Mai mult, familiile cu copii, primesc dublu.
Emiratele Arabe au plătit anul trecut peste 750 de mii de dolari adulţilor care au participat la campanie şi au reusit să slăbească.
Motivele care au dus la creşterea obezităţii în rândul copiilor sunt aceleaşi pe tot globul: fast-food-ul şi lipsa de mişcare.
Citeşte pe Dietetik unde se desfăşoară acestă campanie inovatoare de slăbit.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a făcut un apel către toţi reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică să pună în aplicare acţiunile din planul de măsuri pentru asigurarea asistenţei medicale în zonele afectate de inundaţii şi să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă în vederea întreprinderii măsurilor necesare.
Astfel, direcţiile de sănătate publică vor asigura asistenţa medicală de urgenţă pentru toate persoanele aflate în dificultate, precum şi medicamentele şi materialele necesare, dezinfectanţi, vaccinuri pentru acordarea asistenţei medicale, dar şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor care ar putea fi cauzate de inundaţii.
“Am cerut suplimentarea personalului medical, în funcţie de necesităţi şi a echipajelor de ambulanţă, precum şi avertizarea medicilor de familie care să asigure asistenţa medicală în permanenţă. Mai mult, DSP-urile vor participa la asigurarea transportului pentru gravide, persoane în vârstă cu boli cronice, dializaţi, copii şi vor asigura supravegherea calităţii apei de băut în zonele afectate, asanarea şi dezinfecţia fântânilor, dar şi asigurarea de locuri de spitalizare pentru persoanele afectate”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu
Ministerul Sănătăţii a transmis recomandări cu privire la măsurile pe care populaţia trebuie să le ia pentru prevenirea îmbolnăvirilor: să consume apă îmbuteliată, să nu bea apă direct din fântâni sau de la robinet; să utilizeze pentru prepararea alimentelor apă fiartă şi răcită, să consume doar alimente ambalate sau bine preparate termic, să nu atingă animalele moarte şi să avertizeze autorităţile, în vederea evacuarii acestora, să evite expunerea prelungită la frig/umezeală, să păstreze alimentele în condiţii igienice, să respecte igiena individuală, iar la primele semne de boală să se prezinte la cel mai apropiat medic/spital.
Poate părea de necrezut, însă Coca-Cola vinde 1,8 miliarde de sticle zilnic. Cu alte cuvinte, două persoane din opt consumă zilnic celebra băutură răcoritoare.
Graficul de mai jos prezintă unele dintre cele mai bine vândute produse, însă în loc de a nota volumul sau sumele obţinute, Chris Sibbet de la Finances Online a ilustrat o serie de comparaţii care să explice mai bine vânzarile uriaşe ale acestor produse.
Statutul pe care angajatii romani il au in afara tarii este greu de definit intr-un cuvant. Unii spun ca suntem candidatii perfecti pentru munca de jos, altii cred ca suntem hoti si cersetori si se feresc de noi, altii ne-au acordat suficient credit incat sa ne lase sa le conducem afacerile. In ultimii ani, cateva mii de romani au intrat in echipele internationale de conducere ale unor afaceri uriase. BUSINESS Magazin a vorbit cu o parte dintre ei si va prezinta povestile de succes ale expatilor „made in Romania“.
Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in afara tarii.
Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo; au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor responsabilitati mai mari.
Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu pretentii.
Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.
Sa luam un exemplu concret: Cristian Negrescu lucreaza ca senior director de operatiuni pentru categoria de ciocolata la nivel global in cadrul Kraft Foods. Numirea in aceasta functie a avut loc in urma cu trei luni, insa cariera de expat si-a inceput-o in urma cu 12 ani, cand, din functia de director tehnic adjunct la fabrica din Brasov a Kraft Foods Romania, a fost trimis la Strasbourg, ca responsabil de servicii tehnice al Kraft Foods Franta. In 2000, primeste postul de director de productie la fabrica din Halle, langa Bruxelles, iar cinci ani mai tarziu este numit director de operatiuni al Kraft Foods Belgia. Ramane in continuare un roman expatriat, pentru ca in 2008 devine directorul de dezvoltare si inginerie al Kraft Foods America de Nord, in divizia de snacks.
Acum locuieste la Zürich. Nu se gandeste la ce-ar fi fost daca ar fi ramas in Romania, daca o ascensiune ierarhica la nivel local i-ar fi asigurat o viata mai linistita, dar poate mai saraca in satisfactii profesionale. “Sunt convins ca deciziile pe care le-am luat in viata ar fi lasat loc de mai bine, mai pragmatic, mai eficient. Dar cu certitudine, o decizie buna a fost cand, impreuna cu familia, ne-am hotarat sa ducem o <viata migratoare>.
Vom avea o groaza de amintiri spectaculoase pentru pensie”, spune Cristian Negrescu. Pentru traseul profesional in cadrul celui de-al doilea producator mondial din industria alimentara da “vina” si pe o combinatie reusita dintre “sprijinul si increderea unor lideri de valoare” si o anumita doza de noroc “in momentele de turnura ale carierei mele: m-am aflat la locul si la momentul potrivit”. Dincolo de asta, Kraft Foods este o companie care, in general, incurajeaza transferul de talente de pe o piata pe alta. Numai la nivel de management, filiala din Romania si-a trimis reprezentanti in Austria (unul), in Elvetia (trei), Serbia (unul) si Ungaria (doi).
De altfel, industria bunurilor de larg consum s-a transformat, in ultimii ani, intr-unul dintre cei mai activi exportatori de manageri. Sigur, o ierarhizare a celor mai generoase companii din acest punct de vedere si, implicit, a industriilor de care apartin este limitata si dependenta de investitiile straine dintr-un anumit domeniu. Altfel spus, numarul managerilor romani relocati in strainatate din industria auto, spre exemplu, este foarte mic, tocmai pentru ca nu prea ar avea unde sa se relocheze, in timp ce in sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare sau al productiei farmaceutice, lucrurile stau mult mai bine datorita intrarii in piata a unui numar mare de jucatori internationali. Simona Popovici este cel mai recent exemplu de manager format in cadrul unei companii multinationale, din al carei plan de cariera face parte relocarea in strainatate.
Valerii Moraru, omul de afaceri care ar fi preluat pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Rapid şi soţia acestuia, Violeta Moraru, controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.
Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.
Azuga Waters este înregistrată cu 279 refuzuri la plată, în valoare totală de peste 11 milioane lei, în vreme ce Perla Covasnei este înregistrată cu 120 de incidente de plată şi o suma refuzată de 3,6 milioane lei. Cei doi mai sunt acţionari şi în cadrul Fonticor Trans, companie care a ajuns deja în insolvenţă cu o masă credală de 5,3 milioane lei.
Azuga Waters are datorii la stat de 2 milioane de lei, iar Perla Covasnei înregistrează restanţe de 1,4 milioane de lei.
Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.
Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.
Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Harghitei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.
Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.
“Am luat decizia de a impune restricţii asupra importurilor în Rusia a aproape toate fructele şi legumele din Polonia”, a declarat Aleksei Alekseenko, un purtător de cuvânt al Rosselhoznadzor, agenţia veterinară rusă.
Potrivit lui Alekseenko, această decizie este motivată de “încălcări repetate” ale reglementărilor în certificatele şi procedurile de carantină şi va intra în vigoare la 1 august.
Moscova a avertizat luni că ar putea limita importul anumitor produse din statele Uniunii Europene, din cauza descoperirii unei insecte periculoase.
Moscova este adesea acuzată că utilizează arma comercială, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.
Rusia a utilizat această armă în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.
Uniunea Europeană a adoptat marţi noi sancţiuni economice contra Rusiei, vizând în special blocarea accesului la pieţele financiare europene pentru întreprinderile şi băncile ruseşti. Noile sancţiuni, care vor intra în vigoare de la 1 august, interzic de asemenea vânzările de armament, comerţul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, Valer Suciu, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că angajaţii din administraţia locală sunt nemulţumiţi de grila de salarizare şi solicită revenirea la salariile din decembrie 2009, deblocarea posturilor vacante, precum şi plata orelor suplimentare şi acordarea de tichete de masă şi prime de vacanţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Deşi am stabilit cu ocazia negocierilor avute cu Ministrul delegat pentru Dialog Social priorităţile care trebuie soluţionate din lista de revendicări, până la această dată nu s-a rezolvat niciuna şi nici nu am constatat că ar exista din partea reprezentanţilor Guvernului României voinţă reală pentru rezolvare. Pentru alte categorii de bugetari, Guvernul a identificat soluţii pentru plata orelor suplimentare, majorarea veniturilor salariale, acordarea voucherelor de vacanţă, toate acestea sunt binevenite şi le apreciem, dar condamnăm discriminările care se fac între diferitele categorii de bugetari şi între diferitele categorii sociale. O foarte mare parte dintre salariaţii din administraţia publică locală au ajuns în pragul disperării, nemaiputând suporta cheltuielile sociale, datorită veniturilor foarte mici, sub 1.000 de lei pe lună“, a spus Valer Suciu.
Suciu a adăugat că, în 10 septembrie, 3.000 de bugetari din toată ţara vor picheta sediul Guvernului, între orele 13.00 şi 15.00, iar dacă negcocierile cu guvernanţii vor eşua, sindicaliştii vor continua protestele.
“După pichetarea Guvernului, vom avea o întâlnire la nivel de federaţie, iar dacă revendicările noastre nu vor fi acceptate, vom pregăti declanşarea unei greve japoneze şi apoi a unei greve de avertisment, cu întreruperea activităţii timp de două ore”, a completat Valer Suciu.
Sindicaliştii din cadrul FNSA au spus că pe lista de revendicări este şi o solicitare referitoare la poliţiştii locali, care ar trebui să aibă aceleaşi drepturi ca angajaţii din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene, deoarece au aceleaşi atribuţii.
“Tinerii români sunt dispuşi să muncească din greu pentru ceea ce îşi doresc, conform unei analize recente realizate de EY împreună cu Academia de Studii Economice în rândul a 765 studenţi. Conform aceleiaşi analize, 52% dintre aceşti tineri sunt interesaţi să îşi dezvolte propria afacere în următorii doi ani. Având în vedere aceste date, tinerii români trebuie susţinuţi să devină antreprenori prin măsuri clare, care să derive din măsurile şi schemele de succes aplicate în alte ţări şi adaptate realităţilor româneşti”, a declarat, într-un comunicat Mihaela Matei, coordonator al proiectului Barometrul Antreprenoriatului Românesc şi Special Projects Communication Officer, EY România.
Reprezentanţii EY apreciază că susţinerea antreprenoriatului reprezintă o soluţie de luat în calcul pentru problema şomajului în rândul tinerilor.
“Studii recente dezvoltate de EY au arătat că afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de muncă decât marile corporaţii în anul 2015 – cu 76% dintre antreprenori declarând că intenţionează să-şi extindă forţa de muncă în 2014, faţă de 31% dintre executivii din marile corporaţii“, se menţionează în comunicat.
Potrivit EY, rata şomajului în rândul tinerilor din ţările OECD a ajuns la 15,7%, în timp ce în ţările UE a fost de 23,4% la începutul lui 2014, cu mici variaţii în ambele cazuri faţă de anul anterior. În România, deşi anul trecut rata şomajului în rândul tinerilor era sub media europeană, în primul trimestru din 2014 această rată a atins 25,7%, după o creştere continuă în ultimele trei trimestre.
“Şomajul în rândul tinerilor este o problemă persistentă în întreaga lume, care, în ciuda îmbunătăţirii condiţiilor economice, rămâne la cote foarte ridicate. Asigurarea unui ecosistem antreprenorial activ reprezintă una din cele mai bune căi de a trata problema şomajului în rândul tinerilor, atât datorită numărului mare de locuri de muncă generate de antreprenori, cât şi datorită împlinirii profesionale pe care demararea unei afaceri proprii o poate oferi tinerilor“, a declarat, în comunicat Bogdan Ion, country managing partner, EY România.
În acest context, EY a lansat a doua ediţie a studiului Avoiding a lost generation. Realizat în colaborare cu Alianţa Tinerilor Antreprenori G20, raportul identifică şi analizează aspectele legate de şomajul în rândul tinerilor cu care se confruntă ţările G20, şi încearcă să ofere recomandări practice şi exemple de scheme şi politici antreprenoriale de succes deja implementate.
Raportul Avoiding a lost generation include analiza schemelor de succes implementate în mod curent în ţările G20, cu scopul de a întocmi recomandări cheie de acţiune, precum crearea de mecanisme de finanţare, fie derulate de guverne, fie sprijinite de acestea, în cadrul cărora mentoratul şi educaţia financiară să devină o condiţie de finanţare.
Această vânzare, cea mai mare în ceea ce priveşte echipamentele Hellfire, a fost aprobată de Departamentul de Stat şi trebuie să primească şi acordul Congresului.
Cele 5.000 de rachete antitanc Hellfire sunt menite să “susţină forţele de securitate irakiene în operaţiunile lor actuale”, a precizat Agenţia pentru cooperare în materie de Apărare şi Securitate.
Forţele armate irakiene lansează rachete cu ajutorul unor avioane Cessna.
Luna aceasta, Statele Unite au livrat 466 de rachete Hellfire Bagdadului, în total 780 de la începutul anului, potrivit contraamiralului John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Alte 366 de rachete urmează să fie livrate în august, a adăugat el.
Rachetele Hellfire, fabricate de gigantul Lockheed Martin, sunt utilizate de Pentagon împotriva insurgenţilor din Al-Qaida în Pakistan sau în Yemen, cu ajutorul avioanelor fără pilot.