BusinessMagazin

Blog

  • România reintră în recesiune tehnică, având cea mai mare scădere a economiei din UE în trimestrul II

    România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru.

    Datele publicate de Eurostate arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

    România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

    Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului cu 0,3%.

    Totuşi, în comparaţie cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

    Creşterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2.6%).

    În comparaţie cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

     

  • Dosarul lui Nicuşor Constantinescu privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal, judecat la Constanţa

    Instanţa Tribunalului Bucureşti a stabilit că nu este competentă să soluţioneze acest dosar, motiv pentru care a dispus judecarea cauzei la Constanţa.

    Dosarul a fost înregistrat miercuri la Tribunalul Constanţa, instanţa urmând să stabilească primul termen de judecată.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, a precizat DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au mai stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

    Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia preşedinte al CJ Constanţa la începutul acestei săptămâni, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 7 august, să menţină decizia de arestare preventivă în cazul acestuia luată de Tribunalul Capitalei.

    Prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, a emis în 11 august ordinul prin care se constată suspendarea de drept a mandatului şefului CJ Constanţa, până la încetarea măsurii arestării preventive, decizia putând fi atacat în instanţă.

    Propunerea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Nicuşor Constantinscu a fost formulată de DNA, după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York.

    În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti arăta că preşedintele CJ Constanţa a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. Judecătorul menţiona că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână în SUA pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma operaţiei făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă tot de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat, la acel moment.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că în 8 august au fost transmise Tribunalului formalităţile pentru punerea în executare a mandatului de arestare.

    “Nu ştiu dacă Ministerul Justiţiei a transmis mai departe aceste solicitări şi urmează ca SUA să pună în aplicare acest mandat. Noi vom fi anunţaţi în momentul în care Interpolul sau alte structuri vor confirma că l-au localizat şi vor pune în executare mandatul. Până acum nu avem astfel de confirmări”, a spus Kovesi.

  • Romtelecom şi Cosmote îşi vor schimba denumirea legală şi vor acţiona sub brandul Telekom Romania

    “Ca urmare a deciziilor adunărilor generale ale acţionarilor ale fiecărei companii, Romtelecom şi Cosmote România anunţă noile denumiri oficiale. Astfel, începând cu jumătatea lunii septembrie, Romtelecom şi Cosmote România vor comunica sub acelaşi brand: Telekom Romania, în timp ce denumirile legale vor fi Telekom Romania Communications SA (în loc de Romtelecom SA), respectiv Telekom Romania Mobile Communications SA (în loc de Cosmote Romanian Mobile Telecommunications SA)”, se arată într-un comunicat comun al celor doi operatori.

    Cei doi operatori români sunt controlaţi de grupul elen OTE. La rândul său, OTE este controlat de grupul german Deutsche Telekom, care deţine 40% din acţiuni.

    Pentru a pune în practică schimbările implicate de noul brand comun, peste 2.000 de persoane lucrează la peste 100 de proiecte complexe de marketing, vânzări, IT, resurse umane sau din domeniul imobiliar.

    Potrivit datelor din comunicat, un număr de 43 de magazine corporate vor fi renovate în întregime în acest an, în linie cu identitatea şi grafica noului brand.

    “Dintre acestea, şapte concept stores vor oferi clienţilor o experienţă interactivă, hi-tech, conform standardelor Deutsche Telekom”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, cei doi operatori vor avea un singur call centre, un singur website şi o singură prezenţă în social media pentru toţi utilizatorii de servicii fixe sau mobile.

    Romtelecom este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%.

    Anul trecut, compania a raportat venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012.

    Profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost de 147,7 milioane de euro la nivelul întregului an, în scădere cu 11,1% comparativ cu 2012.

    Cosmote România este al treilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, după Orange România şi Vodafone România.

    În 2013, veniturile au scăzut cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro.

    Profitul operaţional pro forma înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost 119 milioane de euro, cu aproape 1% mai redus faţă de 2012.

    Operatorul mobil are ca acţionari pe Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

  • Casa Rusu deschide un magazin la Piteşti şi ajunge la 27 de spaţii

    Casa Rusu, divizia de retail a Rus Savitar, unul dintre cei mai mari producători de mobilier din pal şi mobilier tapiţat din România, deschide vineri, 15 august, un nou magazin, la Piteşti. Cu o suprafaţă de 3000 mp, magazinul va fi amplasat în Jupiter City Shopping Center şi va avea 24 de angajaţi. Investiţia în amenajarea şi deschiderea magazinului este de 250.000 euro, iar estimările legate de cifra de afaceri anuală a unităţii se situează la 1,5 milioane de euro. Spre sfârşitul anului, Casa Rusu va mai deschide două magazine proprii care vor fi amplasate în centre comerciale din Bucureşti, în Cora Alexandriei şi Carrefour Colentina.

    “Anul acesta, pe langa deschiderea de noi magazine, ne-am concentrat pe imbogatirea colectiilor existente, atat la nivel de design, de functionalitate, cat si de materiale folosite”, declară Marius Raia, director general al Casa Rusu.

    In prezent, Casa Rusu detine o retea de 26 de magazine, proprii si in regim de francize, in orasele Bucuresti (doua magazine), Timisoara (trei), Cluj, Deva, Brasov, Arad, Sibiu, Buzau, Oradea, Piatra Neamt, Constanta, Tg. Jiu, Baia Mare, Focsani, Vatra Dornei, Zalau, Resita, Turnu Magurele, Viseu de Sus, Bistrita, DEJ, Alexandria, Beius. Magazinele au suprafete cuprinse intre 1.500 si 5.000 mp.

    Casa Rusu este compania de retail a producatorului  Rus Savitar. Compania si-a inceput activitatea in 1994, in prezent fiind unul din cei mai mari producatori de mobilier din Romania, prin productia realizata in cele trei fabrici de mobilier din pal melaminat şi mobilier tapitat. Capacitatea de productie este de 18.000  garnituri de mobilier din pal/luna si 2 000 de seturi de mobilier tapitat/luna. Activitatea de productie si logistica se desfasoara pe o suprafata de 100 000 mp, valoarea investitiilor in capacitatea de productie fiind de peste 20 milioane de euro. In prezent, in cadrul grupului sunt peste 1000 de angajati.

  • “Monstrul” pe care l-a cumpărat cel mai bogat om din România. Este singura persoană din ţară care are aşa ceva în curte

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi.

    Mergea la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal, pe care îi şi angajase între timp. În rest, rareori invita pe cineva la vânătoare. Mai veneau prieteni, dar doar dintre apropiati. Spune că nu îi place să organizeze vânători: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”. Ioan Niculae a achiziţionat în urmă cu doi ani un TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile în care nu merge la vila sa de pe Valea Prahovei.

    Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Cunoscut drept “miliardarul de la Zimnicea”, Ioan Niculae este caracterizat ca un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra). Ioan Niculae si-a inceput afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a fost singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

  • După ce majoritatea retailerilor din România au furat startul Black Friday, o companie lansează reducerile Black Friday de vară

    După ce a înregistrat vânzări de 6,5 milioane de euro în cadrul ediţiei Black Friday de primăvară, desfăşurată în perioada 1-4 mai 2014, Altex lansează o nouă promoţie în perioada 14-17 august, anunţând reduceri de până la 75%.

    Traficul total din cele 75 de magazine este estimat să depăşească peste 300 de clienţi pe oră pe perioada celor patru zile, iar vânzările pe care reprezentanţii companiei le aşteaptă sunt estimate la zece milioane de euro. Achiziţiile estimate nu se vor limita doar la offline, astfel în zilele de Summer Black Friday sunt aşteptate comenzi care să reprezinte 20% din totalul vânzărilor, ajungând la două milioane de euro.

    ”Ne-am propus ca pentru 2014 să facem aşteptarea mai scurtă şi de aceea propunem un nou Black Friday care va intra în calendarele românilor. Momentul este cu atât mai bun cu cât clienţii au la dispoziţie câteva zile în care pot vizita oricare dintre cele 75 de magazine Altex din întreaga ţară sau pot accesa site-ul www.Altex.ro.”, a declarat Dan Ostahie, preşedinte şi CEO, Altex România.

     

     

  • Adormirea Maicii Domnului sau “Paştile verii”, cea mai importantă sărbătoare a Sfintei Maria

    Biserica Ortodoxă cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.

    “Grecii numesc Praznicul Adormirii Maicii Domnului «Paştile verii». Sărbătoarea este precedată de două săptămâni de post aspru, despre care în credinţa populară se spune că este rupt din Postul Mare. Şi cu adevărat, şi la noi, la români, în aceste zile este o atmosferă pascală, o atmosferă de bucurie şi de speranţă, citindu-se rugăciuni speciale şi cântându-i în ajun Prohodul, la fel ca şi în Vinerea Mare. Având în vedere frumuseţile naturale ale ţării noastre, ca şi mulţimea de biserici şi mănăstiri închinate Sfintei Fecioare Maria, mulţi au considerat că România este grădina Maicii Domnului. De fapt, această expresie a folosit-o şi Papa Ioan Paul al II-lea când a vizitat ţara noastră, în anul 1999”, a spus părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

    În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului exista în Siria, fiind menţionată în documentele vremii. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi Biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung în Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizită la mormântul Maicii Domnului.

    Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528 – 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv şi data sărbătoririi ei la 15 august.

    În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului.

    Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

    Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică “Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus “Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată.

    În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.

    La ţară se obişnuieşte ca de Sântămaria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie “legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.

    De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

    Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.

    De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

    În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată “a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

    În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

    Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează vineri hramul.

    În fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeş, lăcaş rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, îşi aşteaptă credincioşii, care vin să se închine Sfintei Fecioare Maria şi Sfintei Filofteia.

    Tot pe 15 august îşi cinstesc hramul şi mănăstirile Bistriţa, Frăsinei, Govora şi Sărăcineşti din Arhiepiscopia Râmnicului, mănăstirile Brâncoveni şi Strehareţ din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii, Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga din judeţul Neamţ, mănăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani, mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava.

    În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.

    În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului: Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj, Mănăstirea Moisei, din Maramureş, unde se află o icoană a Maicii Domnului, dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos, Mănăstirea Rohia, tot din Maramureş, unde are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul. La Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judeţul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară.

  • Gambia a suspendat temporar zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone, din cauza epidemiei de Ebola

    În scrisoare, datată la 7 august, un oficial din cadrul ministerului cere conducerilor diverselor companii aeriene care deservesc Gambia să nu mai transporte pasageri provenind de la Freetown, Conakry şi Monrovia la Banjul.

    Decizia intră în vigoare pe loc, pe o durată neprecizată, potrivit scrisorii.

    În document nu se stabileşte însă nicio legătură între această suspendare şi epidemia de Ebola care afectează dur Guineea, Liberia, Sierra Leone şi, în mai mică măsură, Nigeria.

    O sursă de la Ministerul Sănătăţii din Gambia a declarat pentru AFP că măsura a fost adoptată cu scopul de a preveni introducerea în ţară a virusului care provoacă această febră hemoragică foarte contagioasă şi în cele mai multe cazuri mortală.

    Gambia a suspendat deja zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone timp de o lună, în aprilie-mai.

    Nigeria a anunţat pe 10 august oprirea temporară a zborurilor companiei naţionale din Gambia – Gambia Bird Airlines – pe teritoriul său, evocând măsuri “nesatisfăcătoare” adoptate de către companie faţă de epidemia de Ebola din regiune.

    Niciun caz de Ebola nu a fost semnalat, până în prezent, în Gambia. Până săptămâna trecută, compania aeriană naţională a acestei ţări asigura două legături săptămânal către Lagos şi zboruri către alte ţări vest-africane, inclusiv Sierra Leone şi Liberia.

    Potrivit ultimului bilanţ prezentat miercuri de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, febra Ebola a provocat moartea a 1.069 de persoane din 1.975 de cazuri (confirmate, suspecte sau probabile), în Nigeria înregistrându-se trei decese. Cifra reprezintă o rată a deceselor de 54%.

    Din cauza epidemiei, mai multe state şi companii au decis să nu mai asigure zboruri către şi dinspre ţările afectate.

  • Fiicele lui Dan Voiculescu contestă în instanţă sechestrul pus în dosarul ICA

    Una dintre contestaţiile înregistrate la Tribunalul Bucureşti urmează să se judece în 25 august, iar cealaltă are termen în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, miercuri, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Electrica a avut venituri cu 12% mai mici în primul semestru al anului

    Electrica a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 209,1 milioane de lei.

    Compania a avut la şase luni un un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) consolidat de 466 milioane de lei, mai mare cu 10,8% faţă de 420,6 milioane de lei în primul semestru din 2013, potrivit unui raport al Electrica transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Veniturile companiei din activitatea de distribuţie a electricităţii au crescut cu 1,5%, la 1,03 miliarde de lei, ca urmare a majorării tarifului reglementat. Activitatea de distribuţie a electricităţii contribuie cu 33% la veniturile Electrica.

    În perioada analizată, Electrica a înregistrat din furnizarea de electricitate venituri de 2,06 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de perioada similară a anului 2013. Furnizarea de energie contribuie cu 66% la veniturile companiei de stat.

    “Această scădere s-a datorat în principal scăderii cu 5% a tarifului mediu de furnizare de energie electrică şi scăderii cu 36% a valorii certificatelor verzi inclusă în factura către consumatorul final (…). În plus, cantităţile furnizate au scăzut cu 6% ca urmare, în principal, a scăderii consumului de energie electrică la nivel naţional şi ca efect al liberalizării pieţei”, se precizează în raport.

    În primele şase luni ale acestui an Electrica a distribuit aproape 8 TWh de electricitate şi a furnizat aproximativ 5 TWh către 5,57 milioane de clienţi.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.