Blog

  • Berlinul trimite ajutor umanitar pentru combatanţii kurzi din Irak

    Potrivit acestei surse, patru avioane de tip Transall ale armatei germane vor decola vineri, urmând să aterizeze la Erbil, capitala Kurdistanului irakian.

    Totodată, Marea Britanie ar fi “favorabilă” poribilităţii de înarma forţele kurde, a declarat joi un purtător de cuvânt al Biroului preierului britanic, David Cameron.

    “Dacă vom primi o cerere în acest scop din partea kurzilor, probabil vom examina favorabil această polibilitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt.

    Franţa şi Statele Unite au anunţat deja că livrează arme forţelor kurde, iar Germania analizează o astfel de posibilitate.

    În acest context, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană vor participa vineri, la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă privind situaţia din Irak.

  • Peste 10.000 de manifestanţi au cerut, la Tel Aviv, încetarea tirurilor de rachete asupra Israelului

    Organizatorii acestei manifestaţii, aleşi locali din sudul Israelului, o regiune unde a căzut majoritatea proiectilelor lansate din Fâşia Gaza, au îndemnat la un miting apolitic de solidaritate.

    “Am încredere deplină în Guvern şi armată, însă le cer, în calitate de primar al localităţii Sderot, să pună capăt acestei situaţii o dată şi pentru totdeauna”, a afirmat Alon Davidi.

    Totuşi, unii dintre manifestanţi au fluturat steaguri israeliene şi pancarte prin care cereau armatei să “ocupe Fâşia Gaza imediat”, iar alţii îndemnau la pace cu palestinienii.

    Cel puţin 2.000 de palestinieni au fost ucişi de la începutul ofensivei israeliene în Fâşia Gaza, 72 la sută dintre aceştia fiind civili, potrivit ONU.

    Palestinienii şi israelienii au ajuns la un acord, miercuri seara, la Cairo, pentru a prelungi cu cinci zile o încetare a focului intrată în vigoare luni, în Fâşia Gaza. Noul armistiţiu de cinci zile va înceta marţi, la ora locală 00.01 (00.01, ora României).

  • Barroso şi Putin au convenit asupra unor consultări tripartite pe tema asocierii Ucrainei cu UE

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, preşedintele José Manuel Barroso a avut discuţii telefonice, miercuri, cu Poroşenko şi, joi, cu Vladimir Putin.

    “Am convenit să organizăm consultări între preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Comisiei Europene cu privire la Acordul de Asociere, livările de gaze şi situaţia politică” în Ucraina, informează comunicatul.

    Potrivit documentului, detaliile vizând aceste consultări “vor fi discutate prin canale diplomatice”.

    Vladimir Putin şi José Manuel Barroso au discutat joi seara despre relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, în contextul semnării de către Kiev a Acordului de Asociere cu UE, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului.

     

  • Între 4.000 şi 5.000 de refugiaţi yazidi se află în munţii Sinjar în Irak, anunţă Pentagonul

    Aproximativ 20 de membri ai Beretelor Verzi americane, trimişi cu o zi înainte la faţa locului, au estimat că între 4.000 şi 5.000 de refugiaţi yazidi se află în munţi, dar, a subliniat contraamiralul John Kirby, “unii dintre aceştia, poate vreo 2.000, trăiesc acolo. Ei nu vor neapărat să plece şi nu vom încerca să-i forţăm să părăsească munţii”.

    Preşedintele american, Barack Obama, a declarat joi că bombardamentele americane au permis străpungerea asediului munţilor Sinjar, respingând ideea unor operaţiuni suplimentare pentru evacuarea refugiaţilor din munţi.

    “Considerăm că riscul unor acte de violenţe în munţii Sinjar este redus”, a adăugat Kirby.

    Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU a estimat la câteva zeci de mii numărul de persoane deplasate în Irak, acestea fiind în mare yazidi, o minoritate kurdofonă non-musulmană.

  • Papa Francisc denunţă “cancerul disperării” în societăţile prospere

    Exprimându-se în faţa a 45.000 de credincioşi în timpul slujbei de Sfânta Maria pe “World Cup Stadium” din Daejeon, Papa Francisc a considerat că “speranţa oferită de Evanghelie este antidotul sentimentului disperării care pare să crească precum un cancer în societatea care din exterior pare opulentă dar care deseori se confruntă cu experienţa tristeţii interioare şi a golului”.

    “Câţi dintre tinerii noştri nu au plătit tribut acestei disperări!”, a declarat el într-o aluzie la adicţii şi sinucideri, în a doua zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    “Creştinii acestei naţiuni trebuie să poată combate atracţia materialismului care sufocă valorile spirituale şi culturale autentice, precum spiritul de competiţie dereglat care generează egoism şi conflicte. Ei trebuie să respingă, de asemenea, modelele economice inumane care creează noi forme de sărăcie şi marginalizează lucrătorii”, a declarat papa argentinian.

    Într-o critică puternică a modelului societăţii competitive, care se răspândeşte din ce în ce mai mult în Asia, din Japonia până în Singapore şi din Taiwan până în Coreea şi chiar China, liderul Bisericii Catolice a criticat “cultura morţii care devalorizează imaginea lui Dumnezeu, Dumnezeul vieţii, şi încalcă demnitatea fiecărui bărbat, fiecărei femei şi fiecărui copil”.

    Joi, Papa a invitat 35 de episcopi sud-coreeni să îşi regăsească mai degrabă spiritul misionar decât să fie “manageri” şi buni administratori.

     

  • Phenianul sugerează că tirurile sale de rachetă nu au legătură cu vizita Papei în Coreea de Sud

    Într-un comunicat care nu face nicio referire la vizita papei, agenţia oficială KCNA afirmă că liderul regimului, Kim Jong-un, a supravegheat personal o serie de tiruri cu o rachetă tactică de înaltă precizie.

    Aceste tiruri marchează 69 de ani de la eliberarea peninsulei coreene de sub jugul colonial japonez în 1945, a adăugat agenţia.

    Joi, Coreea de Nord a lansat în mare trei rachete cu rază scurtă de acţiune, la câteva minute după arterizarea avionului papei la Seul pentru o vizită de cinci zile, prima a unui suveran pontif în Asia din ultimii 15 ani.

    Alte două rachete au fost lansate în cursul după-amiezii.

    De la sosirea sa, papa a lansat un apel către cele două Corei să depăşească “reproşurile” prin dialog şi să înceteze să mai recurgă la “mobilizarea forţelor”.

    Papa argentinian a salutat “efoturile depuse în favoarea unei reconcilieri şi stabilitatea în Peninsula Coreeană şi a încurajat aceste eforturi deoarece ele constituie singura cale către o pace durabilă”.

    Coreea de Nord foloseşte deseori tirurile de rachetă cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi manifesta furia faţă de ceea ce consideră “provocări” ale Seulului.

    Mai multe rezoluţii ONU i-au interzis să mai efectueze tiruri cu rachete balistice, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU a condamnat Phenianul la începutul lui iulie din cauza tirurilor recente.

    În iunie, Phenianul a anunţat că a testat cu succes o rachetă “de vârf” realizată “sub controlul personal al lui Kim Jong-un”.

    Coreea de Nord nu este cunoscută pentru deţinerea unui arsenal de rachete tactice ghidate, dar analiza unui film de propagandă recent sugerează că ar putea să-şi fi achiziţionat o variantă a unei rachete de croazieră anti-navă de fabricaţie rusească, KH-35.

    Inamic jurat al regimului comunist de la războiul Coreei (1950-1953), Washingtonul a denunţat joi aceste noi tiruri de rachete tactice şi a declarat că analizează dacă acestea încalcă rezoluţiile ONU.

    “Continuăm să cerem Coreei de Nord să se abţină de la orice acţiune de provocare”, a reacţionat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt a secretarului de Stat american.

  • Infotrafic: Circulaţie intensă pe Autostrada Soarelui, două accidente s-au produs de dimineaţă

    Accidentele au avut loc la kilometrul 139 şi la kilometrul 140 pe sensul de mers către litoral, în condiţiile în care vizibilitatea în zona kilometrilor 140 şi 215 a fost redusă sub 50 de metri din cauza ceţii, vineri dimineaţă.

    Primul accident a implicat patru maşini şi s-a soldat cu doi răniţi, iar cel de-al doilea – şase autovehicule, o persoană fiind rănită grav.

    În prezent, traficul rutier pe autostrada Soarelui se desfăşoaă normal, dar şi în coloană pe anumite tronsoane, din cauza numărului mare de autovehicule.

    În cazul producerii unor blocaje de trafic pe autostradă, Centrul Infotrafic aminteşte că poate fi utilizată ruta DN3 Bucureşti – Lehliu-Gară, DN3A Lehliu-Gară – Feteşti, A2 Feteşti – Cernavodă, DN22C Cernavodă – Murfatlar, DN3 Murfatlar – Constanţa.

    Totodată, poliţiştii recomandă automobiliştilor care se deplasează dinspre Moldova către litoral să circule pe DN2A Hârşova – Ovidiu sau să traverseze Dunărea cu bacul la Brăila sau Galaţi, urmând traseul Măcin – Caugagia – Constanţa (DN22D-DN22).

  • Cisco elimină 6.000 de locuri de muncă şi anticipează stagnarea vânzărilor

    Incluzând concedierile anunţate joi, care reprezintă circa 8% din forţa de muncă de 74.000 de persoane, Cisco a renunţat din februarie 2009 la 25.850 de angajaţi, în cadrul programului de reorganizare.

    În pofida concedierilor semnificative ,numărul total al angajaţilor a crescut cu 8.000 din 2009, de la circa 66.000, compania încercând să se concentreze mai mult pe domeniul producţiei profitabile de software şi mai puţin pe cel de hardware.

    Veniturile Cisco au scăzut cu 3% în anul fiscal încheiat la sfârşitul lunii iulie, la 47,1 miliarde de dolari, acesta fiind primul declin din ultimii cinci ani.

    Rezultatul scoate în evidenţă dificultăţile cu care se confruntă directorul general John Chambers, care vrea să reinventeze Cisco, înainte să se pensioneze.

    Cisco trebuie să facă trecerea de la echipamentele hardware costisitoare de procesare a datelor şi traficului pe Internet la softuri care fac mai performante dispozitivele.

    Compania a cumpărat în ultimii trei ani companii producătoare de software şi are deja în portofoliu produse cu softuri performante, care nu au adus încă creşterea veniturilor.

    “Chiar dacă tranziţia la un model de afaceri concentrat pe software este de succes, veniturile vor continua să fie sub presiune. Din nefericire, reducerea forţei de muncă va continua în viitor”, a declarat Brian Marshall, analist la International Strategy & Investment Group.

    Cisco anticipează pentru primul trimestru fiscal care se va încheia în octombrie venituri de 12,1-12,2 miliarde de dolari, nivel apropiat de aşteptările analiştilor şi în stagnare faţă de trimestrul patru.

  • Canicula face victime în Capitală: 55 de persoane leşinate în spaţii publice, în opt ore

    “În numai opt ore, am înregistrat 771 de solicitări. Din totalul acestora, 400 au fost urgenţe medicale“, a spus medicul.

    Aceasta a mai precizat că, din totalul urgenţelor, au fost 55 de persoane cu lipotimii sau căzute în stradă.

    Managerul SABI recomandă cetăţenilor să asculte sfaturile specialiştilor şi să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00, să consume multe lichide, fructe şi legume şi să evite consumul de băuturi alcoolice sau cu conţinut ridicat de cofeină.

    Meteorologii au prelungit codul galben de caniculă până vineri seară, în Bucureşti şi 12 judeţe din sudul şi sud-estul ţării.

     

  • ANALIZĂ: Investiţiile, accizele şi taxa pe stâlp au dus în jos economia. Analiştii scad prognozele

    Cei mai mulţi analişti au anunţat o revizuire în jos a prognozei de creştere economică pentru acest an, dar vor furniza estimări mai exacte abia după ce Institutul Naţional de Statistică va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru.

    România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului.

    Potrivit analiştilor, investiţiile au fost afectate de creşterea taxării în prima parte a anului, dar şi de perspectiva neimpozitării profitului reinvestit, care s-a aplicat în cele din urmă de la 1 iulie.

    De asemenea, un rol în amânarea investiţiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creşterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar şi contextul geopolitic.

    Deşi fluxurile externe de capital au crescut în primele şase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%.

    “Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investiţiilor private interne şi a investiţiilor străine, din domeniul construcţiilor, mai ales cele inginereşti şi din partea agriculturii. Scăderea investiţiilor publice era deja anticipată, precum şi performanţa slabă a absorbţiei fondurilor europene”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef la Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

    El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%.

    Macroeconomistul Florin Cîţu vede creşterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%.

    “Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuţie la scăderea PIB atât în T1, cât şi în T2 o are dinamica negativă a investiţiilor în mijloace fixe”, afirmă Cîţu.

    El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuţia bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.

    “Opreşti investiţiile până nu ştii ce se întamplă. Aştepţi să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari şi astepată o relaxare promisă”, a arătat Cîţu.

    Economistul consideră că este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS şi chiar TVA, dar şi a numărului de impozite, în condiţiile în care Guvernul trebuie să promită că nu va creşte taxele.

    “În plus, să nu uităm că politica moentară a fost restrictivă până în 2013, iar acum s-ar putea să fie prea târziu”, a conchis Cîţu.

    Într-un raport de analiză al Băncii Transilvania, semnat de economistul Andrei Rădulescu, se menţionează că în primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina şi a politicii statului în materie de investiţii publice.

    “La nivelul economiei reale climatul investiţional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Menţionăm faptul că planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale”, se arată în raport.

    Economistul Băncii Transilvania nu exclude însă ca scăderea investiţiilor să fie lagată şi de comporatamentul antreprenorilor, care au amânat unele proiecte până după 1 iulie, dată după care profitul reinvestit nu mai este impozitat.

    “Evoluţia nefavorabilă a investiţiilor productive din primele şase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potenţialului economic. În scenariul central (care va fi revizuit în toamnă) ne aşteptăm la o
    relansare graduală a investiţiilor productive începând cu trimestrul al treilea, evoluţie susţinută, printre altele, de declinul costurilor de finanţare (la minime istorice) şi relansarea creditării în lei, revigorarea consumului privat, o politică mai proactivă la nivelul investiţiilor publice”, se spune în raport.

    România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

    In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, coborând de la creştere anuală de 3,7% după primul trimestru.

    Guvernul a transmis, după ce INS a prezentat datele privind evoluţia economiei, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine prognoza de creştere de 2,5%, publicată de Comisia Naţională de Prognoză în urmă cu câteva luni.

    În acelaşi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge “tot înainte!”, având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creşterii, mai ales ca în regiune sunt şi semne proaste.

    “Mai avem spaţiu de creştere pentru toamna aceasta şi de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocaţi de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!”, mai afirmă Ponta.

    Din luna octombrie, Guvernul intenţionează să reducă CAS cu cinci puncte şi să introducă programul “Prima maşină”, după modelul “Prima Casă”, prin care tinerii în vârstă de până la 35 ani să acceseze credite pentru cumpărarea unui autovehicul cu garanţia statului.

    Tot pentru toamna acestui an, Guvernul a anunţat, într-un document prezentat în urmă cu o lună, că un număr de 125.000 de medici, asistenţi medicali şi asistenţi sociali vor beneficia de creşterea salariului cu 10% din această toamnă, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor acceptase, în negocierile cu sindicatele, o creştere salarială doar în două etape, în decembrie 2014 şi martie 2015.

    În acelaşi timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii şi mamele vor fi scutite de obligaţia de a restitui statului o sumă din pensiile, respectiv din indemnizaţiile de creştere a copilului încasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi.

    Guvernul şi-a mai anunţat recent intenţia de a pregăti creşterea alocaţiei de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea venitului minim de inserţie (o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare şi se va adresa unei categorii mai largi de populaţie, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluşi de la primirea ajutoarelor sociale).

    Tot începând cu anul viitor, Guvernul are în vedere majorarea salariilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală, o nouă creştere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor în medie cu 4,5%

    Executivul a mai asigurat că va menţine TVA redusă la pâine şi că va reduce taxa pe valoarea adăugată şi la alte categorii de produse, precum legume-fructe şi, posibil, carne.

    Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

    Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

    Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.