BusinessMagazin

Blog

  • Operatorul belgian de servicii poştale bpost, singurul ofertant în privatizarea Poştei Române

    “Decizia operatorului belgian este premisa pentru o privatizare de succes, proces condus de Guvernul României în acord cu propria sa strategie. De asemenea, ea reflectă un parcurs consecvent, transparent şi veridic al Comisiei de privatizare în ultimii doi ani, organism care a lucrat, până acum, sub coordonarea MSI. Suntem încântaţi să avem un ofertant care îndeplineşte toate calităţile dorite de la un acţionar majoritar al operatorului naţional de servicii poştale”, a declarat directorul general al CNPR Alexandru Petrescu, citat într-un comunicat al CNPR remis MEDIAFAX.

    Decizia de marţi a bpost va declanşa conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, pre-condiţie pentru depunerea ofertei neangajante.

    CNPR va pregăti camera de date şi toate celelalte documente tipice acestui stadiu al procedurii de privatizare.

    “Salut decizia companiei bpost, unul dintre operatorii poştali cu cel mai solid profil de business din Europa. Aceasta este o dovadă în plus a parcursului comercial performant pe care Poşta Română s-a înscris în ultimul an, trend care sunt convins că va continua şi în perioada următoare. Prin depunerea ofertei de achiziţionare a pachetului de 51% din acţiunile CNPR putem spune că încheiem cu succes această primă etapă privind privatizarea Poştei. (…) Urmează un drum lung până la finalizarea cu succes a negocierilor, dar vă asigur că discuţiile se vor baza pe transparenţă, profesionalism şi grijă faţă de toţi angajaţii Poştei”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea.

    Guvernul României a decis, decembrie 2012, demararea procedurii de privatizare a Poştei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat.

    Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

    Procesul de selecţie a investitorului se realizează prin metoda licitaţiei cu ofertă în plic, combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante.

    Dacă va fi selectat, bpost va fi admis în etapa de due diligence a procesului, ceea ce presupune acces în camera de date, acces la managementul companiei şi vizite operaţionale, dar şi negocierea contractului de privatizare.

    La finalizarea acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

    Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%.

    Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România.

    Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

    Afacerile CNPR depăşit 1,1 miliarde de lei în 2013.

  • Chiriţoiu: Amenzile, cuplate cu puşcăria pentru manageri, ar descuraja încălcarea legii concurenţei

    “Parchetul are un rol important în cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei. Ştie mai bine să facă investigaţii, are acces să culeagă probe pe care noi nu le avem. Este important pentru noi să avem investigaţii mai bune şi să avem acces la probele obţinute de Parchet. De asemenea, aş vrea să văd o prezenţă mai activă în cazurile de concurenţă a Parchetului, pentru că dacă vorbim de descurajare, amenzile noastre sunt mari, dar dacă le cuplăm şi cu puşcăria pentru manageri sau pentru cei implicaţi, efectul de descurajare va fi şi mai puternic”, a spus Chiriţoiu la o conferinţă.

    El a menţionat că descurajarea încălcărilor prevederilor legale, precum şi creşterea gradului de acceptare a sancţiunilor, ar trebui să fie preocupările principale ale Consiliului Concurenţei în următorii ani.

    “Aş vrea să ajungem la o fază la care să avem mai puţine încălcări ale legii concurenţei şi de asemenea să avem mai multe cazuri rezolvate pe o cale mai puţin conflictuală, adică nu prin procese. Ştiu că cei care trăiesc din procese nu sunt foarte fericiţi, dar aş vrea să ajungem să avem mai multe rezolvări ale cazurilor în afara instanţei. Pentru asta este important să existe proceduri legale şi există în lege o serie de stimulente în acest sens, pe care le vom perfecţiona când vom modifica legea anul viitor, şi trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă”, a explicat Chiriţoiu.

    Preşedintele instituşiei a menţionat că, dacă la construirea cazurilor Consiliul Concurenţei stă bine, problemele apar în momentul în care trebuie să justifice amenzile aplicate în faţa instanţelor.

    “Avem cazuri bine construite, cifrele ne sunt favorabile în acest sens. Evident că pot fi îmbunătăţiri. Consiliul stă mai prost în a convinge instanţele că nivelul sancţiunilor este justificat. Trebuie să înţelegem instanţele şi să avem argumente pentru a justifica nivelul amenzilor aplicate. Este important, de asemenea, să aveam o colaborare cu instanţele, să ajungem la o înţelegere a regulilor în domeniul concurenţei pentru a descuraja excesiva aplecare spre litigii în acest domeniu”, a adăugat Chiriţoiu.

    El a menţionat că din deciziile pe care Consiliul Concurenţei le emite, doar sub 10% nu sunt atacate în instanţă.

  • BRD: Lipsa infrastucturii la un anumit standard împiedică dezvoltarea susţinută a României

    “România nu are o reţea de autostrăzi. La prima vedere, nu pare esenţial, dar am să vă prezint o comparaţie. Să ne uităm la Transilvania şi Moldova. În Transilvania se observă că infrastructura a fost adusă la un anumit standard, dar se observă şi un şomaj mai mic, un venit disponibil mai mare. În Moldova avem un singur drum expres care leagă sudul cu nordul, de altfel şi bun, dar mai observăm şi un somaj mai mare, un venit disponibil mai mic. Asta este diferenţa pe care o face infrastructura”, a declarat , a declarat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-Groupe Societe Generale.

    El a adăugat, la un eveniment al Asociaţie Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL), că flexibilitatea forţei de muncă depinde de prezenţa unei infrastucturi la un anumit standard, cu impact asupra şomajului şi venitului disponibil al populaţiei.

    “În Statele Unite, spre exemplu, forţa de muncă este foarte flexibilă, oamenii fac naveta, azi munceşti într-un loc, mâine munceşti în alt loc. Dacă şi în România ar exista căi de transport la un nivel standard minim, nu am mai avea problema flexibilităţii forţei de muncă. Şomajul mare într-o anumită regiune s-ar putea diminua graţie faptului că excesul de forţă de muncă din Moldova ar putea ajunge în Transilvania în doua ore la locul de muncă. Şi invers. Nu putem discuta de dezvoltare până când infrastructura nu este adusă la un nivel minim necesar pentru a facilita comunicarea şi interconectarea regiunilor”, a spus Libocor.

    Întrebat ce efecte va avea rectificarea bugetară asupra economiei, reprezentantul BRD-Groupe Societe Generale a spus că acestea vor fi pozitive doar dacă autorităţile locale vor aloca banii primiţi către investiţii locale esenţiale, către proiecte de infrastructură.

    “Marea întrebare este dacă se va întâmpla aşa. Răspunsul meu este că nu se va întampla aşa cum ar trebui să se întample. Nu sunt de acord cu tăierea investiţiilor şi alocarea banilor pentru alte bugete”, a spus Libocor.

    El a amintit că, faţă de măsurile similare luate în preajma alegerilor în urmă cu 10-15 ani, cele actuale nu mai sunt “atât de vaste”.

    “Dacă îmi aduc bine aminte, în noiembrie 2004, România a avut un deficit fiscal de 0,2% şi ţinta era de 4%. O lună mai târziu, deficitul fiscal a crescut la ţintă. Este anormal. Alocarea bugetară trebuie să urmeze un plan, o schemă. Se cunoaşte faptul că orice puseu de cheltuieli poate să genereze o presiune a preţurilor, ori asta înseamnă nevoie de corecţie. Nu o dată s-a cerut autorităţii monetare să intervină … Ca să fiu plastic, dacă te loveşti la cot degeaba te bandajezi la genunchi, problema nu se rezolvă”, a mai spus reprezentantul băncii.

    El a atras atenţia şi asupra sustenabilităţii reducerii CAS, măsura pe care o consideră insă benefică.

    “Relaxarea taxării directe prin reducerea CAS este o măsură benefică, dar trebuie să ne întrebăm dacă poate fi susţinută. Cred că în momentul de faţă avem mici probleme. România colectează cel mai redus nivel de venituri bugetare. 33% din PIB a fost cel mai ridicat nivel, în comparaţie cu Bulgaria, care a trecut de 35% sau media europeană, de aproximativ 50%. Asta ne pune pe gânduri. Problema noastră nu este că nu alocăm bine resursele financiare, cu toate că şi aici mai putem discuta. Problema noastră este ca nu colectăm pe cât am putea să colectăm, ceea ce ar putea reduce presiunea de îndatorare, spre exemplu”, a afirmat Libocor.

  • Consiliul Concurenţei recomandă amendarea Metro, Selgros, Mega Image şi Interex

    “Investigaţia a fost finalizată în prima parte a anului, iar dosarele au fost transmise companiilor vizate. Vom avea primele audieri la sfârşitul lunii octombrie, astfel că ne aşteptăm să închidem acest caz până la sfârşitul anului. (…) Consiliul Concurenţei propune amenzi pentru companiile implicate, dar dat fiind că sunt înţelegeri pe verticală, deci încălcări ale legii cu gravitate medie, sancţiunile sunt cuprinse, potrivit legii, între 2 şi 4% din cifra de afaceri, procente care pot fi influenţate de mai mulţi factori, cum ar fi durata înţelegerilor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Consiliul a început investigaţia privind piaţa de retail în anul 2009. Prima investigaţie vizează societăţile membre ale grupului Metro – Metro Cash & Carry Romania, real, -Hypermarket Romania (preluat de grupul francez Auchan), MGB Metro Buying Group – şi furnizorii acestora. Cea de-a doua investigaţie are în vedere societăţile grupului Rewe (Selgros Cash & Carry SRL şi Billa Romania), în timp ce a treia şi a patra privesc societăţile Mega Image, CDE Interex şi furnizorii acestora.

    Chiriţoiu a menţionat că deşi sunt cazuri separate, investigaţiile s-au realizat concomitent, deoarece vizau acelaşi tip de încălcări ale legii.

    El a menţionat că se aşteaptă ca sancţiunile să fie contestate în instanţă, dacă decizia finală va fi amendarea companiilor implicate.

    Amenzile în acest caz ar putea ajunge la câteva zeci de milioane de euro, în condiţiile în care doar grupurile de retail au afaceri care depăşeşc două miliarde de euro.

    “Doar Metro are afaceri de circa 1 miliard de euro, deci amenzile aplicate vor fi mari. Nu vor depăşi pe cele aplicate benzinarilor, dar vor fi mari“, a explicat Chiriţoiu.

    Selgros a înregistrat anul trecut afaceri de 699,3 milioane de euro, în timp ce Mega Image a raportat vânzări de 530 milioane de euro. Lanţul francez de supermarketuri Interex, cu afaceri de puţin sub 40 de milioane de euro în 2011, a ieşit din România la finalul anului 2012 după ce a închis toate cele zece magazine pe care le mai deţinea.

    În ceea ce priveşte retailerul real, -Hypermarket Romania (preluat de grupul francez Auchan) nu se ştie încă în ce condiţii şi la ce cifră de afaceri va fi aplicată o posibilă amendă.

    Consiliul Concurenţei a sancţionat în 2011 companiile OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi care cumulează peste 200 milioane de euro, reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.

  • Angela Merkel nu exclude posibilitatea modificării cooperării cu Rusia în domeniul energiei

    “Va fi normal să reexaminăm politica noastră energetică pe termen mediu şi lung dacă valorile fundamentale vor fi în continuare încălcate”, a răspuns Merkel la o întrebare privind cooperarea cu Rusia în domeniul energiei.

    Merkel a insistat că Rusia, Uniunea Europeană şi Germania nu au interesul de a întrerupe cooperarea.

    “Este în interesul tuturor părţilor să continuăm cooperarea”, a spus cancelarul german.

    “Aproape toate statele europene sunt legate de Rusia în privinţa aprovizionării cu energie. Pentru Germania, dependenţa de gazul rusesc este de 38%, alte ţări au o dependenţă de 100%”, a amintit liderul de la Berlin.

  • Scandal în plenul Senatului pe vacanţă – Oprea: Suspendaţi indemnizaţiile! Sârbu: Nu vă crede nimeni!

    Liderul senatorilor liberali, Puiu Haşotti, a declarat în plen că grupul pe care îl reprezintă nu este de acord ca senatorii să îşi ia vacanţă o lună şi jumătate pentru campania electorală.

    ”De fapt, Senatul este în vacanţă pentru o lună şi jumătate, asta am decis la Biroul Permanent. Nu e corect să îşi întrerupă activitatea Parlamentul”, a spus Haşotti, adăugând: ”Haideţi să nu ne ascundem după deget. Nu vom legifera o lună şi jumătate (…) La alegerile europene a fost o lună (vacanţă – n.r.)”.

    El a precizat că sunt proiecte de lege şi propuneri venite de la Guvern care nu vor fi adoptate tacit, dar vor sta în sertarele Parlamentului nejustificat.

    ”Am spus-o şi la putere şi în opoziţie, nu este corect să întrerupem activitatea Senatului. În numele grupului PNL, nu suntem de acord cu întreruperea pogramului şi cerem, anticipat, listă după vot”, a mai arătat liderul senatorilor liberali.

    În replică, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a spus că, prin această decizie, nu s-a vrut decât ca senatorii să fie corecţi faţă de ei şi faţă de electorat.

    ”Nu pleacă nimeni în vreo zonă însorită. Ştiu că nu ne putem aduna în campanie, e firesc să fim acolo unde e liderul nostru. (…) Mai bine luăm o decizie tranşantă, ne-o asumăm cu toţii şi nu ne mai hărţuim cu: «să vină puterea să îşi sigure cvorumul»”, a adăugat Sârbu.

    Ilie Sârbu a spus că s-a mers pe ideea ”de a nu cădea în populism”.

    ”Aş vrea să văd această conştiinţă parlamentară dusă la nivelul ei normal, ca fiecare să fie la comisie, în plen, când are program şi să nu mai avem dezbateri lungi pe această temă. Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă. Nu suntem în vacanţă, suntem în teritoriu”, a mai declarat Sârbu, adăugând că sunt ţări unde Senatul se reuneşte o dată pe lună.

    Liderul senatorilor PDL, Dumitru Oprea, a luat, la rândul său, cuvântul de la tribuna Senatului, arătând că ”propunerea ca aproape 7 săptămâni să nu lucreze Senatul e forţată”.

    ”Era înţelept să se reducă legiferarea la o zi pe săptămână, pentru ca Senatul să funcţioneze. Aş fi vrut să vină o propunere a colegilor, în aceste şapte săptămâni să renunţăm la indemnizaţia de parlamentar, vă propun acest lucru”, a spus Oprea, adăugând că senatorii îşi pot declara această disponibilitate la notar.

    Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD) l-a întrerupt, afirmând că ”este mai delicat, pentru că, în momentul în care se suspendă indemnizaţia, se suspendă calitatea de senator”.

    Şi Sorin Roşca Stănescu a comentat situaţia vacanţei pentru campania electorală.

    ”Am ajuns cu credibilitatea la genunchii broaştei, nu pentru că nu vrem noi să muncim, ci pentru că aţi creat un sistem prin care să nu muncim. Guvernul conduce ţara legislativ prin ordonanţe de urgenţă, nici măcar ordonanţa asta ticăloasă de urgenţă care a căzut în Cameră nu a ajuns (privind migraţia aleşilor locali – n.r.). Este o chestiune de procedură că ne trimiteţi acasă, în loc să muncim sau să facem legi?”, a declarat Sorin Roşca Stănescu.

    Ilie Sârbu a răspuns, precizând că a văzut discursuri similare, de-a lungul timpului, în Senat.

    ”Dacă veţi miza pe această retorică pe care au avut-o şi colegii, lumea nu vă crede, nu sunteţi credibili, staţi liniştiţi”, le-a transmis el senatorilor PDL şi PNL.

    Programul Senatului pentru săptămâna viitoare a fost adoptat de plen cu 64 de voturi ”pentru”.

    Senatorii vor lucra începând cu data de 6 octombrie în circumscripţiile electorale, a decis, luni conducerea acestei Camere, potrivit declaraţiilor făcute la sfârşitul şedinţei Biroului Permanent de vicepreşedintele Cristian Dumitrescu.

    Acesta a spus că Biroul Permanent a luat decizia ca, ”începând cu data de 6 octombrie, în săptămâna 6-10 octombrie”, senatorii să lucreze în circumscripţiile electorale.

    Dumitrescu a precizat că decizia a fost luată cu 8 voturi ”pentru” şi 4 voturi ”împotrivă”.

    De altfel, conducerea Senatului discutase încă de la începutul sesiunii ca în campania electorală pentru prezidenţiale, inclusiv în turul al doilea, senatorii să aibă activitate doar în teritoriu.

    La începutul sesiunii, în 1 septembrie, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, declara, după şedinţa Biroului Permanent, că, în mod sigur, pe modelul adoptat în campania electorală pentru europarlamentare, senatorii vor avea activitate în teritoriu şi în campania pentru prezidenţiale, în luna octombrie şi în turul doi al scrutinului.

    ”Aşa cum simt eu lucrurile, în mod sigur vom face la fel (ca la alegerile europarlamentare – n.r.). Nu vacanţă, pentru că este impropriu spus vacanţă, vom avea activitate în teritoriu. Eu spun acum ce am spus şi data trecută, că, pentru noi, senatorii, activitatea e mult mai intensă în teritoriu, în campanie decât dacă am veni până la Bucureşti să stăm două zile sau trei pe la comisii”, a precizat Ilie Sârbu, întrebat dacă senatorii vor lucra în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, declara, atunci, că există o dorinţă a deputaţilor puterii şi ai opoziţiei de a suspenda activitatea Camerei pe o perioadă din campania pentru prezidenţiale şi că se doreşte ca luna octombrie să fie ”normală”, de dezbatere a legilor.

    Campanie electorală pentru prezidenţiale începe vineri. Primul tur de scrutin va avea loc în 2 noiembrie, iar al doilea va fi organizat în 16 noiembrie.

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Cererile DNA în cazul celor nouă foşti miniştri vizaţi în dosarul Microsoft, trimise la MJ, Preşedinţie şi PE

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    • senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; 

    • deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; 

    • senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: 

    • Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu;

    • Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

     

  • A promovat un angajat şi l-a lăsat să îi conducă afacerea. Când s-a întors a găsit o gaură de 20.000 de euro

    Cea mai mare greşeală făcută de antreprenorul Alexandre Gorj, creatorul brandului Madame Lucie, cu activităţi în producţia şi comercializarea de prăjituri macarons, a fost aceea că a lăsat nesupravegheat la cârma firmei un manager care avea să profite de încrederea care i s-a acordat. L-a promovat din simplu angajat pentru că cunoştea bine afacerea, părea de încredere şi lucra încă de la început în echipa care a construit proiectul.

    În decembrie 2010, tânărul Alexandre Gorj, născut şi crescut în Franţa, dar cu mama româncă, a ales să deschidă un business în România, după ce Decathlon l-a adus în ţară ca manager al primului magazin deschis pe piaţa locală. Gorj avea 23 de ani când a deschis primul magazin de macarons în zona Dorobanţi din Capitală, pe o piaţa în care concurenţii aproape că nu existau, iar oamenii se gândeau la paste când auzeau de prăjiturile franţuzeşti.

    „Lumea avea o problemă când auzea de macarons, se gândea la paste şi la Italia, prin urmare trebuia să ne ocupăm mai întâi de poziţionarea ca prăjitură“, povestea anterior tânărul în Business Magazin. A investit mai întâi 50.000 de euro şi a ajuns rapid la trei magazine în Bucureşti, apoi a deschis unităţi şi în Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Ploieşti, Chişinău.

    Gorj povesteşte că nu a vrut să angajeze un manager din afara companiei, ci a considerat că cea mai bună variantă ar fi aceea a promovării interne, un demers care va motiva angajaţii să devină mai productivi şi mai implicaţi. Tânărul dorea să se ocupe de expansiunea internaţională a brandului, potrivit planurilor făcute publice, urmărind să dezvolte magazine Madame Lucie în Franţa, Spania, Italia, China şi SUA, alături de parteneri locali.

    Călătorind săptămâni la rând, tănărul a scăpat de sub control activităţile magazinelor de pe piaţa locală, angajatul său, devenit între timp manager, având cale liberă să gestioneze după bunul plac banii societăţii. Iar consecinţele încrederii mult prea mari nu au întârziat să apară.

    Întors din Asia, unde negocia intrarea pe piaţa chineză cu un întreprinzător local, Gorj avea să constate că magazinul său din incinta complexului comercial AFI Cotroceni dispăruse. La fel şi cel din AFI Ploieşti. Cauza: neplata chiriei a dus, fireşte, la încetarea contractului aflat în derulare. A găsit o gaură de mai bine de aproape 20.000 de euro, iar partenerul său avea să devină în scurt timp concurent, după ce a decis că e timpul să deschidă un business similar în Bucureşti. 

    “Decât să ai prea multă încredere, aşa cum am făcut eu, poate că e mai bine să fii paranoic şi mult mai atent cu ce se întâmplă cu fiecare leu din firmă. Am învăţat multe în România, iar experienţa de aici este practică, am trăit-o pe pielea mea şi înseamnă mai mult decât un MBA la vreo universitate de prestigiu”, spune tânărul, care îşi reproşează că nu a fost mult mai vigilent cu angajatul său şi, mai mult, i-a dat şi drept de semnătură.

    În prezent, Madame Lucie mai deţine un magazin în Bucureşti, în zona Dorobanţi, unul în Constanţa, unul în Cluj şi o franciză în Iaşi.