Blog

  • Finala Europa League – Comerţul este paralizat pe străzile din jurul National Arena

    Viorel Martac, unul dintre proprietarii terasei 37-39 Bistro, situată la intrarea în stadion, spune că finala Europa League nu e un motiv de bucurie. Legea nu le permite comercianţilor să vândă băuturi alcoolice în ziua meciului şi cum 80% dintre fani sunt bărbaţi, e greu de crezut că se vor face bani din apă plată. “Nu avem deloc aşteptări de la meciul de miercuri şi de la niciun meci în general”, spune Viorel Martac, amintind că suporterii pot totuşi cumpăra astfel de produse doar de la chioşcurile din incinta stadionului, la preţuri duble faţă de cele practicate în piaţă.

    “Comerţul este paralizat pe Bulevardul Basarabia şi strada Maior Coravu de fiecare dată când avem meci”, adaugă Martac, care estimează vânzări similare unei zile obişnuite sau chiar mai slabe, cum nici clienţii fără legătură cu meciul nu vor putea consuma alcool în incinta localurilor din zonă. În fapt, comercianţii solicită posibilitatea ca stadionul să poată fi vizitat în regim de promenadă, în afara evenimentelor sportive, pentru a sprijini activităţile comerciale din proximitate.

    La un buget mediu de 200 de euro alocat pentru mâncare şi băutură, circa opt milioane de euro se vor cheltui în preajma zilei de 9 mai în Bucureşti de către cei 40.000 de turişti.

    Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.

  • Pariaţi că “Răzbunătorii” depăşesc “Avatar” la box-office? – GALERIE FOTO SI VIDEO

    În primul weekend de proiecţie în SUA (premiera americană din 4 mai a avut loc mai târziu decât cea internaţională din 25 aprilie), “Răzbunătorii” au adus încasări de 207,4 milioane de dolari, stabilind un nou vârf absolut de încasări pentru industria de film de la Hollywood, peste pragul stabilit anul trecut de “Harry Potter şi Talismanele Morţii Partea a II-a” (169,1 milioane de dolari).

    În decembrie 2009, după primul weekend, “Avatar” avea încasări de 77 milioane de dolari în SUA şi 242 milioane pe plan global. Rezultatul din SUA a fost considerat însă nerelevant de critici, din cauza faptului că o bună parte a statelor din nord-estul Americii au fost afectate de ninsori abundente, care nu i-au încurajat pe oameni să se ducă la cinema.

    Părerile sunt împărţite în privinţa şansei “Răzbunătorilor” de a detrona filmul lui James Cameron. E adevărat, comparaţia între rezultatele celor două filme după primul weekend vorbeşte de la sine, însă va fi greu de egalat parcursul ulterior al “Avatarului”, care cât timp a rulat în cinematografe a produs 760,5 milioane de dolari în SUA, plus nu mai puţin de 2 miliarde pe pieţele externe.

    Pe de altă parte, niciun record nu e de nedepăşit, dacă ne gândim că tot intangibil a fost considerat la vremea lui şi “Titanic” (1997), care pe atunci a generat vânzări de 600 de milioane de dolari numai în SUA.

    În fine, un factor cu dus şi-ntors poate fi abundenţa de filme SF de aventuri, din această perioadă, care au în centru aceleaşi personaje de benzi desenate. Cu alte cuvinte, când sunt multe filme cu aceiaşi eroi, efectul poate fi favorabil vânzărilor sau, dimpotrivă, de saturaţie.

    În “Răzbunătorii” apar deja laolaltă vechile noastre cunoştinţe Hulk, Iron Man, Captain America, Thor, Hawkeye şi Black Widow, continuând aventurile din “Thor”, “Iron Man” ori “Captain America: The First Avenger”. Editura Marvel şi casa de producţie Disney au anunţat însă deja că în 2014 vor scoate pe piaţă o urmare a lui “Captain America”, scriu cei de la Deadline Hollywood. Al doilea film din seria “Thor” va fi lansat în noiembrie 2013, iar al treilea film din seria “Iron Man” va sosi în mai 2013.

  • Finala Europa League – Zeci de mii de fani sunt aşteptaţi să petreacă în centrul istoric. Barurile estimează vânzări cu 40% mai mari

    El mai spune că România nu e obişnuită să gestioneze astfel de evenimente la nivel de localuri şi restaurante, de aceea preţurile vor rămâne similare unei zile obişnuite: “Centrul Vechi e totuşi pregătit pentru primirea miilor de turişti care vor aştepta începerea meciului şi vor sărbători victoria echipei câştigătoare în localurile din inima Bucureştiului”.

    Daniel Boaje, directorul general al McDonald’s România, reţea de restaurante care deţine mai multe spaţii în zona National Arena, se aşteaptă la un volum mai mare de clienţi cu ocazia evenimentului, însă nu avansează un procent de creştere a vânzărilor. “În orele de dinaintea şi după meci aşteptăm mai mulţi clienţi decât într-o seară obişnuită, iar restaurantele sunt pregătite pentru un aflux crescut de cerere”, spune Boaje.

    La un buget mediu de 200 de euro alocat pentru mâncare şi băutură, circa opt milioane de euro se vor cheltui în preajma zilei de 9 mai în Bucureşti de către cei 40.000 de turişti.

    Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Violeta Ciurel, AXA Asigurări

    Violeta Ciurel a început ca director de marketing şi training pentru vânzări, ulterior devenind CEO al companiei şi director executiv Retail Distribution şi Asigurări al ING România timp de peste patru ani.
    În 2004 s-a mutat la Amsterdam, unde a fost numită director general al departamentului Global Retirement Services, ulterior devenind director general al European and International Affairs şi din 2008 CEO Regional Greenfields and Business Development – Insurance Central Europe în cadrul ING Group. Din septembrie 2010 s-a alăturat grupului AXA în rolul de preşedinte şi CEO al AXA Life Insurance România.
    Este profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi doctor în economie.

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Violeta Ciurel: Este mai mult o prejudecată că o femeie şi-ar putea croi mai greu drumul în lumea de business. Cred că dacă eşti un om serios, cunoşti businessul, eşti motivată şi mai ales dacă ai o echipă bună, nu există niciun impediment. Cred că lumea românească a afacerilor confirmă acest lucru – mă refer atât la poziţii de management în companii mari – româneşti sau străine, cât şi la antreprenoare. Femeile sunt motivate, răzbătătoare, hotărâte, empatice, echilibrate, disciplinate, orientate atât către performanţă, cât şi către oameni, creative, comunicative şi nu renunţă prea uşor la ce şi-au propus.

    BUSINESS Magazin: Care este lucrul din viaţa dumneavoastră pe care îl preţuiţi cel mai mult?
    Violeta Ciurel: Nu mă leg prea puternic de lucruri, doar în limite normale. Poate dacă ar fi să aleg ceva anume în cazul în care aş fi pusă într-o astfel de situaţie, aş lua fotografiile de familie şi în special pe cele ale copiilor când erau mici, felicitările de la ei de când erau mici şi mi le scriau cu diverse ocazii şi câte o mică amintire de la cei dragi ai mei – părinţi, soţ, frate, copii.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Luxul se mută de pe Calea Victoriei pe Dorobanţi

    Bucureştiul a fost împărţit în ultimii ani în poli de interes. Centrul Vechi a atras cafenelele şi restaurantele, Calea Victoriei a mers pe mâna magazinelor de lux, în timp ce Calea Moşilor a optat pentru bănci şi farmacii. Zona Dorobanţi a devenit încă de acum aproape un deceniu zona cafenelelor “de fiţe”, şi nu fără motiv, în condiţiile în care, încă de la începutul anilor 2000, numele de rezonanţă, atât în materie de clienţi, cât şi de localuri, au venit aici.

    În ultimii ani însă, atenţia celor care ies în oraş s-a orientat fie către zona Decebal, fie către Centrul Istoric, care astăzi a adunat peste 150 de localuri. Ce rezervă astfel destinul pentru zona Dorobanţi?
    Andrei Alecu, unul dintre cei doi români care au adus Hugo Boss pe piaţa locală, spunea în urmă cu circa două luni că în prezent Calea Victoriei este zona zero pentru comerţul de lux, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Andrei Alecu, fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s, a poziţionat magazinul Hugo Boss pe Calea Victoriei, care până acum a fost singura posibilitate. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.
    Alecu spunea în urmă cu câteva luni că multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România – Calea Victoriei, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping.

    Primele cărămizi pentru construcţia unei noi artere au fost deja puse de câteva nume de lux, precum monobrandurile Canali şi Moschino şi multibrandurile Distinto şi The Place Concept Store, toate poziţionate pe Calea Dorobanţi. Ultimul nume care se va adăuga acestei liste este Victoria 46.

    Această nouă arteră de lux are o caracteristică diferită faţă de Calea Victoriei, respectiv toate magazinele de lux de aici sunt deţinute de români. Familia Şeitan deţine aici magazinele Moschino, Canali şi Distinto iar Iulia Dobrin deţine The Place. Aceasta din urmă este cunoscută ca fiind proprietara brandului de lenjerie de lux ID Sarrieri.

    Multibrandul Victoria 46, unul dintre cele mai cunoscute magazine de lux din România, amplasat în prezent pe Calea Victoriei, se mută începând cu data de 1 iunie pe Calea Dorobanţi 126-130, în spaţiul ocupat anterior de magazinul de mobilă de lux Rovere. Va fi un concept cu totul nou, iar suprafaţa magazinului va fi aproape dublă comparativ cu cea actuală. Magazinul va fi deschis iniţial în acelaşi concept – multibrand – ca şi pe Calea Victoriei. “Începând cu sezonul primăvară-vară 2013 însă, vom deschide a doua fază a proiectului, un concept de department store, care la parter va avea un model de shop in shop pentru Christian Dior, Lanvin, Alexander Mcqueen şi încă două branduri. La etaj va rămâne multibrand”, spune Dorothy Constantin, managing partner în cadrul High Fashion Concept, grupul care deţine şi Victoria 46.

    Numele magazinului va rămâne în continuare acelaşi, Victoria 46, deşi acesta vine de la adresa unde se afla iniţial multibrandul (Calea Victoriei, numărul 46). “Victoria 46 este un brand înregistrat, foarte cunoscut pe piaţă. Astfel, indiferent unde se află magazinul, numele rămâne acelaşi”, explică Dorothy Constantin (28 de ani), care se află în acţionariatul High Fashion Concept alături de Andreea Altay.

  • Ce se-ntâmplă când vânzările ţintesc creierul clienţilor

    “Cred că orice om de creaţie s-ar închina în faţa acestei metode de cercetare”, spune Laura Ghinea, consultant cu experienţă în domeniul advertisingului. Laura Ghinea se referă la neuromarketing, un domeniu de cercetare care îşi propune să afle ce este în mintea consumatorilor cu adevărat. “Chiar şi cei care nu sunt decişi în privinţa unei alegeri au, în subconştient, o opţiune, iar acest tip de cercetare îl dezvăluie”, spune Stelian Marian, managing director al Synergon Consulting, firmă care a realizat recent un studiu folosind tehnici de neuromarketing. Un exemplu practic de neuromarketing este stabilirea preferinţelor alegătorilor care se considerau indecişi, în precedenta campanie prezidenţială a lui Barack Obama, şeful administraţiei Statelor Unite ale Americii.

    Spre deosebire de alte metode de cercetare, în astfel de studii medicina se împleteşte cu marketingul: pentru a analiza activitatea creierului sunt folosite aparate de neuroimagistică: rezonanţa magnetică nucleară (RMN), electroencefalografia sau magnetoencefalografia. Iar în funcţie de zonele din creier în care sunt semnalate activităţi cerebrale se depistează care este răspunsul real la o întrebare. Nu este neapărat vorba de faptul că un repondent la un studiu clasic de gen întrebare/răspuns dă un răspuns fals, cât despre faptul că uneori opţiunea reală este o surpriză şi pentru consumator. Un exemplu în acest sens îl dă Laura Ghinea, care povesteşte despre cazuri în care grupuri de consumatori au oferit răspunsuri neaşteptate. Într-unul din studii era în discuţie o reclamă la un iaurt; locul în care se petrecea povestea era un parc, iar una dintre participantele la studiu a susţinut vehement – convingând şi restul participanţilor la studiu – că acest spaţiu este complet nepotrivit pentru prezentarea unui aliment. Ce s-a întâmplat, de fapt? Reclama i-a evocat femeii o experienţă negativă puternică, iar rezultatul studiului a fost afectat. Dovadă că alte promoţii au trecut cu brio testul locaţiei.

    “Chestionarele şi interviurile – inclusiv focus-grupurile – sunt expuse la erori”, spune Stelian Marian. Şi asta pentru că, de cele mai multe ori, oamenii nu sunt conştienţi de cauzele comportamentelor lor, de impactul emoţiilor lor sau al deciziilor luate. În plus, consumatorii nu sunt foarte pricepuţi în a-şi estima acţiunile viitoare; în focus-grupuri se raliază uneori fie părerii majoritare fie a liderului grupului sau încearcă să “ghicească” răspunsul corect, iar la unele întrebări delicate răspund nesincer sau într-o manieră dezirabilă social. Or, noile metode de cercetare, ale neuromarketingului, arată adevărul gol-goluţ, atât despre ce gândesc consumatorii, cât şi despre cum reacţionează la un anumit produs sau reclamă în mod inconştient. Cum funcţionează, concret, aceste tehnici? Inventat la finalul anilor ’90 de Gerald Zaltman la Harvard, neuromarketingul şi-a propus să descifreze ce stă la baza deciziilor de cumpărare studiind voluntarii în RMN. Cercetătorii le prezintă produse, reclame şi alte materiale de marketing şi studiază rezultatele.
    Printre clienţii Synergon se numără, spune Stelian Marian, companii din ţară, dar şi de peste hotare, din telecom, real estate şi bunuri de larg consum.

    “Primul client din România a fost producătorul de carne de pui Agricola Bacău”, afirmă Marian. În plus, firma, al cărei fondator este şi care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, a realizat recent un studiu de caz privind impactul pe care îl au asupra creierului mesajele folosite în campaniile publicitare, la câţiva ani de la introducerea mesajelor de avertisment pe pachetele de ţigări. “Am urmărit atât impactul pe care îl au aceste mesaje asupra fumătorilor, dar şi asupra celor care s-au lăsat de fumat de cel puţin un an”, declară Dragoş Cîrneci, senior consultant în cadrul Synergon Consulting & Head of Brain Research Institute.

  • Finala Europa League – Restaurantele: Am fi preferat echipe din Germania sau Anglia. Spaniolii nu sunt predispuşi la cheltuieli mari

    El mai spune că România nu e obişnuită să gestioneze astfel de evenimente la nivel de localuri şi restaurante, de aceea preţurile vor rămâne similare unei zile obişnuite: “Centrul Vechi e totuşi pregătit pentru primirea miilor de turişti care vor aştepta începerea meciului şi vor sărbători victoria echipei câştigătoare în localurile din inima Bucureştiului”. La un buget mediu de 200 de euro alocat pentru mâncare şi băutură, circa opt milioane de euro se vor cheltui în preajma zilei de 9 mai în Bucureşti de către cei 40.000 de turişti.

    Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.

  • A doua etapă de majorare a salariilor bugetarilor ar putea fi în decembrie, după alegerile parlamentare

    Legea responsabilităţii fiscale stabileşte că nu pot fi emise acte normative pentru majorarea salariilor sau a pensiilor cu şase luni înainte de alegeri.

    “Varianta luată în calcul este însă ca această a doua tranşă să fie anunţată din timp, dar acordată efectiv în luna decembrie, după organizarea alegerilor, astfel încât să nu fie încălcate prevederile legale”, au arătat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea unei familii de emigranti: Umbre intunecate (GALERIE FOTO)

    Insa nici macar peste ocean nu aveau sa scape de blestemul care s-a abatut asupra familiei lor. Douazeci de ani mai tarziu, Barnabas avea lumea la picioare sau cel putin orasul Collinsport din Maine. Stapan al conacului Collinwood, Barnabas este acum bogat, puternic si un veritabil playboy, cel putin pana in momentul in care comite grava greseala de a-i frange inima vrajitoarei Angelique Bouchard. Blestemul ei este unul necrutator, pentru ca il condamna pe Barnabas la o soarta mai nedreapta chiar decat moartea: il transforma in vampir, pentru a-l ingropa de viu.

    Doua secole mai tarziu, Barnabas este eliberat din mormant si se aventureaza intr-o foarte diferita lume a anului 1972. Se intoarce la conacul Collinwood doar pentru a constata ca odata mareata lui resedinta a fost lasata acum in paragina. Descendentii disfunctionali ai familiei Collins nu sunt nici ei prea departe, fiecare ascunde cate un secret intunecat, comportamentul lor fiind dincolo de abilitatile oricarui psihiatru.

    Povestea unei familii de emigranti: Umbre intunecate (GALERIE FOTO)

    MediaPro Distribution prezinta “Umbre întunecate”, din 18 mai la cinema. Cu o distributie de exceptie, care ii include pe Johnny Depp, Eva Green, Michelle Pfeiffer, Jonny Lee Miller si Helena Bonham Carter, filmul va rula in cinematografele: CinemaPro, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Baneasa, Lotus (Oradea), Odeon Cineplex (Cluj), Cityplex (Constanta, Tulcea si Brasov), Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacau, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iasi, Constanta, Pitesti, Sun Plaza, Timisoara, Targu-Mures), Cortina (Oradea), Florin Piersic (Cluj), Patria (Craiova si Bucuresti), Premiera (Ploiesti), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Arta (Targu Mures), Cinema Grand Mall (Satu-Mare), Glendale (Bucuresti).