La sfârşitul lunii iunie, Bank of America avea 288.000 de angajaţi. Cea mai mare bancă din SUA se alătură astfel altor instituţii de credit cu prezenţă la nivel global, care au anunţat că renunţă la aproape 50.000 de slujbe, proces ce urmează să se desfăşoare şi în anii următori. Grupurile britancie HSBC şi Lloyds au anunţat cele mai mari diminuări de personal.
Blog
-
Revoluţie în industria computerelor: “cipurile cognitive”, care imită creierul uman (VIDEO)
Ţelul celor de la IBM a fost acela de a crea un sistem care să funcţioneze ca un creier uman, imitând felul în care acesta face faţă problemelor senzoriale din lumea reală. Eventualele aplicaţii ar putea avea un impact major în sfera afacerilor şi a ştiinţei.
Sofisticatul sistem va cuprinde “neuroni” sau procesoare digitale, “sinapse” care vor ajuta la învăţare şi memorare, dar şi “axoni” sau canale de transmitere a datelor, care conectează componentele între ele. Cipul va cuprinde 256 de neuroni, 262 sinapse şi 256 axoni, adică baza sa va fi formată din procesor, memorie şi comunicaţii. Computerele cognitive vor învăţa din experienţă, găsind corelaţii şi formând ipoteze, acţiuni ce vor ajuta la economisirea energiei.
Mai mult pe www.descopera.ro.
-
De ce au căzut băncile europene la burse: speculaţii cu profit
Fenomenul a fost declanşat de diverse pretexte, iniţial fireşti (incertitudinile din iulie privind situaţia Greciei sau privind rezultatele testului de soliditate financiară), ulterior extrem de grosolane (zvonul total stupid din The Mail on Sunday că Societe Generale ar fi în pragul falimentului sau ştirea “pe surse” de joi din The Wall Street Journal că Rezerva Federală a SUA e brusc preocupată de soliditatea filialelor din State ale băncilor europene, ştire infirmată ulterior de un oficial al Fed).
În iulie, şeful UniCredit, Federico Ghizzoni, declara că scăderea acţiunilor are legătură nu cu expunerea pe obligaţiuni suverane, care nu înseamnă nici la 5% din afacerile băncii, ci exclusiv cu speculaţiile investitorilor care fac vânzări în lipsă (short selling) pe acţiuni lichide, aşa cum sunt cele ale UniCredit şi ale altor bănci, readucând astfel în discuţie aceeaşi practică speculativă contra căreia au luptat şi SUA, şi Germania din 2008 încoace, considerând-o vinovată pentru prăbuşirea Lehman Brothers, alături de tranzacţiile cu CDS-uri şi alte genuri de speculaţii cu care operează îndeosebi fondurile de investiţii speculative (hedge funds).
La jumătatea lui august, patru ţări (Franţa, Belgia, Italia şi Spania) au interzis temporar operaţiunile de vânzare în lipsă pe acţiunile băncilor lor, interdicţie care şi-a făcut însă efectul benefic doar câteva zile, adică până la ştirea din The Wall Street Journal, iar săptămâna s-a încheiat cu noi pierderi la burse pentru băncile europene – UniCredit, Intesa, Barclays, RBS, Lloyds Banking Group, Societe Generale, BNP Paribas, Deutsche Bank, Santander şi altele, cele mai lovite fiind băncile din Marea Britanie şi Germania, care nu sunt protejate de interdicţia contra practicii de short selling (vânzarea de acţiuni împrumutate, pariind pe scăderea acestora şi posibilitatea de cumpărare a lor ulterioară la un preţ mai mic).
Pentru săptămâna ce vine, evoluţiile acţiunilor vor depinde din nou de ceea ce va face Banca Centrală Europeană, consideră Laurent Fransolet, director de strategie la Barclays Capital, citat de The New York Times. Dacă BCE va continua să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole, aşa cum a făcut până acum (numai miercuri, banca a cheltuit 9-10 miliarde de euro pentru a interveni pe pieţele de obligaţiuni), situaţia va rămâne sub control, consideră Fransolet; dacă nu, costurile de îndatorare pentru Italia şi Spania vor creşte din nou până la un nivel periculos, trăgând inevitabil după ele şi acţiunile băncilor europene presupuse a avea deţineri mari de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro.
Testul cel mare al acestei tactici va avea loc în perioada dintre sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie, sfârşitul vacanţei, când au loc noi licitaţii organizate de Italia şi Spania pentru vânzarea de obligaţiuni. “Este doar o chestiune de timp până ce marile fonduri de investiţii speculative vor dori să testeze pieţele pentru a vedea dacă pot disloca susţinerea preţurilor de către BCE”, apreciază Carl B. Weinberg, economist-şef al firmei de cercetare High Frequency Economics, citat tot de The New York Times. “Dacă susţinerea BCE va fi subminată, atunci acţiunile băncilor vor cădea. Acesta ar fi un coşmar al sfârşitului verii”, adaugă Weinberg.
-
Pupat independenţa Casei Naţionale de Sănătate
În acest conflict de uzură, PDL a fost însă nevoit să cedeze jumătate de poziţie, pentru că, odată cu noul mandat de ministru, se schimbă şi statutul Casei Naţionale de Sănătate, aflată în zona de influenţă politică a democrat-liberalilor: astfel, CNAS redevine subordonată ministrului de resort, păstrând însă statutul crucial de ordonator principal de credite, ceea ce pregăteşte terenul şi pentru alte clinciuri publice de genul celor care l-au făcut pe fostul ministru Cseke Atilla să îşi prezinte demisia.
Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el de înţeles, chiar de la ceremonia de învestitură, că va continua să pună presiune pe titlularul de la Sănătate în disputa instituţională cu CNAS privitoare la distribuirea fondurilor în interiorul sistemului sanitar. Relaţiile dintre UDMR şi PDL se complică aşadar tocmai înainte de un moment foarte important: rediscutarea sistemului de vot în perspectiva alegerilor de anul viitor.
Democrat-liberalii au fost dintotdeauna împotriva actualului sistem uninominal mixt cu redistribuire (care a adus în 2008 PNL în postura de jucător important în ecuaţia parlamentară) dar susţinerea UDMR pentru schimbarea acestuia a lipsit până acum.
-
Unde găsim un şampon bun?
Makeup Alley, un site creat în urmă cu doisprezece ani a ajuns încetul cu încetul o sursă la care apelează tot mai multe femei atunci când vor să afle informaţii despre produse de machiaj, scrie The New York Times. Site-ul are peste un milion de membre, nu oferă nimic spre vânzare şi afişează doar discret reclame, dar atuurile sale sunt o bază de date bine organizată cu recenzii despre produse cosmetice, scrise de utilizatoare. În plus, Makeup Alley le permite membrelor care constată că au cumpărat un produs care nu le vine atât de bine pe cât îşi închipuiau să-l trimită altei membre.
Popularitatea în creştere a site-ului se datorează faptului că recenziile produselor nu sunt făcute de cineva specializat care are aprecieri laudative pentru că a primit anterior cadouri de la firma producătoare sau pentru că se teme că nu va mai fi invitat la vreun eveniment din domeniu, ci de femei care doar le-au cumpărat şi apoi spun dacă merită sau nu. Cele care se înscriu pe Makeup Alley nu-şi dezvăluie identitatea, ci doar menţionează culoarea ochilor, culoarea părului şi a ochilor, tipul şi culoarea pielii şi vârsta.
Tot pe aceeaşi idee merge şi Bloom.com, un site proaspăt lansat, care însă îşi propune să le vândă utilizatoarelor diverse produse cosmetice. Membrele Bloom.com precizează la înscriere detalii ca vârsta, tipul şi culoarea pielii, iar atunci când caută un produs li se prezintă sugestii bazate pe comentariile unor femei cu caracteristici similare, fie ele însele membre, fie participante la focus grupuri. Proprietarii Bloom.com sunt atât de încrezători în modelul lor de afacere, încât sunt dispuşi să returneze banii clientelor care nu au fost mulţumite de produsele cumpărate, cu ajutorul sistemului lor, în interval de maxim un an de la cumpărare.
-
Hewlett-Packard negociază o preluare de 10 mld. dolari şi vrea să separe divizia de PC-uri
Anunţul companiei americane ar putea avea loc în cursul zilei de joi, au spus sursele, citate de Bloomberg. Directorul general al HP, Leo Apotheker, a declarat anterior că vrea să extindă operaţiunile companiei în domeniul aplicaţiilor informatice şi serviciilor, pentru a oferi clienţilor servicii de cloud-computing. HP are obiectivul să reducă dependenţa de PC-uri, care aduc marje mai reduse de profit, în condiţiile în care clienţii se orientează către tablete, precum cele fabricate de Apple. Autonomy, al doilea mare producător britanic de software, furnizează aplicaţii folosite la căutarea în baze de date.
-
Al-Qaida rămâne “ameninţarea teroristă dominantă” pentru Statele Unite
“Deşi nucleul Al-Qaida din Pakistan a fost slăbit, capacitatea acestuia de a comite atentate regionale şi transnaţionale este menţinută”, potrivit Raportului anual privind terorismul pe ţări, versiunea 2010. “Al-Qaida a rămas ameninţarea teroristă dominantă împotriva Statelor Unite în 2010”, conchide documentul, care apreciază că nivelul de risc în Asia de Sud-Est este “ridicat”. Gruparea extremistă rămâne ameninţătoare în special graţie ajutorului grupărilor aliate din Afganistan şi Pakistan, ca Mişcarea Talibanilor din Pakistan (TTP) şi reţeaua Haqqani. TTP l-a susţinut pe Faisal Shahzad, care a încercat să detoneze o maşină-capcană în centrul oraşului New York, în Times Square, în mai 2010.
-
Cambolive, Renault: Dacă înainte de criză vorbeam despre un exces de creditare, astăzi se manifestă un exces de prudenţă
BUSINESS Magazin: Care sunt principalele reguli din business care s-au schimbat dupa anii de recesiune?
Fabrice Cambolive: Ce s-a schimbat în strategia noastră de business: urmărim foarte atent evoluţia pieţei pe intervale mai scurte de timp, lucrăm cu previziuni pe termen scurt şi mediu si controlăm nivelul stocurilor de vehicule. Mai mult, pentru că perioada de recesiune a influenţat şi comportamentul clienţilor, care sunt vizibil mai exigenţi, stabilim oferte cât mai corecte pentru clienţii noştri, punând în balanţă calităţile produsului cu cel mai bun preţ de pe piaţă. Un exemplu în acest sens este un produs precum Dacia Duster, care oferă cel mai bun raport preţ-prestaţii din segmentul său. De asemenea, stabilim oferte foarte bune şi programe dedicate clienţilor de flote.
BM: Ce s-a modificat la capitolul investiţii? Sunt ele privite mai atent? Cât de mult contează potenţialul, comparativ cu anii de dinaintea crizei economice?
F.C.: Investiţiile se plasează mult mai atent. Dacă vorbim spre exemplu de Reţeaua Dacia, în cursul anului 2011 aceasta şi-a menţinut un număr constant de puncte de lucru, atât în ceea ce priveşte vânzarea de vehicule noi, cât şi atelierele de service. Au crescut considerabil investiţiile în publicitate în această perioadă, pentru că una dintre axele principale de comunicare pentru Dacia este inovaţia şi prezenţa în mediul digital, aşadar am investit mai mult în proiecte online. Din punct de vedere industrial, Grupul Renault în România a investit până în prezent 1,5 miliarde de euro în România şi investiţiile vor continua la nivelul fabricaţiei.
BM: Ce modificări aţi sesizat în ce priveşte numărul de angajaţi ai companiei? Cum se fac acum angajările şi ce diferă faţă de anii precedenţi?
F.C.:Evoluţia efectivului trebuie să fie întotdeauna în coerenţă cu imperativele de business, de aceea şi Renault Comercial Roumanie a trebuit să urmărească acest aspect şi să asocieze măsurile necesare acestei corelări. Politica noastră de recrutare a ţintit în mod constant candidaţii care aveau parcursul profesional şi educaţional adecvat postului, atitudinea faţă de client şi mai ales determinarea de face să avanseze proiectele în curs. Pe de alta parte, constatăm însă că potenţialii candidaţi sunt mai atenţi astăzi decât în anii anteriori la valorile şi seriozitatea angajatorului, ceea ce nu poate decât sa avantajeze societatea noastră.
BM: Cum aţi defini acum “precauţia” si cum o defineaţi in anii de creştere 2007-2008?
F.C.: Măsuri de precauţie au existat atât înainte, cât şi după demararea crizei economice şi financiare. Cred că aceasta este o condiţie necesară pentru dezvoltarea unei activităţi comerciale sănătoase. Spre exemplu, însuşi sistemul nostru de vânzare demonstrează prudenţă: autovehiculele sunt livrate numai după achitarea lor în prealabil, iar piesele de schimb de origine sunt vândute unei reţele de agenţi atent selectaţi pentru a corespunde criteriilor de calitate şi seriozitate care definesc Grupul Renault.
BM: Cum vedeţi îndatorarea astăzi şi cum o vedeaţi în anii în care creditarea era motorul principal al dezvoltării?
F.C.: Din punct de vedere al societăţii, Renault Commercial Roumanie a avut o politică rezervată în ceea pe priveşte apelul la credite. Din punct de vedere al clienţilor noştri, ne-am dori ca accesul la credite să revină la dinamica dinaintea anului 2008, ceea ce s-ar traduce şi prin creşterea vânzărilor, însă în condiţiile economice actuale, relansarea creditării nu se întrevede foarte curând. Dacă înainte de criza economică puteam vorbi despre un exces de creditare, astăzi se manifestă un exces de prudenţă în ceea ce priveşte acordarea sau contractarea creditelor. Totuşi, trebuie să ţinem cont că maşinile sau locuinţele, în general bunurile de folosinţă îndelungată, sunt achiziţionate de regulă prin credit, aşadar un anumit nivel de îndatorare poate fi considerat sănătos pe aceste segmente.
-
TINERI MANAGERI DE TOP: Simona Simion Popescu a crescut gradul de implicare a angajatilor Coca-Cola cu 26%
Lucrează în Coca-Cola HBC România de şase luni, însă, spune ea, “am impresia că a trecut mult mai mult timp de la prima mea zi în companie”. Decizia de a accepta această poziţie a fost dificilă, deorece a fost o schimbare totală a industriei: de la IT la FMCG. Anterior a fost director resurse umane la Xerox pe Europa Centrală, Turcia şi Israel. La Xerox, povesteşte Simona Popescu, “am avut ocazia să cresc odată cu compania, eram legată emoţional de firmă, iar aceste aspecte au îngreunat tranziţia”. Factorul decisiv în alegere, care a coincis cu cel mai dificil moment din carieră, a fost provocarea care i se oferea şi dinamica noului domeniu.
Acum are în subordine aproximativ 35 de angajaţi, iar Simona Popescu spune că anul trecut a fost “unul extraordinar din punctul de vedere al rezultatelor de resurse umane”. Implicarea angajaţilor a crescut cu 26% în 2010, iar proiectele departamentului pe care îl conduce au primit distincţii naţionale şi internaţionale.
Ideea de antreprenoriat, mărturiseşte acum, a atras-o mai mult la începuturile carierei, când nu avea încă o direcţie clară de urmat, ci doar experienţa AIESEC şi a proiectelor organizate. În acea perioadă, spune ea, majoritatea tinerilor îşi doreau să pornească o afacere proprie, “însă pe măsură ce cunoşti piaţa şi mediul de afaceri ajungi să conştientizezi riscurile şi să priveşti altfel antreprenoriatul”. Ea mai spune că zicala “Lumea este mică” se poate aplica foarte bine şi mediului de afaceri, iar ofertele venite din partea head-hunterilor sunt inevitabile în viaţa oricărui profesionist. “Numărul ofertelor nu are nicio relevanţă – pentru mine a contat cea primită anul trecut, venită din partea CCHBC.”
Unde va fi peste zece ani? “Mă văd tot în sistemul Coca-Cola, ori lucrând ca director de resurse umane pentru o ţară mai mare, ori ca director funcţional într-unul din sediile grupului.”
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.
Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.
-
TINERI MANAGERI DE TOP: Bogdan Oşlobeanu, directorul Rompetrol SA la doar 33 de ani
După ce a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Politehnicii, Facultatea de Finanţe din cadrul ASE şi mai multe cursuri de certificare în domeniul financiar (ACCA, CIA, CISA), Bogdan Oşlobeanu s-a angajat în consultanţă. A lucrat timp de şase ani în PricewaterhouseCoopers, apoi în Arthur Andersen şi Ernst & Young şi a fost implicat aproape exclusiv în proiecte din industria de petrol şi gaze, cu precădere pentru societatea naţională Petrom S.A., inclusiv în privatizarea ei către OMV în anul 2004.
În Rompetrol a intrat în departamentul financiar şi a ocupat ulterior poziţiile de deputy vice president planning & performance management şi group finance director. Din septembrie 2009 Bogdan Oşlobeanu a preluat poziţia de director general al companiei Rominserv. “Printre cele mai importante proiecte în care am fost implicat în companie se numără dezvoltarea sistemului de planificare operaţională la nivelul Grupului Rompetrol, eficientizarea relaţiilor cu investitorii instituţionali şi menţinerea fluxului de raportări financiare ulterior listării Rompetrol Rafinare, dar şi revizia generală a companiilor Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Petrochemicals.” Din poziţia de director al Rominserv, Oşlobeanu coordonează 1.200 de angajaţi şi afaceri de aproximativ 290 de milioane de dolari (estimare a afacerilor Rominserv pentru acest an), din care o mare pondere este dată de programul de extindere a capacităţii rafinăriei Petromidia şi de dezvoltare a activităţilor din Kazahstan, unde compania a deschis o subsidiară.
Pentru perioada imediat următoare Bogdan Oşlobeanu consideră că Rompetrol îi poate oferi suficient din punct de vedere profesional şi nu se gândeşte la proiecte personale. “Nu ştiu care va fi următorul meu pas, însă consider că un manager bun este într-o continuă formare, mereu în căutare de oportunităţi care-l pot dezvolta.”
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.
Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.