BusinessMagazin

Blog

  • Băsescu: Cer Guvernului ca dacă mâine Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria. Dacă vrea legile de la Moscova, se duce acolo

    Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

    ”O astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine stabileşte să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti pentru că asta depăşeşte limitele unei companii”, a declarat Băsescu.

    El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

    ”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

    “Comportamentul nostru trebuie să fie pe înţelesul ruşilor. Va trebui să ne comportăm la fel. Ruşii nu pot spune: «Închid rafinăria că aşa vreau eu». Lukoil trebuie să se gândească să dispară de tot de pe piaţa românească dacă asta e abordarea. Ei au şi un întreg lanţ de distribuţie”, a declarat Băsescu.

    Şeful statului a adăugat că România este stat de drept şi că legea se aplică tuturor în mod egal. El a mai spus că exercitarea de presiuni îi pare “o abordare de tip putinian”, adăugând că “aşa ceva face Putin în ţară la el, nu într-o ţară a UE”.

    “Lukoil să se hotărască: dacă vrea să rămână, respectă legile statului român. Dacă vrea legile de la Moscova, se duce acolo”, a mai spus Băsescu.

    Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, a declarat miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

    “Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulţi bani aici”, a spus Nekrasov, într-o întâlnire cu presa.

    El a adăugat ca marţi a avut întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării”, a adăugat Nekrasov.

    El consideră că acuzaţiile aduse rafinăriei sunt nefondate şi a precizat că Parchetul nu i-a prezentat niciun document din care să reiasă vreun prejudiciu.

    “Nu am văzut lucruri concrete, doar fraze generale”, a spus el, adăugând că a ajuns la o înţelegere cu Parchetul, dar fără să ofere detalii.

    “Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi, n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane de dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asiguratorii”, a continuat Nekrasov.

    El a afirmat că acuzaţiile procurorilor sunt nefondate. “Astăzi am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (…) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere, vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei”, a continuat acesta.

    Nekrasov a precizat că în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are către Petrotel.

    “Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins această decizie”, a mai spus Nekrasov.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a făcut săptămâna trecută percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a precizat că deciziile luate în cazul S.C. Petrotel Lukoil SA au rezultat în urma discuţiilor cu reprezentanţii conducerii societăţii şi “nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic”.

    Precizarea a fost făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei.

    Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care joi a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară.

     

  • La 19 ani a preluat o mică afacere de familie. Acum deţine 80 de vapoare, 90 de elicoptere şi peste 40 de hoteluri

    George Logothetis (39 de ani) s-a născut în Grecia, iar la vârsta de 19 ani a început să se ocupe de mica afacere de transport naval dezvoltată de tatăl său. Au urmat douăzeci de ani în care Logothetis a construit un adevărat imperiu; el a cumpărat vapoare şi nave atunci când preţul era mic şi le-a vândut când acesta crescuse. Cea mai mare parte a profitului a realizat-o după perioada de criză din 2009, când prin revânzări a obţinut peste 7 miliarde de dolari.

    Compania pe care o conduce, Libra Group, deţine 30 de subsidiare aflate pe cinci continente, având în dotare 80 de vapoare şi 90 de elicoptere. George Logothetis a dezvoltat de asemenea o altă ramură a business-ului, preluând peste 40 de hoteluri.

    Logothetis îşi aduce aminte că se afla la un Starbucks în New York atunci când ştirile despre căderea Lehman au devenit publice: “Stăteam la coadă şi m-am gândit că asta e ocazia pe care am aşteptat-o o viaţă întreagă. Am ştiut că preţurile se vor duce în jos şi voi putea face nişte investiţii incredibile.”

    Omul de afaceri este un cunoscut filantrop, sponsorizând mai ales programe destinate dezvoltării economice din Grecia. El este renumit pentru faptul că ia, săptămânal, o pauză de 24 de ore de la orice formă de tehnologie.

  • Fostul preşedinte al SUA Jimmy Carter: Administraţia Obama a aşteptat “prea mult” înainte de a interveni contra grupului SI

    “În primul rând, cred că am aşteptat prea mult. Am lăsat grupul terorist Stat Islamic să acumuleze fonduri, capacităţi militare şi putere pe teritoriul Siriei”, a declarat Carter într-un interviu acordat publicaţiei Fort Worth Star-Telegram.

    “Ulterior, grupul terorist s-a mutat în Irak, comunităţiile sunnite irakiene nu au opus rezidenţă, iar aproximativ o treime din teritoriul irakian a fost abandonat”, explică Jimmy Carter.

    O coaliţie internaţională condusă de Statele Unite efectuează raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii militare ale grupului terorist Stat Islamic.

    “Ar trebui trimişi oameni pe teren pentru ghidarea rachetelor şi pentru a fi siguri că sunt atinse ţintele corecte. Apoi, trebuie găsit cineva care să se mobilizeze pentru a lupta pe teren cu membrii grupului terorist”, a subliniat Carter.

    “Politicilor Administraţiei Barack Obama le lipsesc acţiunile pozitive. Atitudinea este oscilantă”, a subliniat Carter.

  • Scutaru: Boşcodeală vrea să racoleze cât mai mulţi primari. I-a promis Ponta că-l scapă de dosare?

    Liderul liberal a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că dacă Victor Ponta va ieşi preşedinte, printre primele lucruri pe care le va face va fi graţierea lui Dan Voiculescu, în acest context Scutaru precizând că libertatea este miza pentru care primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, preşedinte al PSD Buzău, a racolat aproape toţi primarii din judeţ,.

    “Singurul lucru concret pe care Ponta îl va face daca va ajunge preşedinte este acela că îl va elibera pe Dan Voiculescu şi pe prietenul său Duicu. Probabil că din această cauză şi Boşcodeală se străduieşte atât să racoleze cel mai mare număr de primari, ca să îl oblige pe Ponta să îl scape de dosare. Îl provoc public pe Boşcodeală să ne spună dacă acesta este trocul. I-a promis cumva Ponta că îl scapă de dosare şi de puşcărie? Acesta este trocul pentru care faceţi presiuni, domnule Boşcodeală? Aşa vreţi să scăpaţi de puşcărie? V-a promis Ponta că vă scapă de dosare? Ăsta este preţul migraţiei politice la Buzău, scăparea de dosare a domnului Boşcodeală?”, s-a adresat liderul PNL Buzău George Scutaru şefului PSD Buzău, Constantin Boşcodeală.

    În replică, preşedintele PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, a declarat că primarii din judeţ au migrat la PSD, acesta fiind partidul ”în care au încredere”.

    “Mi se pare o prostie să spui asemenea lucru. În privinţa dosarelor penale, eu mă prezint la toate termenele în proces, mă consider nevinovat şi cred că şi lumea a văzut acest lucru. În privinţa racolării primarilor, noi nu am făcut niciun fel de racolare, ci domnii primari au dorit să vină în cel mai mare partid şi cel în care au încredere. Cred că mai important ar fi să se întrebe domnul Scutaru de ce i-au plecat primarii din partid”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX liderul PSD, Constantin Boşcodeală.

    În judeţul Buzău, înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei care permite migrarea aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul, PSD avea 48 de primari, PNL 26 şi PDL 13. În prezent, PSD are 75 de primari, PNL opt şi PDL trei, unul declarându-se independent, tot pe durata valabilităţii ordonanţei.

    Printre cei care au migrat la PSD se numără preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, fostul liberal Cristi Bîgiu, primarul oraşului Râmnicu Sărat, fostul liberal Viorel Holban, viceprimarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan, dar şi primarii oraşelor Pogoanele şi Pătârlagele.

  • Povestea surferului care a devenit miliardar după ce şi-a urmat pasiunea

    Woodman a crescut în Menlo Park, California şi a studiat la şcoala Menlo, pe care a absovit-o în 1993 şi la Universitatea din California, San Diego, până în 1997. După absolvirea studiilor, a fondat o companie în domeniul marketingului pe care a numit-o funBug are s-a dovedit un eşec. Prin urmare, în 2002, la 26 de ani, a decis să călătorească în jurul lumii pentru a-şi urma pasiunea de a face surf.

    În timp ce făcea surfing în Australia şi Indonesia, a început să folosească o cameră de 35 de mm pe care a ataşat-o pe palmă cu o bandă din cauciuc şi a încercat să captureze valurile. Călătoria sa a devenit astfel inspiraţia pentru pornirea afacerii GoPro. Woodman şi soţia sa, Jill, au finanţat afacerea după ce au vândut coliere cumpărate în Bali cu 1, 90 dolari pe care le-au vândut ulterior cu un preţ de 60 dolari şi la care au adăugat un împrumut de 35.000 dolari de la mama lui Woodman şi 200.000 de la tatăl său.

    Produsul a evoluat spre o cameră digitală compactă care poate fi conectată WiFi şi controlată prin telecomandă, este waterproof, are capacitatea de înregistrare pe un card SD şi poate fi cumpărat cu un preţ de mediu de 200-400 dolari. În 2004, Woodman a încheiat primul contract mare, după ce o companie din Japonia a făcut o comandă de 100 de camere.

    Vânzările s-au dublat an de an, iar până în 2012, tânărul antreprenor vânduse 2,3 milioane de camere. La finalul aceluiaşi an, compania taiwaneză Foxconn a cumpărat 8,88% din companie în schimbul a 200 de milioane de dolari, aspect care a plasat valoarea de piaţă a companiei la 2,25 miliarde de dolari, transformându-l pe Woodman în miliardar. Anul acesta, averea lui a fost estimată la 1,3 miliarde de dolari.

     

  • Vladimir Putin ar putea avea o întrevedere cu Petro Poroşenko la Milano – Kremlin

    Dacă va avea loc, întrevederea va fi în timpul summitului ASEM (Dialogul Asia-Europa), programat la Milano pe 16-17 octombrie.

    “O serie de întrevederi cu partenerii noştri occidentali sunt prevăzute cu această ocazie, iar criza din Ucraina va fi subiectul central”, a declarat Iuri Uceakov, consilier al Kremlinului pentru Afaceri internaţionale.

    “Nu excludem posibilitatea unei reuniuni a liderilor din Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania“, a precizat oficialul rus.

    Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au întâlnit ultima dată în luna august.

  • Preşedintele Băsescu susţine o declaraţie de presă la ora 15.30

    CSM a decis joi să sesizeze Inspecţia Judiciară atât în cazul declaraţiilor făcute de Victor Ponta cu privire la ancheta referitoare la Lukoil, cât şi în cazul afirmaţiilor lui Traian Băsescu privind dosarul Microsoft şi ale lui Varujan Vosganian despre condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu.

  • După FMI, şi BM a revizuit în uşoară scădere prognoza de creştere economică a României, la 2,7%

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, de asemenea, estimarea privind creşterea PIB-ului României la 2,4% în acest an, faţă de o creştere de 2,8% prognozată în iunie. La fel ca şi în cazul BM, FMI avea în aprilie o prognoză de creştere economică mai mică, de 2,2%, dar în cadrul negocierilor cu autorităţile române folosea un interval de 2,2-2,5%.

    Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, BM anticipează o creştere economică modestă, de numai 1,8% în acest an şi de 2,1% anul viitor, mult sub estimările din iunie, de 2,5%, respectiv 3,7%.

    “Regiunea se confruntă cu provocări majore, iar perspectivele de creştere economică sunt incerte. Tensiunile din Ucraina au avut un efect clar negativ asupra economiei ţării. Dar multe dintre probleme structurale din regiune existau şi înaintea crizei şi trebuie să fie rezolvate de urgenţă”, a declarat Laura Tuck, vicepreşedintele BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    BM prognozează o scădere economică de 8% în Ucraina anul acesta, ca urmare a crizei prin care trece ţara de la începutul anului, faţă de o contracţie de 5% estimată anterior. Pentru anul viitor, banca anticipează o scădere a PIB de 1%.

    Economia Rusiei, care a anexat în martie regiunea ucraineană Crimeea, va avea o evoluţie slabă, dar mai bună decât cea a Ucrainei, cu un avans al PIB de 0,5% în acest an.

    “Creşterea economică în regiune rămâne sub cea din celelalte părţi ale lumii. Pe viitor, autorităţile ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea guvernanţei şi a climatului investiţional, consolidarea competitivităţii, asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi menţinerea unui cadru macroeconomic stabil”, a spus Hans Timmer, economist-şef al BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CIS) s-au confruntat cu dificultăţi sporite ca urmare a crizei din Ucraina şi a stagnării economice din Rusia, dar economiile învecinate nu au fost afectate puternic până în prezent, potrivit BM.

  • Patrick Modiano este laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 2014

    Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, “pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, a precizat Comitetul Nobel.

    În 2013, premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit scriitoarei Alice Munro (Canada), considerată un maestru al prozei scurte contemporane.

    Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit “GPS-ul intern”.

    Marţi, cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura au câştigat premiul Nobel pentru fizică, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră.

    Miercuri, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătorilor americani Eric Betzig şi William E. Moerner şi cercetătorului german de origine română Stefan W. Hell, pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

     

  • Procurorul general al României: Ameninţarea Lukoil “dacă mâine nu ridici sechestrul, noi plecăm” pune presiune pe procuror

    Declaraţia a fost făcută la finalul şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care Tiberiu Niţu a fost întrebat cum vede “ameninţarea” Lukoil că ar putea închide rafinăria Petrotel dacă procurorii nu ridică sechestrul asigurător.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a spus că nicio companie nu are voie să ameninţe că vor rămâne oameni fără locuri de muncă dacă nu se ridică un sechestru instituit de procurori.

    “Punctual, faptul că o companie, indiferent de natura ei, că este românească, că este o companie internaţională, nu are voie să facă afirmaţii, ca şi oamenii politici, de acest gen. În sensul că ameninţi ca în situaţia în care nu se ridică sechestrul, practic, acei 3.500 de oameni vor rămân fără locuri de muncă. Eu cred că normalitatea este ca procurorii să îşi vadă mai departe de treabă”, a spus judecătoarea Livia Stanciu.

    Vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a anunţat că Inspecţia Judiciară va analiza afirmaţiile făcute de reprezentanţii Lukoil cu privire la ridicarea sechestrului de către procurori.

    Muscalu a precizat că Inspecţia Judiciară va prezenta concluziile în acelaşi raport privind independenţa justiţiei în care vor fi analizate şi afirmaţiile premierului Victor Ponta despre ancheta procurorilor la Lukoil, precum şi ale preşedintelui Traian Băsescu şi senatorului Varujan Vosganian, despre dosarul Microsoft şi, respectiv, despre condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu.

    Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, a declarat miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

    “Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulţi bani aici”, a spus Nekrasov, într-o întâlnire cu presa.

    El a adăugat ca marţi a avut întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării”, a adăugat Nekrasov.

    El consideră că acuzaţiile aduse rafinăriei sunt nefondate şi a precizat că Parchetul nu i-a prezentat niciun document din care să reiasă vreun prejudiciu.

    “Nu am văzut lucruri concrete, doar fraze generale”, a spus el, adăugând că a ajuns la o înţelegere cu Parchetul, dar fără să ofere detalii.

    “Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi, n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane de dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asiguratorii”, a continuat Nekrasov.

    El a afirmat că acuzaţiile procurorilor sunt nefondate. “Astăzi am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (…) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere, vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei”, a continuat acesta.

    Nekrasov a precizat că în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are către Petrotel.

    “Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins această decizie”, a mai spus Nekrasov.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a făcut săptămâna trecută percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a precizat că deciziile luate în cazul S.C. Petrotel Lukoil SA au rezultat în urma discuţiilor cu reprezentanţii conducerii societăţii şi “nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic”.

    Precizarea a fost făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei.

    Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care joi a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară.