BusinessMagazin

Blog

  • La 34 de ani, şi-a construit cariera în sistemul bancar: “Meseria mea e mai mult decât o slujbă, e o pasiune”

    De peste patru ani, Simona Caraghiaur coordonează aria juridică a Bancpost şi a Grupului Eurobank în România. Are în subordine 40 de oameni şi a reuşit să redefinească obiectivele şi modul de lucru al diviziei astfel încât suportul juridic să se transforme în avantaj competitiv pentru bancă.

    Şi-a dorit o carieră în drept încă de când era copil, doar că nu a ştiut de la început unde şi cum să îşi găsească locul pentru că, în facultate, dreptul nu părea atât de dinamic pe cât şi l-ar fi dorit. Abia atunci când a ajuns în bancă a găsit mediul potrivit. “Am intrat în banking în mod natural, urmând calea deschisă de mama mea. Îmi amintesc când am văzut prima oară un formular de cambie şi cât de uimită am rămas când mi-a explicat mama cum funcţionează. Acea cambie, în mintea mea de licean, a devenit chintesenţa mecanismelor sofisticate care compun o bancă… şi mama era un zeu care înţelegea cum funcţionează”, spune Simona Caraghiaur.

    A urmat toate etapele fireşti ale unei cariere, de la junior la manager, atât în perioadele de creştere economică şi dezvoltare a mediului bancar, cât şi în cele de recesiune şi tăieri de costuri.

    După 8 ani în bănci care au culturi organizaţionale foarte diferite, BCR şi Piraeus, a răspuns provocării oferite de Bancpost şi de Grupul Eurobank. De patru ani conduce o echipă dinamică, de peste 40 de angajaţi, unde entuziasmul şi loialitatea sunt ingredientele esenţiale. “Am încercat să găsesc aplicaţii practice pentru fie-care informaţie nou dobândită şi m-am străduit să am mereu în minte faptul că Dreptul este o disciplină umanistă, deci indisolubil legată de viaţă reală a omului.” Revoluţia academică s-a produs odată cu MBA-ul. Acolo a realizat cât de valoroasă este atitudinea şi cum trebuie promovat spiritul antreprenorial în toate formele lui, indiferent de scară.

    “Mi-am propus ca suportul juridic să devină un avantaj competitiv pentru Bancpost şi am reuşit atunci când am transformat opiniile juridice în soluţii fezabile pe care banca le-a pu-tut pune în practică imediat. Totodată, am clarificat obiectivele diviziei şi am redesenat fluxurile de lucru, fapt care ne-a permis să fim mai eficienţi. Per total, meseria mea e, pentru mine, mai mult decât o slujbă bună; este o pasiune şi asta se vede în munca mea.”

    Simona Caraghiaur face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • La 40 de ani, coordonează toate activităţile de tranzacţionare ale băncii

    Delia Cezar este directorul Direcţiei Trezorerie-Tranzacţionare a RBS România şi face parte din echipa de management a băncii. Ca reprezentant al generaţiei tinere de bancheri, Delia a acumulat experienţă de trezorerie în ultimii opt ani, cu precădere pe segmentul pieţelor financiare, formându-se ca specialist în managementul riscului de piaţă monetară şi valutară. În prezent coordonează toate activităţile de tranzacţionare ale băncii.

    În 2006 Delia se alătura echipei de trezorerie a băncii ABN AMRO ca dealer, devenind dealer-şef în 2010, iar apoi director de tranzacţionare în 2012. Această etapă marchează revenirea la prima pasiune – activitatea de tranzacţionare. Înainte de a ajunge în Trezorerie, Delia a activat ca agent de bursă, încă din 1996, când Bursa de Valori Bucureşti se înfiinţa pe piaţa românească, şi a lucrat apoi în cadrul mai multor bănci internaţionale.

    Delia Cezar a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bu-cureşti şi face parte din promoţia 2009 a Programului Executive Master of Business Administration (EMBA) al ASEBUSS, derulat în parteneriat cu Kennesaw State University.

    Vorbeşte fluent limbile engleză şi germană şi, pe lângă o veche pasiune pentru cifre, are ca hobby-uri pictura şi muzica. Ca principii de viaţă şi business, Delia Cezar crede în faptul că succesul şi rezultatele vin uşor atunci când îţi menţii starea psihică şi fizică în alertă şi abordezi activităţile zilnice cu multă energie.

    Se bazează foarte mult pe cunoştinţele dobândite printr-o pregătire continuă, dar crede că lucrurile nu pot fi controlate în totalitate şi atunci intuiţia joacă un rol decisiv. Dacă ar fi să sumarizeze esenţa personalităţii perfecte, Delia Cezar ar alege o minte armonioasă, un spirit elevat şi o  sănătate de fier.

    Delia Cezar face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • ATENŢIONAREA METEOROLOGILOR: Tablou apocaliptic pentru următoarele decenii

    La iniţiativa Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO), o agenţie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de ştiinţă au dezbătut tema “ce rezervă viitorul în meteorologie”, în această primă conferinţă mondială dedicată domeniului.

    După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei.

    “Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populaţia mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm”, subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

    În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creştere cu un grad generează 7% mai mulţi vapori de apă în atmosferă şi – cum evaporarea este motorul care pune în mişcare fluxurile în atmosferă – este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice.

    Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reţinute de către comunitatea ştiinţifică privilegiază o creştere cu două grade a temperaturii medii la suprafaţa Terrei până în 2050.

    “Norii se vor forma mai uşor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice”, generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.

    În general, relevă acest cercetător american, creşterea temperaturii va avea “un efect de amplificare asupra climatului aşa cum îl cunoaştem noi în prezent”.

    Episoade de frig puternic – ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părţi importante a Americii de Nord – vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca şi valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă el.

    Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă “forţa suplimentară” creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.

    – Meteorologii caută supercalculatoare

    Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile următoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care, în prezent, sunt destul de puţine.

    Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universităţii americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenţi de aer rapizi (jetstream), situaţi la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.

    După săptămâni de calcule, verdictul său este fără apel: “Schimbarea climatică amplifică forţa acestor curenţi (…). Până în 2050 veţi petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulenţe”.

    Notând că, în prezent, doar aproximativ 1%, în medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulenţe, Williams subliniază că, în cazul în care concentraţia de dioxid de carbon va creşte în mod exponenţial în anii următori, “nu ştim cum vor reacţiona avioanele” faţă de aceste mase de aer foarte agitate.

    Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a călători în linişte, având în vedere că pe oceane sunt aşteptate valuri monstruoase. “Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme”, unele putând să atingă 40 de metri înălţime, în contextul în care valurile de aproximativ 20 de metri înălţime sunt cazuri excepţionale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.

    “Este doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură şi mai mulţi vapori”, avertizează el.

    Impactul urmează să fie cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească şi ar putea, la un moment dat – “nu mai devreme de secolul următor” – să provoace o creştere cu şase metri a nivelului oceanelor, subliniază Eric Brun, un cercetător de la Météo-France şi autorul unui studiu recent pe această temă.

    În faţa atâtor bulversări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că este urgentă modificarea urbanismului oraşelor şi modurilor de viaţă, în funcţie de această nouă realitate, cu scopul de a încerca protejarea populaţiilor.

  • Pricopie: Învăţământul obligatoriu în grădiniţe de la trei ani ar putea fi introdus din 2018-2019

    Pricopie a spus, la festivitatea de deschidere a lucrărilor Congresului Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, că învăţământul obligatoriu în grădiniţe de la vârsta de trei ani ar putea fi introdus în România din anii 2018-2019, arătând că în acest sens vor apărea noi reglementări, fie prin modificarea Legii Educaţiei prin Parlament, fie prin Ordonanţă de Urgenţă.

    “Învăţământul obligatoriu de la trei ani nu se va întâmpla anul acesta, poate nu se va întâmpla nici în următorii doi ani, dar progresiv, în maximum patru sau cinci ani, trebuie să ajungem acolo”, a spus Pricopie.

    El a explicat că pregătirea copiilor în grădiniţe ar trebui să înceapă de la vârsta de trei ani, arătând că unii specialişti sunt de părere că educaţia trebuie începută încă din primul an de viaţă.

    “Dacă îi ţii la grădiniţă de la vârsta de trei ani şi îi pregăteşti corespunzător, atunci ai grijă nu numai de dezvoltarea lui intelectuală, dar ai grijă şi de dezvoltarea lui fizică”, a susţinut Pricopie.

    Ministrul Educaţiei a spus că din anul 2015 ar uma să fie introdusă obligativitatea grupei mari la grădiniţă de la vârsta de cinci ani, iar din 2018-2019 învăţământul obligatoriu să înceapă de la vârsta de trei ani.

    Pricopie s-a referit şi la problema creşelor, care a fost neglijată “cronic” până acum, arătând că împreună cu grădiniţele constituie priorităţi ale educaţiei, dar că acestea trebuie asociate unor grădiniţe puternice.

  • ANALIZĂ: Năstase, liber după două condamnări şi 500 de zile petrecute în penitenciar

    Adrian Năstase – singurul premier post-decembrist condamnat la închisoare cu executare – este din nou un om liber, după ce Tribunalul Ilfov a decis, joi, că poate fi eliberat condiţionat, pentru că a executat o treime din pedeapsă şi a avut în penitenciar activităţi care i-au adus zile în minus din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare pe care trebuie să o execute.

    Năstase iese din penitenciar după ce a stat încarcerat din 6 ianuarie, ziua în care a primit o condamnare de patru ani de închisoare în dosarul cunoscut ca “Zambaccian”. O pedeapsă dispusă pentru că, în perioada 2002 – 2004, când a fost premier, ar fi primit, atât direct cât şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

    Pedeapsa venea la un an şi şase luni după o altă condamnare, la doi ani de închisoare cu executare primită de Năstase în dosarul cunoscut sub numele de “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea Partidului Social Democrat, el fiind atunci preşedintele PSD.

    Condamnările au fost contopite şi, la cea mai grea dintre acestea, de patru ani de închisoare, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că trebuie să se adauge un spor de şase luni, argumentând că Adrian Năstase a comis faptele de corupţie când era premier şi preşedinte de partid, funcţii care impun “o conduită integră”.

    Năstase a executat efectiv 500 de zile de pedeapsă, respectiv 228 de zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 din condamnarea dispusă în “Trofeul calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

     

    Năstase a fost disciplinat în penitenciar, a ajutat la educarea şi influenţarea pozitivă a celorlalţi deţinuţi şi a scris trei lucrări ştiinţifice

    În condiţiile în care are peste 60 de ani şi executa o pedeapsă sub zece ani de închisoare, liberarea condiţionată a fost propusă de comisia de specialitate de la Penitenciarul Jilava după ce Năstase a executat 547 de zile – o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni -, dar şi pentru că a fost disciplinat, a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, a publicat trei lucrări ştiinţifice, nu a fost sancţionat disciplinar şi, mai mult, a fost recompensat de opt ori, pentru că s-a implicat în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalţi deţinuţi.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat.

    Instanţa a aprecizat că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea lui Năstase şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în penitenciar, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

    Judecătorul a considerat că scopul preventiv şi educativ al pedepsei a fost atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei au fost îndeplinite, astfel încât în viitor Năstase “să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”.

    Năstase a publicat în toată perioada în care a stat în detenţie trei lucrări ştiinţifice, în decembrie 2012, mai 2014 şi iunie 2014, pentru care i-au fost scăzute din pedeapsă 105 zile. Una dintre lucrările ştiintifice – “România la UE în contextul reglementărilor interne şi europene” – a fost scrisă şi ulterior publicată în perioada în care Năstase executa pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”.

    Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, respectiv vechiul Cod penal, atunci când a decis liberarea condiţionată a lui Năstase, respectiv cele care stabilesc faptul că un deţinut poate fi liberat condiţionat dacă “a executat fracţia de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale”. Conform prevederilor din vechiul Cod penal, fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3 în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, dacă pedeapsa închisorii nu depăşeşte 10 ani.

    Astfel, pentru a putea fi eliberat condiţionat, Adrian Năstase trebuia să execute 547 de zile. Comisia de la Penitenciarul Jilava arăta că până în 3 iulie acesta a executat în total 556 de zile de închisoare, în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, şi 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate în detenţie.

     

    Două condamnări cu executare pentru fapte de corupţie comise când a fost premier şi preşedinte al PSD

    Două dosare în care a fost judecat pentru fapte de corupţie au fost cele pentru care Adrian Năstase a stat în penitenciar 500 de zile.

    Prima condamnare avea să o primească Adrian Năstase în 20 iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Alături de el au fost condamnaţi Irina Paul Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct în cadrul ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.

    Judecătorii arătau în motivarea deciziei că inculpaţii din dosarul “Trofeul calităţii” au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, “fără îndoială, persoanei pentru care întreaga «afacere» a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase”.

    Instanţa nota în motivare că activitatea desfăşurată de inculpaţi reprezintă, “fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel”, întrucât Adrian Năstase era “unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român”.

    Totodată, instanţa arată că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.

    Adrian Năstase nu a ajuns în ziua condamnării în penitenciar, ci şase zile mai târziu. La câteva ore după ce a fost condamnat, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, când poliţiştii erau în locuinţa sa pentru a-l duce în arest. Năstase a fost operat în 21 iunie 2012, la Spitalul Floreasca, şi a fost externat în 26 iunie, când a fost încarcerat. El a fost pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    La aproape zece luni după ce a fost lăsat în libertate, Adrian Năstase avea să fie din nou încarcerat. În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase primea o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”. Alături de fostul premier au fost condamnaţi atunci, de instanţa supremă, soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi Irina Jianu, la patru ani cu executare.

    Fostul premier a fost acuzat în dosarul “Zambaccian” că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, valoare calculată la cursul de schimb 2002/2004, dar şi pentru că l-a şantajat pe Ioan Păun, fost consul al României la Beijing. Foloasele primite de familia Năstase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

    Judecătorii care l-au condamnat pe Năstase au arătat în motivarea deciziei că pregătirea profesională şi binele făcut ţării pe parcursul carierei politice au fost motivele pentru care nu a fost aplicată o pedeapsă mare în cazul şantajării lui Ioan Păun. În cazul infracţiunii de corupţie însă, chiar dacă a reţinut incidenţa aceleiaşi circumstanţe atenuante judiciare, instanţa a constatat că aceasta a avut un caracter continuat, ce reprezintă o cauză de agravare a pedepsei.

    Instanţa a reţinut gravitatea deosebită a faptelor de corupţie ale lui Năstase, calitatea în care le-a comis, valoarea foloaselor patrimoniale obţinute şi perioada îndelungată de timp în care acţionat. Judecătorii menţionau în motivarea deciziei atitudinea nesinceră a lui Năstase din timpul procesului, încercarea permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa. În opinia instanţei, acestea demonstrează că Adrian Năstase nu a înţeles “importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană”.

    Adrian Năstase a mai fost judecat într-un dosar de corupţie, cunoscut ca “Mătuşa Tamara”, însă în acesta a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

    În condiţiile în care după condamnarea din dosarul “Zambaccian” trebuia să execute şi restul de pedeapsă din dosarul “Trofeul calităţii”, Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor. În acest sens, în 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier.

    Instanţa arăta, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a fost condamnat pentru infracţiuni grave de corupţie, caracterizate printr-un pericol social ridicat, iar acestea au fost comise când era preşedinte de partid şi prim-ministru, “funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră”.

    La două săptămâni după decizia de contopire a pedepselor, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care în 23 iulie a decis că Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat.

    Decizia a fost menţinută de Tribunalul Ilfov, deşi DNA a spus că Adrian Năstase trebuie să stea mai mult timp în penitenciar pentru a se îndrepta, perioada executată nefiind suficientă.

     

    Năstase are interdicţie până în 2022 să fie ales în funcţii publice şi să ocupe o funcţie de conducere în partid

    Adrian Năstase este în libertate, însă odată cu eliberarea sa, nu se încheie şi pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare. Fostul premier a fost eliberat condiţionat după ce a executat efectiv 500 de zile şi alte 105 zile din pedeapsă i-au fost scăzute pentru activităţile desfăşurate în penitenciar – în total un an şi opt luni. El va executa în libertate şi restul de doi ani şi zece luni din pedeapsă. Năstase va avea pedeapsa executată la jumătatea anului 2017.

    În cei aproape trei ani rămaşi de executat din pedeapsă, dar şi cinci ani după, respectiv până în 2022, Adrian Năstase nu va avea dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv cele de premier şi de preşedinte de partid.

    Instanţa care a decis contopirea pedepselor arăta că executarea pedepsei complementare a interzicerii timp de cinci ani a acestor drepturi începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

    Potrivit Codului penal, executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a hotărârii şi, dacă pedeapsa este complementară, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

  • Francois Hollande: Franţa a oferit armament miliţiilor opoziţiei din Siria

    “Livrările de armament au avut loc acum câteva luni, când rebelii sirieni erau atacaţi atât de forţele dictatorului Bashar al-Assad, cât şi de cele ale grupului terorist Stat Islamic”, a declarat Hollande.

    “Nu îi puteam lăsa singuri şi neînarmaţi pe insurgenţii sirieni care luptă pentru democraţie”, a argumentat Hollande.

    “Decizia de a trimite arme a fost luată în conformitate cu angajamentele şi reglementările Uniunii Europene”, a spus Hollande.

    “Situaţia din Siria este teribilă şi în prezent”, a subliniat Hollande.

  • Guvernul aprobă venit de completare pentru disponibilizaţii RAAN, concedierile pot astfel să înceapă

    Regia produce apă grea pentru centrala nuclearelectrică din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.

    Unitatea a intrat în insolvenţă anul trecut, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.

    În luna aprilie, aflat la Drobeta Turnu-Severin în prima zi a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, premierul Victor Ponta declara că a dispus o analiză la nivelul departamentului pentru Energie, în urma căreia să fie stabilite măsurile în cazul persoanelor care urmează să fie disponibilizate de la RAAN, fără să menţioneze numărul salariaţilor care ar urma să rămână fără locuri de muncă şi nici când anume se va întâmpla acest lucru.

    Presa locală a relatat că aproape 300 de angajaţi ai regiei vor rămâne fără locuri de muncă

    La acel moment, cei aproximativ 2.700 de salariaţi de pe cele două platforme ale companiei, Romag Prod şi Romag Termo, protestau de mai multe luni reclamând că salariile sunt primite cu întârziere şi înjumătăţite.

    Un amplu protest a fost organizat la Drobeta Turnu Severin în 8 aprilie, în faţa Prefecturii Mehedinţi, la care au participat aproximativ o mie de salariaţi de la RAAN, pentru a atrage atenţia cu privire la situaţia economică dificilă a companiei, oamenii temându-se că-şi vor pierde locurile de muncă.

    Salariaţii au reclamat că dificultăţile financiare ale regiei sunt cauzate în principal de faptul că Guvernul nu a achitat apa grea produsă pe platforma Romag Prod, încă din a doua parte a anului trecut, valoarea acesteia ridicându-se la 370 milioane lei.

    În luna aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a demis pe administratorul special al RAAN, Dănuţ Andruşcă, despre care a spus că i se pare “imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă”, şi a trimis Corpul de Control să facă investigaţii suplimentare la regie.

    Conform legii, persoanele disponibilizate primesc indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi. Venitul lunar de completare este stabilit odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.

    Venitul de completare este acordat lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv pe 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 -10 ani, pe 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 şi 15 ani, pe 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 şi 25 de ani, şi pe 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

  • Coliziunea între cele două avioane de vânătoare italiene ar fi fost provocată de o eroare umană

    De asemenea, echipe care participă la operaţiunea de căutare şi salvare ar fi localizat una dintre cutiile negre ale avioanelor între fragmente de aeronave, potrivit unor informaţii neconfirmate, potrivit agenţiei.

    Echipele caută în continuare doi aviatori, care au fost daţi dispăruţi după coliziune, inclusiv o femeie, veteran în operaţiuni în Afganistan şi Libia.

    Două cadavre au fost găsite marţi după-amiaza în nordul regiunii Marche (centru). Cadavrele nu au fost identificate, dar surse au afirmat că este vorba despre doi bărbaţi, dintre care unul a fost găsit în fuzelajul unuia dintre avioane, la aproximativ un kilometru de localitatea Ascoli Piceno.

    Cele două avioane, de tip Tornado, aveau echipaje formate din câte două persoane, un pilot şi un navigator, toţi patru tineri căpitani de aviaţie, cu vârste cuprinse între 31 şi 36 de ani. Printre ei se afla şi o femeie, căpitanul Mariangela Valentini, care ar fi împlinit 32 de ani luna viitoare, originară din provincia Novara. Copilotul şi navigatorul ei era Piero Paolo Franzese. Celălalt avion era pilotat de către căpitanul Alessandro Dotto, originar de la periferia oraşului Torino, iar copilotul său era Guiseppe Palminteri din Napoli.

    Accidentul s-a produs marţi după-amiază Potrivit unor martori, cele două avioane de vânătoare au intrat în coliziune în zbor şi s-au prăbuşit. Cele două avioane de tip Tornado decolaseră de la baza lor din provincia Brescia, în nordul Italiei, pentru a efectua un zbor de antrenament în cadrul pregătirilor pentru manevre NATO prevăzute în această toamnă, a precizat aviaţia militară italiană.

     

  • Jeremy Clarkson, starul emisiunii “Top Gear”, avertizat că “nimeni nu este mai important ca BBC”

    Potrivit theguardian.com, Danny Cohen, directorul BBC Television, a spus că este în continuare în dezacord cu Jeremy Clarkson, din cauza comportamentului acestuia.

    “Am fost foarte clar în public şi în privat cu Jeremy când am spus că am fost incredibil de nefericit din cauza limbajului acestuia. M-am exprimat foarte clar cu privire la acest lucru şi Jeremy ştie care este punctul meu de vedere“, a declarat Danny Cohen, joi, la Guardian Edinburgh International Television Festival.

    Cu toate acestea, potrivit lui Danny Cohen, Jeremy Clarkson are un alt punct de vedere şi nu consideră că unele dintre afirmaţiile sale ar putea crea probleme. “Nu vede nicio problemă în privinţa unei părţi a limbajului său. Eu văd. Cred că a fost inacceptabil (limbajul folosit în anumite cazuri de Jeremy Clarkson, n.r.) şi i-am spus asta foarte clar”, a mai spus Danny Cohen.

    Cohen a fost întrebat dacă Jeremy Clarkson a fost “de neatins”, având în vedere audienţa impresionantă atrasă de emisiunea “Top Gear”, care în Marea Britanie este difuzată la televiziunea BBC2, dar şi pentru că acesta este prezentatorul principal al acestui show, care a devenit de-a lungul anilor principala franciză internaţională de succes a radiodifuzorului public britanic, aducând venituri considerabile societăţii BBC Worldwide, prin care BBC îşi desfăşoară activitatea la nivel mondial.

    “Nu cred că este cazul (să credem aşa ceva, n.r.)”, a spus Danny Cohen. “Este precum la cluburile de fotbal, niciun jucător nu este mai mare decât clubul. Niciun show şi nicio persoană nu sunt mai importante ca BBC şi acesta este modul în care văd eu lucrurile. Această viziune mă include pe mine şi pe oricine lucrează aici”, a mai spus Cohen.

    Jeremy Clarkson a fost forţat recent să îşi ceară scuze şi a primit o “avertizare finală” din partea conducerii BBC, după ce a fost implicat într-un scandal rasial. Scandalul a izbucnit după ce a fost publicată online o înregistrare în care Clarkson folosea cuvântul “negru”. Înregistrarea a fost făcută chiar pe platourile de filmare ale emisiunii “Top Gear”, însă respectiva parte din timpul programului nu a fost difuzată pe BBC.

    După apariţia respectivei înregistrări, Clarkson a scris pe contul său de pe platforma Twitter că nu a folosit acel cuvânt niciodată.

    Jeremy Clarkson este una dintre cele mai de succes vedete ale BBC. În anul financiar 2012-2013, veniturile totale ale lui Jeremy Clarkson au fost de peste 14 milioane de lire sterline, potrivit raportului de activitate al BBC Wordwide, făcut public în iulie 2013.

    Pe de altă parte, în luna mai a acestui an, presa britanică relata faptul că Jeremy Clarkson negociază cu BBC semnarea unui nou contract, cu o durată de trei ani şi în valoare de 12 milioane de lire sterline. Astfel, Clarkson ar urma să rămână prezentator al versiunii britanice a emisiunii “Top Gear” până în 2018.

  • Patru români au fost condamnaţi în Marea Britanie pentru fraude bancare

    Cei patru români – Florin Silaghi, Vasile Pop, Ovidiu Metac şi Adriana Turc – au obţinut codurile PIN ale cardurilor după ce au instalat camere video la bancomate şi dispozitive speciale pentru în ATM-uri.

    Grupul acţiona în special în cartiere din nordul Londrei.

    În total, 953 de conturi bancare au fost compromise şi a fost sustrasă suma de 161.607 lire sterline (peste 200.000 de euro), a declarat procurorul Catherine Pattison.

    Potrivit autorităţilor britanice, cele 60.000 de carduri clonate de grupul de români ar fi valorat peste 16 milioane de lire sterline pe piaţa neagră.

    Banii au fost transferaţi în Panama, România, Italia şi Columbia, a anunţat tribunalul din Londra.

    Grupul a fost destructurat în decembrie anul trecut de poliţiştii din Marea Britanie, în colaborare cu cei din România.