BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul va suspenda nedeterminat liberalizarea preţului gazelor din România destinate populaţiei

    “Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

    Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

    Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

    “O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal”, preciza Nicolescu.

    El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.

    “Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt”, a continuat Nicolescu.

    Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

    Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în luna august pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Putin şi Barroso subliniază importanţa continuării dialogului pe tema gazelor ruseşti

    Acest dialog s-a referit la “livrarea neîntreruptă de gaz rusesc către Europa prin teritoriul ucrainean”, a afirmat Kremlinul într-un comunicat.

    Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaze către Ucraina, care refuză creşterea preţului impusă de Gazprom după sosirea la puterea a unor lideri occidentali şi care a acumulat, potrivit Moscovei, datorii de 5,3 miliarde de dolari.

    Acest diferend ar putea afecta livrările către Europa dacă Ucraina, al cărei teritoriu este tranzitat de conductele ce transportă gaz rusesc, va decide să sustragă o parte din gaze în timpul iernii pentru a face faţă penuriei.

    Putin şi Barroso au acordat, de asemenea, “o atenţie deosebită punerii în aplicare concrete a înţelegerii de amânare a intrării în vigoare a acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2016”.

    Această amânare, propusă vineri la încheierea reuniunii ministeriale tripartite cu Rusia şi Ucraina, va trebui să fie acceptată de statele membre UE dar generează o controversă în Ucraina.

  • Jocul de jumătate de miliard de dolari va produce de trei ori mai mulţi bani decât investiţia

    „Destiny este jocul pe care ne-am dorit întotdeauna să îl facem“, a declarat Harold Ryan, preşedintele Bungie. „Am visat la acest univers ani de zile, aşa că suntem entuziasmaţi să deschidem porţile şi să lăsăm jucătorii să intre în contact cu ceea ce am creat.“

    Destiny este un joc de tip First Person Shooter realizat de compania Bungie şi distribuit de Activision, în baza unui contract ce a inclus de asemenea şi publicarea jocului de mare succes Halo. În joc, evenimentele se petrec în timp real, astfel că nu există un scenariu ce se respectă de fiecare dată când un jucător parcurge o misiune. Sistemul nu este unul nou, fiind folosit şi de compania Electronic Arts în Need for Speed World.  Franciza Halo, primul proiect de succes al celor de la Bungie, a adus încasări de peste 3,4 miliarde de dolari, iar jocurile s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare.

    „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat cu Halo, atrăgând milioane de jucători, dar prin Destiny ne dorim crearea unui univers din care jucătorul să simtă că face parte“, a spus Pete Parsons, COO al Bungie. „Ca să reuşim asta, am adăugat cel mai important element: conectivitatea. Jucătorii se pot întâlni în cadrul jocului, pot parcurge misiuni împreună.“

    Destiny nu este doar cel mai scump joc produs vreodată; el a costat mai mult chiar decât cel mai costisitor film din istorie. Bugetul de 500 de milioane nu înseamnă, însă, doar salariile programatorilor şi echipamentul de lucru; o mare parte a banilor a mers către marketing. Costul uriaş reprezintă primul pas în lansarea unei francize, nu doar a unui joc. Judecând după succesul seriei Halo, suma de 500 de milioane de dolari va fi recuperată destul de repede. În prima zi după lansare, vânzările au atins 500 de milioane de dolari. Cei de la Bungie se aşteaptă ca veniturile să ajungă la peste 1,5 miliarde de dolari în primul an şi se pare că vor atinge această ţintă.

    Primele detalii referitoare la Destiny au apărut în 2009, însă primele informaţii oficiale au fost făcute publice de către cei de la Bungie la sfârşitul anului 2012. Programatorul-şef al companiei spunea la acea vreme că intenţia este de a crea un univers „care să aibă o viaţă proprie“.  Povestea este plasată într-un viitor apocaliptic, ce vine după o perioadă de expansiune şi pace, o „epocă de aur“. Într-o perioadă în care oamenii au colonizat majoritatea planetelor din sistemul solar, un eveniment numit „Colapsul“ a dus omenirea în pragul dispariţiei. Singurii supravieţuitori locuiesc pe Pământ, transportaţi aici pe o navă spaţială. Unii dintre cei rămaşi au devenit Gardienii, cei care apără ultimul oraş de pe Pământ. Jocul se concentrează pe Gardieni şi lupta lor împotriva celor care vor să extermine oamenii.

    Destiny a fost lansat în versiuni pentru PC şi pentru consolele PlayStation 4 şi Xbox One. Cei de la Bungie au anunţat însă că vor lansa în curând o versiune grafică compatibilă cu PlayStation 3 şi Xbox 360. Primul addon va fi lansat, cel mai probabil, în luna decembrie, şi va conţine mai multe misiuni şi hărţi. Jocul poate fi achiziţionat la un preţ de bază de 60 de dolari, însă Activision a lansat şi versiuni speciale cu un preţ mai ridicat.

    Pentru a putea rula Destiny este nevoie de un sistem performant, însă, la fel ca în cazul consolelor, compania va lansa şi o versiune pentru calculatoarele de generaţie mai veche.

  • Un român trebuie să muncească în medie opt ani pentru a câştiga salariul lunar al directorului companiei

    Un angajat al unei companii din România trebuie să muncească în medie opt ani pentru a câştiga salariul directorului general dintr-o lună, diferenţa dintre salariul angajatului şi al şefului companiei fiind cea mai mare din Europa.

    Odată cu numirea sa în fruntea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, fostul preşedinte al ING Bank România, şi-a publicat în declaraţia de avere venitul câştigat în fruntea celei de-a şaptea bănci după valoarea activelor de pe piaţa locală. Negriţoiu a încasat anul trecut 2,3 milioane de lei (514.000 euro), echivalentul unui venit lunar de 43.000 de euro, de la ING Bank, unde ocupa funcţia de preşedinte, potrivit datelor din propria declaraţie de avere. Prin comparaţie, salariul mediu al unui angajat din bancă este de circa 900 de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Aşadar, un salariat de nivel mediu din ING Bank ar trebui să lucreze aproximativ patru ani pentru a câştiga echivalentul unui salariu al preşedintelui companiei, în timp ce un absolvent care se angajează ajunge la salariul şefului în 12 ani.

    Datele consultate de Business Magazin arată că cele mai mari discrepanţe din Europa între salariile executivilor şi cele ale angajaţilor obişnuiţi cu nivel salarial mediu şi mic sunt în România. Potrivit unei analize a Federaţiei Angajatorilor din Europa (FEE) şi a Eurostat, un angajat cu salariu mediu din România trebuie să muncească 12 zile pentru a lua salariul şefului companiei dintr-o oră lucrătoare, în timp ce angajatul cu cel mai mic salariu din firmă are nevoie de 29 de zile. Aşadar, între angajat şi şef există în medie un raport de 1 la 100, adică angajatul munceşte opt ani pentru a câştiga salariul directorului general dintr-o lună calendaristică. După România, raporturile cele mai dezechilibrate între veniturile şefilor şi angajaţilor apar în Ucraina, Rusia şi Spania. În Bulgaria, de exemplu, un angajat cu salariu mediu câştigă în şapte zile salariul şefului dintr-o oră, iar cel cu salariul cel mai mic are nevoie de 11 zile. Cel mai bine în clasament stă Norvegia, unde şeful câştigă într-o oră cât angajatul în două zile lucrătoare, adică un raport de 1 la 16.

    Problema diferenţelor uriaşe de salarii între CEO şi angajaţi nu este nouă. În Statele Unite ale Americii se discută încă din anii 1970 despre aceste aspecte. Dacă în 1976 un director general câştiga de 36 de ori peste angajatul mediu, în 1993 salariul ajunsese de 131 de ori mai mare. Asta a determinat regulatorii federali să forţeze companiile să dezvăluie, în premieră, detalii despre pachetele executivilor, în speranţa că boardurile vor deveni mai reticente să aprobe pachete gigantice, ca urmare a creşterii transparenţei. „Imediat ce pachetele au devenit publice, în presă au aparut clasamente de salarii, aspect care în loc să ducă la o scădere a condus la o creştere fantastică, pentru că i-a încurajat pe cei din nivelurile de top management să îşi compare salariile între ei“, spune Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust & Partners. În prezent, în SUA un CEO câştigă de 369 de ori mai mult decât lucrătorul mediu. Bloomberg arată că în top 500 companii întocmit de Standard & Poor’s raportul este 1:204, iar în top 100 companii la nivel mondial este 1:495.

    Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy, observă că nu neapărat salariile directorilor generali care activează în România sunt mari, ci că salariile angajaţilor sunt mici. „Ţările unde se înregistrează diferenţele cele mai mari mari au un nivel extrem de coborât al salariului mediu pe economie şi sunt în general ţări în curs de dezvoltare. Aceleaşi ţări sunt ştiute ca fiind ţări cu nivel sporit al fiscalităţii muncii, al rotaţiei angajaţilor şi al muncii la negru, cu cote ieşite din comun ale evaziunii fiscale şi, în contrast, cu niveluri reduse ale productivităţii“, spune Damian. Şeful Terapia crede că absolvenţii de liceu, şcoli postliceale şi facultăţi intră în piaţa muncii fără pregătire adecvată şi sunt remuneraţi la nivel de începători, întrucât companiile bugetează şi cheltuieli legate de instructajul personalului – unde „costurile sunt enorme“.

  • Procurorul şef DIICOT: Criticile Avocatului Poporului referitoare la Legea “Big Brother”, neîntemeiate

    “În sesizarea de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arăta faptul că prin adoptarea acestei legi se încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 şi art. 147 alin. 4 din Constituţia României. DIICOT consideră neîntemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului, subliniind că legea satisface toate criteriile de constituţionalitate pentru a putea fi pusă în vigoare având caracterul unei legi previzibile şi accesibile”, arată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un docmunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Acest punct de vedere a fost transmis în condiţiile în care judecătorii constituţionali urmează să ia în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea cartelelor prepay – aşa-numita Lege “Big-Brother” – pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

    În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arată că soluţia legislativă referitoare la obligaţia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora este afectată de un viciu de constituţionalitate.

    Sesizarea Avocatului Poporului a fost transmisă după ce în 8 iulie Curtea Constituţională a decis, că Legea ”Big Brother” este neconstituţională, hotărârea fiind luată după ce în instanţă a fost ridicată această problemă.

    Astfel, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Potrivit Constituţiei, ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

    Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de şase luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

    “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

    Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

    Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

  • Sute de imigranţi, dispăruţi într-un naufragiu în Mediterana care ar fi fost provocat intenţionat: “Ar putea fi cel mai grav naufragiu din ultimii ani”

    Doi palestinieni, salvaţi joi în apropiere de Malta de către un portcontainer panamez, au declarat că la bord se aflau aproximativ 500 de persoane, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Călăuzele au provocat naufragiul în mod intenţionat, susţin cei doi, citaţi de Organizaţie.

    Autorităţile italiene au deschis o anchetă, iar dacă aceste informaţii vor fi confirmate “va fi vorba despre cel mai grav naufragiu din ultimii ani”, cu atât mai mult cu cât nu ar fi vorba despre un accident, ci despre o “crimă în masă”, a denunţat organizaţia.

    Debarcaţi sâmbătă de către portcontainer la Pozzallo, în sudul Siciliei, cei doi tineri, interogaţi separat, au povestit că au plecat de la Damietta, în Egipt, împreună cu alte aproximativ 500 de persoane, între care se aflau sirieni, palestinieni, egipteni şi sudanezi.

    Potrivit mărturiilor celor doi palestinieni, originari din Fâşia Gaza, traficanţii de persoane i-au obligat pe imigranţii clandestini să schimbe ambarcaţiunea, cerându-le, miercuri, să sară într-o ambarcaţiune mai mică şi, aparent, mai precară.

    Când pasagerii s-au răzvrătit, traficanţii, care se aflau la bordul altui vapor, au împins cu acesta în zona pupei ambarcaţiunii imigranţilor, care s-a scufundat. Cei doi palestinieni au fost salvaţi din apă o zi şi jumătate mai târziu.

    “Alţi nouă supravieţuitori au fost salvaţi de nave greceşti sau malteze, dar se pare că toţi ceilalţi au pierit”, a declarat pentru AFP Flavio Di Giacomo, un purtător de cuvânt al OIM în Italia.

  • REPORTAJ: Primarii din Bucureşti au strigat şi ei “prezent!” în prima zi de şcoală, oferind daruri şi promisiuni

    Edilul şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a participat la deschiderea anului scolar preuniversitar 2014-2015 la Şcoala nr. 110 din Sectorul 4. Oprescu le-a urat succes copiilor în noul an scolar şi i-a asigurat, atât pe profesori, cât si pe elevi, de întreaga susţinere a municipalităţii în ceea ce priveşte infrastructura şcolară.

    Astfel, primarul general a arătat ca programul demarat de municipalitate şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) este în curs de finalizare, urmând ca eforturile municipalităţii să se concentreze către grădiniţe şi centre sportive.

    “În ceea ce priveşte intervenţia municipalităţii, sunt bucuros că părinţii pot fi liniştiţi în privinţa condiţiilor pe care le oferim copiilor în 98 dintre cele 100 de şcoli de care ne-am ocupat. Astfel, odată terminat acest program, ne îndreptăm către construirea de grădiniţe, dar şi de centre de sport situate în cartiere. Scopul este acela de a le lăsa deschise şi vara, pentru a le putea folosi întreaga comunitate, bineînţeles în condiţii civilizate”, a mai spus Oprescu.

    El s-a referit şi la cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, precizând că municipalitatea încearcă să găsească “modalitatea optimă pentru a putea asigura asistenţa medicala 24 de ore din 24”. “Mă refer la medic şi asistentă pentru situaţiile de urgenţă”, a adăugat primarul general.

    Tot în Sectorul 4 a participat la festivităţi şi edilul Cristian Popescu-Piedone. Acesta a fost alături de elevii Şcolii Gimnaziale nr. 96 şi de copiii înscrişi la Grădiniţa nr. 228 “Piticot”, oferindu-le “bobocilor”, în dar, ghiozdane şi invitaţii la spectacole de circ.

    Cei mai fericiţi au fost 72 de elevi care au obţinut cele mai bune rezultate la învăţătură în precedentul an şcolar. Edilul Sectorului 4 le-a dat acestora câte o tabletă cu conexiune la Internet, în baza unei colaborări între Administraţia Şcolilor, Liceelor şi Grădiniţelor şi un operator de telefonie mobilă. Prin aceeaşi colaborare, bibliotecile celor 43 de unităţi şcolare din Sectorul 4 sunt dotate, de luni, cu câte un televizor tip LCD.

    “Iar pentru o cât mai promptă şi eficientă comunicare între părinţii copiilor care învaţă în şcolile Sectorului 4 şi conducerea Administraţiei Şcolilor, Liceelor şi Grădiniţelor Sector 4, Primarul Cristian Popescu-Piedone a înfiinţat o linie telefonică tip TELVERDE. Aşadar, începând de astăzi (luni), apelând gratuit 0800.801.150, pot fi semnalate puncte de vedere legate de modul în care sunt administrate clădirile în care funcţionează unităţile de învăţământ de pe raza Sectorului 4”, mai spune Primăria Sectorului 4.

    În Sectorul 1, anul şcolar 2014-2015 a început cu şcoli consolidate, reabilitate şi modernizate şi cu o ofertă educaţională “completă şi atractivă”, susţine Primăria de sector.

    Potrivit administraţiei publice locale, grădiniţele, şcolile şi liceele din Sectorul 1 şi-au primit elevii în cele mai bune condiţii. Primăria Sectorului 1 a finalizat lucrările de reparaţii curente la toate unităţile de învăţământ, astfel încât noul an şcolar a început în condiţii optime.

    “În Sectorul 1, şi acest an şcolar a debutat în cele mai bune condiţii la toate unităţile de învăţământ pe care le administrăm. Fără investiţii în infrastructura şcolară, nu putem vorbi de performanţă în educaţie. Chiar de la început, copiii trebuie să beneficieze de cele mai bune condiţii pentru a reuşi în viaţă. Încă din 2004 am început un amplu program de investiţii pentru viitorul copiilor noştri, creând o infrastructură modernă şi sigură în toate unităţile de învăţământ”, spune primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman.

    Primăria Sectorului 1 mai afirmă că grădiniţele de stat din această zonă administrativă au “dotări ca la privat”, în timp ce ordinea şi siguranţa în şcoli sunt asigurate prin butoane de panică, zeci de camere de supraveghere, instalaţii antidescărcări electrice şi sisteme de fum antiincendiu şi patrule ale Poliţiei Locale.

    Şi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a participat la deschiderea noului an şcolar 2014-2015, fiind prezent la Şcoala Gimnazială nr. 195, la grădiniţa Şcolii nr. 81 şi la Complexul Educaţional Lauder-Reut.

    “Ne aflăm într-o instituţie care sper să devină în cel mai scurt timp un model pentru toate celelalte unităţi de învăţământ din sector. Este cea mai mare şcoală din Sectorul 3, cu aproape 2000 de elevi, şi avem posibilitatea să mai creştem numărul de şcolari, având în vedere că am extins această clădire. Sunt bucuros să inaugurăm şi sala de festivităţi din cadrul şcolii. Mai sunt multe lucruri de făcut, dar am depăşit ce a fost mai greu. Vreau să vă urez un an şcolar în care să acumulaţi cât mai multe cunoştinţe şi să vă bucuraţi de această şcoală”, a spus Negoiţă, la inaugurarea noului corp al Şcolii Gimnaziale nr. 195, actuala Şcoală Hamburg.

    Tot luni, primarul Sectorului 3 a inaugurat şi noul corp al grădiniţei Şcolii nr. 81, care are o capacitate de 100 de locuri, oferind posibilitatea formării a cinci grupe de preşcolari.

    “Inaugurăm astăzi această grădiniţă situată într-o zonă centrală, iar astfel acoperim o mare parte din necesarul de locuri. În perioada următoare ne vom concentra pe reabilitarea gradiniţelor existente şi pe sporirea numărului de locuri în creşe. Vreau să oferim condiţii cât mai bune pentru copii”, a mai spus Robert Negoiţă.

  • TVR va începe negocierile pentru difuzarea Campionatului European de Fotbal din 2016

    Începerea negocierilor în acest sens a fost aprobată pe 11 septembrie de Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv).

    CA al TVR va analiza oportunitatea finanţării acestui eveniment sportiv de importanţă majoră, în conformitate cu legislaţia în domeniu.

    Şi meciurile României din preliminariile Campionatului European de Fotbal din 2016 (Euro-2016) sunt difuzate în exclusivitate la TVR, începând din 7 septembrie, după cum a anunţat, în luna august, Televiziunea Română.

    Pe de altă parte, pe 11 septembrie, CA al TVR a aprobat şi începerea negocierilor cu firma Playbook International din Germania pentru achiziţionarea drepturilor TV exclusive şi drepturile new media complete (internet, mobil etc.) ale Cupei Mondiale de Rugby din 2015, conform mandatului acordat de Comitetul Director.

  • MEN: Peste 35.700 de elevi înscrişi la învăţământul profesional, de trei ori mai mulţi decât în 2013

    “Din totalul celor 35.740, un număr de 24.403 elevi au optat pentru învăţământul profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a, iar 11.337 elevi, pentru învăţământul profesional cu durata de doi ani, după finalizarea clasei a IX-a”, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

    Potrivit sursei citate, numărul de elevi înscrişi în învăţământul profesional a crescut considerabil în ultimii trei ani. Astfel, dacă pentru anul şcolar 2012 – 2013, acesta era de 11.368, în anul şcolar 2013 – 2014 a început să crească uşor la 12.693, ajungând pentru anul şcolar 2014 – 2015 la 35.740, de aproape trei ori mai mare decât în anul anterior.

    În învăţământul profesional cu durata de trei ani, cele mai căutate domenii de pregătire, conform numărului de elevi care s-au înscris, sunt: Mecanică (9.636 elevi), Turism şi alimentaţie (2.460 elevi), Industrie textilă şi pielărie (2.394 elevi), Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (1.578 elevi).

    Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de trei ani sunt: Mecanic auto (5.075 elevi), Confecţioner produse textile (2.136 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1.400 elevi), Tâmplar universal (1.205 elevi), Comerciant vânzător (1.003 elevi).

    La învăţământul profesional cu durata de doi ani, cei mai mulţi elevi au optat pentru următoarele domenii de pregătire: Mecanică (5.697 elevi), Turism şi alimentaţie (1.286 elevi), Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (861 elevi), Industrie textilă şi pielărie (854 elevi). Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de doi ani sunt:
    Mecanic auto (3.408 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (826 elevi), Confecţioner produse textile (798 elevi), Tâmplar universal (551 elevi).

    Regiunile de dezvoltare cu cel mai mare număr de elevi înscrişi în învăţământul profesional cu durata de doi şi trei ani, pentru anul şcolar 2014 – 2015, sunt: Regiunea Nord Est (9.529 de elevi), Regiunea Centru (6.508) şi Regiunea Nord Vest (5.259). Judeţele cu cel mai mare număr de elevi înscrişi sunt: Iaşi (2.691 de elevi), Suceava (1.860) şi Bacău (1.606).

    În ceea ce priveşte situaţia înscrierii în învăţământul profesional cu durata de trei ani, după clasa a VIII-a, pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare număr de elevi se înregistrează în Regiunea Nord Est (6.156 de elevi), Regiunea Centru (4.510) şi Regiunea Nord Vest (3.739). Judeţele cu cel mai mare număr de elevi înscrişi sunt Iaşi (1.885 de elevi), Suceava (1.133) şi Mureş (1.038).

    În ceea ce priveşte situaţia înscrierii în învăţământul profesional cu durata de doi ani, după clasa a IX-a, pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare număr de elevi se înregistrează în: Regiunea Nord Est (3.373 de elevi), Regiunea Centru (1.998) şi Regiunea Sud Muntenia (1.855). Judeţele cu cel mai mare număr de elevi înscrişi sunt Iaşi (806 de elevi), Suceava (727) şi Bacău (656).

    Din anul şcolar 2014-205, învăţământul profesional, care are durata de trei ani, va începe după clasa a VIII-a, şi nu după clasa a IX-a, ca până acum. De asemenea, durata pregătirii practice, prin stagii în companii, s-a dublat faţă de anul trecut, de la 11 la 24 săptămâni. Selecţia elevilor pentru admiterea în această formă de învăţământ a fost deja făcută de către angajatorii.

    Tot din 2014-2015, inspectoratele şcolare decid în ce unităţi se face învăţământ profesional şi care este profilul acestora. Decizia se ia în conformitate cu cererile angajatorilor. “De pildă, dacă o firmă spune că vrea să angajeze, peste trei ani, 50 de elevi pregătiţi în domeniul sudură, va fi aleasă o şcoală sau un liceu cu acest profil”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Stelian Fedorca, responsabilul cu învăţământul profesional din Ministerul Educaţiei.

  • Ponta: Încasările bugetare sunt 100,01% la 8 luni. Am realizat “viziunea optimistă” a lui Gherghina

    “Faimoasele încasări la buget, despre care toata lumea vorbeşte mai mult sau mai puţin în cunoştinţă de cauză, pe primele opt luni (sunt-n.r.)100,01% din program, programul fiind acea previziune optimistă a domnului Gherghina, de obicei era, care vedea totul crescând. De data asta chiar a crescut, Slavă Domnului, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, este o creştere semnificativă”, a spus Ponta, la Ministerul Finanţelor, cu ocazia lansării aplicaţiei “Spaţiul Privat Virtual”, sistem on-line prin care contribuabilii vor putea intra în contact cu administraţia fiscală.

    În opinia premierului, rezultatele obţinute se datorează restructurării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, îmbunătăţirii cadrului legislativ, echipei de conducere din Ministerul Finanţelor, precum şi colaborării mai eficiente dintre instituţiile statului.

    După primele şase luni, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost mai mici cu 4,5 miliarde de lei decât suma programată, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Consiliul Fiscal.

    La începutul lunii august, Gherghina a fost eliberat, la cerere, din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, el urmând să preia din luna oxcombrie poziţia de membru neexecutiv viitorul Consiliu de Administraţie al BNR.