. Mai mulţi politicieni de rang înalt din Germania au criticat tranzacţia, pe fondul deteriorării relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi Uniunea Europeană din cauza crizei din Ucraina.

    Ţările din Uniunea Europeană, precum şi Norvegia, Statele Unite, Canada şi Australia au impus sancţiuni economice Rusiei, din cauza anexării de către guvernul de la Moscova a Peninsulei Crimeea şi a susţinerii separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. În replică, Rusia a interzis importurile de alimente din ţările din Vest.

    În condiţiile în care Germania duce o politică de promovare a producţiei de energie din surse regenerabile în dauna energiei generate în centralele nucleare, iar cererea de energie a scăzut la nivelul Europei, RWE caută modalităţi pentru a reduce datoria de peste 30 de miliarde de euro, printre acestea numărându-se disponibilizări ale angajaţilor şi vânzarea de active.

  • TOPUL celor mai bogaţi basişti din lume

    Fostul membru al trupei britanice The Beatles este urmat în acest top de muzicienii Sting şi Gene Simmons, chitarist al trupei Kiss, fiecare cu o avere de 300 de milioane de dolari, scrie contactmusic.com.

    Pe următoarele locuri în acest top se află Roger Waters, de la Pink Floyd – 270 de milioane de dolari, Adam Clayton, de la U2 – 150 de milioane de dolari, Flea, de la Red Hot Chilli Peppers – 115 milioane de dolari, John Paul Jones, de la Led Zeppelin – 80 de milioane de dolari, Geezer Butler, de la Black Sabbath – 65 de milioane de dolari, Tony Kanal, de la No Doubt – 45 de milioane de dolari şi cofondatorul Nirvana, Krist Novoselic, a cărui avere este estimată la 40 de milioane de dolari, potrivit therichest.com.

    Paul McCartney, John Lennon, Ringo Starr şi George Harrison au format trupa The Beatles, în anii 1960, unul dintre cele mai faimoase şi de succes grupuri din istoria muzicii rock, având la activ peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.

  • Avertizare meteo de ploi şi vijelii, în weekend

    În intervalul menţionat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, după cum urmează: vineri noaptea şi pe parcursul zilei de sâmbătă în Oltenia, Muntenia, precum şi în zona de munte, sâmbătă noaptea îndeosebi în regiunile vestice, iar duminică, local, în majoritatea regiunilor.

    Se vor semnala averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi, posibil, grindină. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi local 15…20 l/mp şi izolat 30…40 l/mp.