BusinessMagazin

Blog

  • Licitaţia pentru vânzarea publicităţii Radioului Public: ofertele pot fi depuse până pe 25 septembrie

    Licitaţia a fost demarată după ce Consiliul de Administraţie al Radioului Public a aprobat, printr-o hotărâre, iniţierea procedurii de achiziţie în vederea cumpărării unor servicii de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar SRR, prin reprezentare media, pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 6 august.

    Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul e-licitatie.ro, termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare la licitaţia deschisă organizată de SRR este 25 septembrie, ora 10.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, de la ora 12.00, la sediul din Bucureşti al Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei, această procedură vizează “identificarea şi stabilirea celui mai bun şi profesionist partener în domeniul gestionării şi vânzării spaţiului publicitar, care să asigure SRR venituri cât mai mari din publicitate”. Această activitate se va desfăşura pe parcursul a doi ani, în urma încheierii unui acord-cadru şi ulterior a două contracte subsecvente anuale.

    Spaţiul publicitar al SRR oferit spre gestionare şi vânzare este de maximum 8 minute/oră, aferent fiecăruia dintre posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România 3 Net “Florin Pittiş” şi Radio România Regional, în funcţie de specificul şi grila de programe a fiecărui post.

    SRR are în vedere ca, prin achiziţia acestor servicii, operatorul economic declarat câştigător să încheie contracte cu clienţi, în numele şi pe seama Radioului Public, pentru un venit minim garantat anual de 3.150.000 de lei fără TVA (circa 700.000 de euro fără TVA), respectiv 6.300.000 de lei fără TVA (circa 1.400.000 de euro fără TVA), pe 2 ani.

    La evaluarea ofertelor, comisia de evaluare va avea în vedere preţul cel mai scăzut care rezultă din aplicarea celui mai mic comision ofertat la un venit de 9.000.000 de lei, echivalentul a 2.000.000 de euro (exclusiv TVA), pentru 24 luni, respectiv 4.500.000 de lei, echivalentul a 1.000.000 de euro/an (exclusiv TVA).

    Începând din anul în 2012, regia Best Advertising & Consult SRL se ocupă şi de vânzarea spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Valabilitatea contractului de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar al SRR încheiat cu SC Best Advertising & Consult SRL a încetat pe 8 mai 2014.

    În aprilie 2014, Radioul Public a iniţiat procedura de achiziţie de la regia Best Advertising & Consult SRL a unor servicii de vânzare a spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul său, în perioada 8 mai – 31 decembrie, valoarea contractului fiind de 29.400 de euro (exclusiv TVA).

    În 2013, SRR a avut venituri din publicitate de 3,6 milioane lei, potrivit raportului de activitate pe anul trecut al Radioului Public.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Chuck Hagel: Statul Islamic, o ameninţare ce depăşeşte “tot ce am experimentat” în materie de terorism

    SI “depăşeşte tot ce am putut experimenta. Trebuie să fim pregătiţi pentru orice”, a declarat secretarul american al Apărării în cursul unei conferinţe de presă, la Washington.

    SI “merge dincolo de o grupare teroristă. (Această grupare) are ideologie şi o pregătire militară sofisticată din punct de vedere tactic şi strategic. Este extrem de bine finanţată”, a subliniat Hagel.

    Niciun reprezentant al administraţiei Obama nu a descris până în prezent în termeni atât de duri ameninţarea pe care o reprezintă SI, care a lansat o operaţiune-fulger în Irak la începutul lui iunie.

    Asasinarea lui James Foley “este un nou exemplu de ideoligie barbară şi nemiloasă” a acestei grupări, a declarat Hagel referitor la decapitarea jurnalistului american de către SI.

    În cazul în care SI va reuşi să se extindă în regiune şi să înfiinţeze un “califat”, “Orientul Mijlociu se va schimba profund, fapt ce ar crea un mediu de securitate care ne-ar ameninţa în numeroase moduri”, a adăugat şeful Statului Major Interarme, generalul Martin Dempsey, în cursul aceleiaşi conferinţe de presă.

    Generalul Dempsey a apreciat că cele 90 de atacuri aeriene efectuate din 8 august de Statele Unite în nordul Irakului contra jihadiştilor au “tăiat elanul lor”.

    “Ei pot fi opriţi, după care învinşi”, a dat asigurări el. Dar, a avertizat Dempsey, pentru a-i învinge “va trebui să-i atacăm şi în Siria”, nu doar în Irak.

    “Va trebui să-i atacăm în ambele părţi ale acestei frontiere (dintre Irak şi Siria) care nu mai există. Acest lucru va fi posibil atunci când vom avea o coaliţie capabilă să învingă Statul Islamic”, a subliniat generalul american.

     

  • Peste 180.000 de persoane au fost ucise în conflictul din Siria

    “De când a fost înregistrată prima victimă a revoluţiei siriene, la 18 martie 2011, în provincia Deraa, au fost anunţate decesele a 180.215 persoane”, informează OSDO.

    Printre morţi figurează şi 58.805 civili, între care 9.428 de copii şi 6.036 de femei, potrivit acestui ultim bilanţ care include victimele înregistrate până la 20 august.

    De asemenea, 66.365 de membri ai armatei şi miliţiilor siriene proregim au fost ucişi, dar şi 49.699 de rebeli şi jihadişti străini, între care membri ai grupării radicale Statul Islamic (SI).

    ONG-ul nu a prezentat un bilanţ separat pentru rebeli şi combatanţii din cadrul grupării SI, foşti aliaţi în lupta împotriva Damascului, deveniţi inamici.

    Cel puţin 16.855 de străini fac parte din rândul victimelor înregistrate de partea rebelă.

    De partea loialistă, ONG-ul enumeră 40.438 de militari din cadrul armatei regulate, 25.927 de membri ai miliţiilor siriene proregim, 561 de combatanţi ai mişcării libaneze Hebollah şi alţi 1.854 de străini veniţi să lupte pentru Bashar al-Assad.

    Totodată, 2.931 de victime nu au putut fi identificate, potrivit OSDO, care precizează că bilanţul numărului victimelor înregistrate de ambele părţi probabil este mult mai grav.

    Activitatea de documentare a deceselor este foarte dificilă, “fiindcă cele două părţi încearcă să ascundă date legate de pierderile reale”, explică acest ONG cu sediul în Marea Britanie care se sprijină pe o vastă reţea de militanţi şi surse medicale şi militare.

    Conflictul care durează de peste trei ani în Siria a forţat aproape jumătate din populaţie să fugă de acasă.

  • Ordine de evacuare pentru cel puţin 4.300 de locuitori din Hiroshima din cauza intemperiilor

    Alte aproximativ 164.000 de persoane sunt vizate de recomandările de a pleca.

    Bilanţul încă provizoriu al forţelor de ordine anunţă 39 de morţi şi 52 de dispăruţi.

    Începând de joi seara, a reînceput să plouă şi în cursul zilei sunt aşteptate precipitaţii importante şi furtuni violente, generând temeri privind noi torente de noroi după cele din noaptea de marţi spre miercuri.

    “Luăm în considerare mai întâi persoanele de care suntem siguri că au dispărut, de exemplu pe baza mărturiilor persoanelor care le-au văzut în timp ce erau luate de noroi, dar numărul creşte pe măsură ce evaluăm situaţia”, a explicat pentru AFP un oficial din cadrul poliţiei municipale din Hiroshima.

    Căutările care au fost întrerupte joi seara nu fuseseră reluate la începutul zilei de vineri, dar pregătirile erau în curs.

    Peste 2.500 de pompieri, poliţişti şi militari ai forţelor de autoapărare au fost trimişi joi la faţa locului.

    Provocând mai multe victime decât multe cutremure în Japonia, unde construcţiile paraseismice sunt eficiente, problemele create de aceste alunecări de teren au apărut în urma ploilor abundente. În trei ore, în zonele afectate a căzut mai multă apă decât într-o lună obişnuită, potrivit meteorologilor.

    Autorităţile se tem de acum de un dezastru în lanţ: având în vedere starea actuală a solului, teoretic este suficientă puţină ploaie pentru noi alunecări de teren, avertizează experţii.

    Alte regiuni, afectate de ploile torenţiale, sunt, de asemenea, vizate de alerte de alunecări de teren, dintre care mai multe oraşe şi cartiere din provinciile Fukuoka şi Nagasaki, tot din sud-vest.

  • Cel puţin 33 de morţi în urma coliziunii a două autocare în apropiere de Sharm el-Sheikh

    Printre răniţi figurează o ucraineană, doi saudiţi, între care o femeie şi un copil, precum şi un yemenit, a precizat un oficial din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    Cele două autocare, primul venind de la Cairo al doilea de la Sharm el-Sheikh, au intrat în coliziune vineri dimineaţa, la 50 de kilometri de staţiunea balneară, în sudul peninsulei Sinai.

    Accidentele de circulaţie sunt frecvente în Egipt, unde drumurile sunt în stare proastă şi regulile de circulaţie nu sunt respectate întotdeauna.

  • Marfar deraiat în Harghita. Patru trenuri de călători staţionează până la finalizarea intervenţiei

    Circulaţia a fost închisă începând din cursul nopţii, când s-a produs deraierea de o osie a locomotivei unui tren de marfă. Trenul era compus din 28 vagoane încărcate, acestea fiind deja retrase în cursul nopţii în staţia Izvorul Mureşului.

    Secţia de circulatie Voşlăbeni – Izvorul Mureşului fiind dotată cu linie simplă, s-a impus suspendarea temporară a circulaţiei trenurilor, măsură menţinută şi la această oră, deoarece echipele de intervenţie desfăşoară operaţiuni de repunere pe şină a locomotivei.

    Până la restabilirea circulaţiei, patru trenuri de călători staţionează temporar astfel: IR 1945 (Mangalia – Satu Mare) staţionează în Siculeni de la ora 00.25, IR 1642 (Dej – Bucureşti Nord) staţionează în Gheorghieni de la ora 2.12, IR 1641 (Bucureşti Nord – Dej) staţionează în Siculeni de la ora 3.00 şi IR 407-2 (Episcopia Bihor – Braşov) staţionează în Voşlăbeni de la
    ora 6.33.

    Alte două trenuri (IR 1644 Sighetu Marmaţiei – Bucureşti Nord şi trenul international 366-1 Braşov – Budapesta) au fost deviate pe rută ocolitoare, călătorii care aveau bilete pentru destinaţiile dintr-una din staţiile de pe ruta pe care a fost anulat, fiind direcţionaţi către următoarele trenuri din programul de circulaţie.

    Pasagerii care nu mai doresc să-şi continue călătoria vor primi, la cerere, contravaloarea biletelor de călătorie pentru parcursul neefecutat.

    Companiile feroviare CFR SA şi CFR Călători cer scuze pasagerilor pentru disconfortul creat de acest eveniment şi recomandă publicului călător ca înainte de efectuarea călătoriei să solicite informaţii despre întârzierile care se înregistrează în traficul feroviar la staţiile şi agenţiile CFR din Bucureşti şi din ţară, la telefon 021/9521.

  • 16.049 locuri de muncă vacante în toată ţara. Care sunt judeţele cu cele mai multe oferte

    După numărul de locuri de muncă vacante existente, cele două judeţe şi municipiul Bucureşti sunt urmate de: Arad – 1024, Iaşi – 795, Timiş – 751, Argeş – 656, Harghita – 537, Ilfov – 533, Hunedoara – 523, Vâlcea – 514, Bistriţa-Năsăud – 444, Neamţ – 432, Sibiu – 397, Satu-Mare – 391, Bihor – 387, Gorj – 339, Maramureş – 310, Olt – 293, Teleorman – 289, Braşov – 281, Giurgiu – 263, Constanţa – 259, Alba – 254, Vaslui – 244, Mureş – 228, Brăila – 157, Tulcea – 155, Dâmboviţa – 144, Dolj – 143, Călăraşi – 140, Buzău – 129, Vrancea – 119, Covasna – 95, Sălaj – 92, Botoşani – 81, Ialomiţa – 65, Galaţi – 59, Suceava – 49, Caraş-Severin – 19, Mehedinţi – 17 şi Bacău – 8.

    La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.033 locuri de muncă, după cum urmează: 77 de programator, 59 – inginer mecanic, 30 – inginer nave, 29 – consilier/ expert/ inspector/referent/economist în economie generală, 26 – inginer construcţii civile, industriale şi agricole, 25 – inginer de sistem software, 21 – inginer de sistem în informatică, 20 – analist servicii client etc.

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 15.016 locuri de muncă, dintre care: 1.503 de confecţioner-asamblor articole din textile, 1.094 – muncitor necalificat în industria confecţiilor, 735 – muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, 531 – lucrător comercial, 371 – operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice, 356 – casier, 326 – manipulant mărfuri, 324 – şofer autocamion/maşină de mare tonaj etc.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam, unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, precum şi persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare.

  • Ponta, unui bărbat care acuză PSD că e “cel mai hoţ”,de 25 de ani: Am înţeles. Eu eram elev în ‘90

    Victor Ponta a înmânat, vineri, la Tulcea cheile a nouă microbuze şcolare, din totalul de 600 care au fost cumpărate şi distribuite în ţară.

    “Să le stăpâniţi sănătos, să aveţi grijă de copii. Ce facem acum, mai semnez şi contracte dincolo? (la sediul Consiliului Judeţean Tulcea, n.r.) Hai atunci să mai facem şi alte fapte bune”, a comentat premierul.

    La finalul scurtei ceremonii premierul a ţinut să-i salute pe cei câteva zeci de cetăţeni care au asistat la eveniment de pe un trotuar alăturat. “Să avem copii să punem în microbuz. Mulţumim, la revedere”, a spus Ponta.

    Înainte ca premierul să plece, un bărbat vârstnic, aflat în public, a ţinut să-i spună liderului PSD: “Domnul Ponta, de douăzeci şi cinci de ani numai poveşti ne-aţi spus. Ne-a condus hoţul şi golanul, de 25 de ani. Hoţii şi golanii ne-au condus, ăştia ne-au condus pe noi. Şi nimeni nu face nimic, peste tot poveşti şi minciuni”.

    Premierul a încercat să se apere întrebându-l pe bărbat dacă ştie unde se afla el în urmă cu 25 de ani. “Nu ştiu de dumneavoastră. Dar caimacul de la Ceauşescu, PSD l-a furat, hoţia din ţara asta”, a continuat cetăţeanul.

    Ponta i-a menţionat că în urmă cu 25 de ani era elev. “Nu vă mânuiesc, dar partidul. Cel mai hoţ partid”, a continuat bărbatul, premierul replicându-i că a înţeles.

    În discuţie a intervenit şi o femeie care, înainte ca premierul să părăsească locul, a strigat: “Băsescu la puşcărie!”.

  • Românii, mari cumpărători online de smartphone şi tabletă

    Rezultatele studiului GfK Purchase Journey care monitorizează  procesul de cumpărare pentru smartphone-uri şi tablete în 4 ţări: România, Marea Britanie, Rusia şi Belgia.

    22 august 2014 – Cum se informează cumpărătorii din diferite pieţe atunci când vine vorba despre o achiziţie majoră cum ar fi un smartphone sau tabletă? Cum diferă comportamentul lor de la o cultură la alta? Aceasta a fost întrebarea adresată într-un studiu GfK realizat în România, Marea Britanie, Belgia şi Rusia şi în care a fost investigat procesul de cumpărare  pentru smartphone-uri şi tablete.

    Nu este o surpriză faptul că cei mai mulţi cumpărători de smartphone-uri caută informaţii online, dar cifrele diferă de la o ţară la alta: 95% în Rusia, 92% în Belgia, 86% în Marea Britanie şi 77% în România. Totuşi, căutările online nu se traduc neapărat în vânzări finalizate în acest mediu. Comportamentul tipic este de informare online şi cumpărare offline, tendinţă care ne aşteptăm să continue. De ce? Deoarece cumpărătorii consideră smartphone-ul şi tableta obiecte foarte personale. Prin urmare, simt nevoia să atingă produsul, să îi testeze modul de funcţionare. În plus, dorinţa de a verifica informaţiile colectate online, îngrijorările privind plata electronică şi dorinţa de a evita costul si timpul de livrare fac ca modalitatea preferată de achiziţionare să fie offline, din magazin.

    Cât timp petrec oamenii căutând informaţii online?

    Timpul mediu în cele patru pieţe analizate este de 52 de minute, indicând faptul că aceste căutări sunt luate foarte în serios. Există însă diferenţe mari între ţări. Britanicii petrec cel mai mult cu aceste cercetări – 70 minute. Românii îi urmează, cu 63 minute, în vreme ce belgienii dedică 52 de minute, iar ruşii cel mai puţin timp – doar 24 minute. Aceste căutări nu se întâmplă într-o singură sesiune, ci se întind pe un număr mai mare de zile. Studiul GfK arată că întregul procesul de cumpărare variază de la un minim de 15 zile în România, la 17 în Rusia şi la 21 în Belgia. În Marea Britanie este aproape de două ori mai mare decât în celelalte pieţe, durând 41 de zile.

    Timpul petrecut pe site-uri

    Când ne uităm la cât de multe site-uri vizitează cumpărătorii, continuăm să vedem diferite trasee de cumpărare în cele 4 ţări analizate. Belgienii petrec 2.5 minute pe un site, cu o medie de 21 de site-uri investigate. Sub o treime (32%) au cumpărat online. În Marea Britanie, media este de 7.7 minute timp petrecut pe site, la un număr de 9 site-uri vizitate şi 42.5% au cumpărat online. Cea mai mare proporţie de persoane care cumpără online (55%) se află în România. Românii vizitează în medie 8 site-uri, dedicând 7.8 minute fiecăruia. Rusia are cel mai mic procent de achiziţii online, de doar 19%. Ruşii au vizitat 7 site-uri, cu o medie de 3.4 minute petrecute pe fiecare dintre ele. În general, cumpărătorii din Marea Britanie şi România au un comportament similar, petrecând mai mult timp pe mai puţine site-uri. În contrast, belgienii iau în considerare mult mai multe site-uri în căutările lor decât cumpărătorii din celelalte 3 pieţe, pentru că sunt interesaţi să găsească cel mai bun preţ, în timp ce pentru ruşi procesul de informare online este mai puţin intens şi variat.

    Opiniile terţilor au mai puţină influenţă decât site-urile producătorilor şi ale operatorilor în călătoria de cumpărare

    În toate ţările în care GfK a derulat studiul, site-urile producătorilor şi ale operatorilor constituie o sursă de informaţii cheie pentru cumpărători, la fel ca site-urile de comparare a preţurilor. Deşi percepţia privind brandul este puternic influenţată de social media, opiniile altor persoane exprimate pe aceste reţele de socializare s-au dovedit a fi mai puţin influente în procesul de cumpărare. Excepţie fac cumpărătorii de iPhone, în cazul cărora word-of-mouth-ul joacă un rol important. În cele din urmă, studiul a arătat că social media au fost folosite de doar 6% dintre cumpărătorii din Rusia, de 8% în România, 14% în Marea Britanie şi 22% în Belgia, ilustrând faptul că, deşi mediile sociale sunt în creştere ca importanţă atunci când vine vorba despre influenţarea procesului de cumpărare, ele sunt încă la un nivel relativ scăzut de utilizare.

    În aceste pieţe, linia de demarcaţie dintre punctele de interacţiune cu mediul online şi offline în procesul de cumpărare devine din ce în ce mai neclară – şi va deveni şi mai mult pe măsură ce numărul de astfel de puncte (touch points) va creşte. Consumatorii comută uşor între mediile virtuale de informare şi cele fizice de mai multe ori în timpul căutărilor lor. Astfel, profită de cea mai bună ofertă, indiferent dacă aceasta se găseşte pe un site de comerţ electronic sau într-un magazin offline. De aceea, procesul de înţelegere a comportamentului consumatorilor devine din ce în ce mai provocator, în special în ceea ce priveşte segmentarea consumatorilor şi identificarea diferitelor tipologii ale acestora. Aceasta înseamnă că retailerii trebuie să monitorizeze cu multă grijă procesul de cumpărare al consumatorilor, modeland rutele tipice, cu scopul de a înţelege şi de a influenţa momentele-cheie de luare a deciziilor.

    Pentru mai multe informaţii şi filme de prezentare despre soluţia GfK Purchase Journey click aici.

    Metodologia GfK

    Purchase Journey este soluţia GfK globală brevetată care oferă o perspectivă 360 de grade asupra procesului de cumpărare, prin îmbinarea analizelor privind atitudinile consumatorilor cu date de monitorizare a comportamentului lor în mediul online, obţinute prin tehnologia LEOtrace. Purchase Journey este soluţia ideală, şi în prezent singura, pentru companiile care doresc:

    •           Să înţeleagă întreg procesul de cumpărare a unui produs, serviciu sau a unei mărci

    •           Să identifice elementele care influenţează procesul de cumpărare, momentele şi informaţiile care determină schimbarea criteriilor pe parcursul acestuia

    •           Să identifice site-urile de internet cele mai vizitate şi tipul de informaţii valorificate de pe acestea de-a lungul procesului de cumpărare

    •           Să optimizeze strategia de marketing şi comunicare pentru îmbunătăţirea conversiei şi retenţiei consumatorilor

    Despre GfK

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

    GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informaţii relevante despre piaţă şi despre consumatori şi care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experţi în cercetarea de piaţă îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experienţă GfK în ştiinţa datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de ţări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare şi abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri acţionabile, care să permită clienţilor săi să-şi îmbunătăţească avantajul competitiv şi să îmbogăţească experienţele şi alegerile consumatorilor.