BusinessMagazin

Blog

  • Gazprom va plăti cu aproape 50% mai mult decât a estimat anterior pentru construcţia South Stream

    Alexander Ivannikov, directorul adjunct al Departamentului de Finanţe şi Economie al gigantului rus Gazprom, a anunţat că, potrivit noilor estimări, construcţia tronsonului din Marea Neagră creşte costul plătit de Gazprom de la 10 miliarde de euro la 14 miliarde de euro.

    De asemenea, Gazprom va plăti pentru construcţia porţiunii de pe uscat a gazoductului 9,5 miliarde de euro, cu aproape 4 miliarde de euro mai mult decât a anticipat anterior.

    Construcţia tronsonului care traversează Bulgaria se ridică la cel puţin 3,7 miliarde de euro, excluzând costul ţevilor, potrivit estimătilor South Stream Bulgaria.

    Gazprom deţine 50% din South Stream Transport, care va construi gazoductul. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

    South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, are rolul să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocoloească Ucraina.

    Operaţiunile de amplasare a conductelor pe fundul Mării Negre pentru construcţia gazoductului sunt programate pentru luna noiembrie, deşi construcţia pe uscat a fost suspendată în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de către gigantul rus Gazprom şi grupul energetic italian Eni.

     

  • LEM’S a deschis un magazin în Vulcan Value Center, în urma unei investiţii de 2 milioane de lei

    „Acum, reţeaua LEM’S are trei magazine proprii doar în Bucureşti: unul în Dristor, altul în Obor şi al treilea, nava amiral a reţelei, în Vulcan Value Center. Cele trei magazine se întind pe suprafeţe mai mari de 1000 mp. Reţeaua de magazine LEM’S acoperă în Bucureşti peste 4000 mp de showroom. Capitala deţine acum prima poziţie în topul vânzărilor reţelei LEM’S”, declară Adrian Rizea, director comercial LEM’S.

    De la începutul acestui an, LEM’S şi-a extins reţeaua cu alte două magazine de peste 1200 mp, situate în Oneşti şi Botoşani. Pentru deschiderea celor două magazine LEM’S s-au investit 2,5 milioane de lei.

    „Este important să subliniem că toate magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării. Dezvoltarea permanentă a gamelor de produse ne obligă să căutăm spaţii mai generoase pentru magazinele noi sau pentru relocare, în cazul celor vechi”, declară Adrian Rizea.

    Cu magazinul LEM’S din Vulcan, reţeaua LEM’S ajunge la o suprafaţă totală de retail la nivelul întregii ţări, de peste 66.000 mp.

    După nouă luni din 2014, afacerile reţelei de magazine LEM’S au ajuns la 162 de milioane de lei, depăşind cu 10 procente aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Anul acesta reţeaua de magazine LEM’S beneficiază din plin de investiţiile din 2012 şi 2013. Magazinele sunt mai generoase ca suprafaţă de expunere, iar gama de produse este mult mai variată. Avem pe de o parte produse şi programe aşezate pe verticală de la economic la premium plus şi lux. Pe de altă parte ne-am extins pe orizontală, astfel încât fiecare dintre aceste paliere de preţ să ofere mai multe opţiuni”, declară Adrian Rizea.

    Lemet a dezvoltat brandul de magazine LEM’S pentru desfacerea produselor sale. În  fabrica Lemet şi în reţeaua LEM’S activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricii de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri prelucrate tip PAL.

     

  • Melodia zilei: Ascultaţi “Louder Than Words”, de pe noul album Pink Floyd care va apărea în noiembrie

    Albumul “The Endless River” va fi lansat pe 10 noiembrie; până atunci cei de la Pink Floyd au făcut publică o primă piesă de pe album, “Louder Than Words”. Este singurul cântec de pe album care are şi o partitură vocală. În plus fanii formaţiei vor regăsi sunetul specific Pink Floyd, chitara lui Gilmour şi vocea tărăgănată.

    The Endless River este primul album al formaţiei lansat în 20 de ani, de la The Divison Bell, din 1994. Într-un interviu acordat BBC David Gilmour a prefcizat că acesta este cântecul de lebădă al grupului, afectat de moartea lui Richard Wright.

     

  • Moştenitorii soţiei lui Joseph Goebbels, CEA MAI BOGATĂ familie a Germaniei. Ce avere au rudele apropiatului lui Hitler

    Copiii lui Harald Quandt, fiu al soţiei lui Goebbels dintr-o altă căsnicie, au în prezent o avere netă de aproximativ 24,5 miliarde de lire sterline (31,18 miliarde de euro), scrie dailymail.co.uk.

    Familia Quandt, care deţin 46,7 la sută din acţiunile producătorului german BMW, i-au depăşit la avere pe fondatorii lanţurilor de supermarket Lidl şi Aldi, lideri în topul bogaţilor naţiunii de-a lungul ultimului deceniu, potrivit revistei Manager.

    Una dintre cele mai influente femei ale regimului nazist, Magda Goebbels, s-a căsătorit cu aliatul lui Adolf Hitler în 1931. Cu zece ani în urmă, Magda se căsătorise cu Günther Quandt, cei doi având un fiu pe nume Harald.

    În 1929, Magda l-a părăsit pe Quandt şi s-a căsătorit cu Goebbels doi ani mai târziu. Hitler a fost cavalerul lor de onoare. Harald Quandt a trăit cu mama sa şi cu Goebbels înainte să se înroleze în armata germană, în 1939. Harald a fost şi într-o tabără a prizonierilor britanici de război în Libia, până când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, din buncărul din Berlin al lui Hitler.

    “E probabil ca tu să fii singurul care poate continua tradiţia familiei noastre”, a scris Magda atunci. La scurt timp după trimiterea scrisorii, aceasta şi Goebbels şi-au omorât cei şase copii, după care s-au sinucis când forţele sovietice încercau să pătrundă în buncăr.

    Harald şi fratele său vitreg Herbert au moştenit mai târziu averea familiei Quandt, construită prin producţia de arme şi rachete pentru nazişti, potrivit The Times.

    Herbert a împiedicat prăbuşirea BMW în anii ’60 după susţinerea unor noi modele de automobile, iar succesul uriaş înregistrat de atunci de către companie i-a ajutat pe cei doi să urce treptat în clasamentul bogaţilor din Germania.

    Harald a murit într-un accident de avion în 1967, în Italia, iar Herbert a murit în 1982.

    Fiicele lui Harald Quandt, Coleen-Bettina Rosenblat-Mo, în vârstă de 51 de ani, Anette-Angelika May Thies, de 59 de ani, Gabriele Quandt, de 61 de ani, şi Katarina Geller-Herr, de 62 de ani, s-au păstrat departe de atenţia publică, în ciuda averii lor.

     

    Cine a fost Ministrul Propagandei naziste Joseph Goebbels

    Goebbels a fost unul dintre cei mai importanţi şi influenţi oameni din Germania nazistă. Hitler l-a numit la conducerea aparatului de propagandă al partidului în 1929, oferindu-i un rol esenţial în implementarea agendei dictatorului.

    Joseph Goebbels a organizat atacuri împotriva evreilor, le-a interzis accesul în lumea artei şi a presei, a cenzurat ştirile şi a susţinut filmele de propagandă nazistă.

    Odată ce al Doilea Război Mondial s-a întors în favoarea Aliaţilor, Goebbels a intensificat propaganda cu scopul de a convinge poporul german de ideea de “război total” şi de mobilizare.

    Apropiatul lui Hitler şi soţia sa şi-au pus capăt vieţii, după ce şi-au omorât cei şase copii cu pastile de cianură la o zi după ce Hitler s-a sinucis în 1945.

     

    Topul bogaţilor Germaniei

    1. Familia Quandt – acţionari la BMW – 31,18 miliarde euro

    2. Familiile Karl Albrecht şi Heister – proprietari Aldi Sued – 18,3 miliarde euro

    3. Familia Schaeffer – producători de rulmenţi cu bile – 17,6 miliarde euro

    4. Theo Albrecht Jr. – proprietar Aldi Nord – 16,5 miliarde euro

    5. Dieter Schwartz – proprietar Lidl – 14,5 miliarde euro.

  • Sergiu Oprescu, bancherul care a fost pe coperta Business Magazin încă din 2007

    În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank.

    La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

    Alpha Bank, filiala locală a uneia din cele patru mari bănci elene, a încheiat 2013 cu un profit brut de 8,1 milioane de euro, după ce în urmă cu un an înregistrase o pierdere brută de 11 milioane de euro, potrivit datelor publicate de banca-mamă de la Atena. Activele s-au erodat cu aproape 2% faţă de 2012, până la 3,6 miliarde de euro. Comparativ cu nivelul din 2009 Alpha Bank a pierdut active de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Pasivele se ridicau la sfârşitul anului trecut la circa 3,3 miliarde de euro, menţinându-se un dezechilibru de 370 milioane de euro în raport cu activele.

    Alpha Bank era a opta instituţie de credit de pe piaţă după activele pe 2013, cu o cotă de piaţă de 4,5%, diminuată cu aproape două puncte procentuale faţă de vârful de 6,4% atins în 2009. Firma de leasing afiliată băncii, Alpha Leasing, a înregistrat în 2013 o pierdere brută de 271.000 euro, la un portofoliu de active de 37 milioane de euro. În 2012 pierderea subsidiarei de leasing depăşise 2 milioane de euro.

     

  • În 2006 Business Magazin îl prezenta pe Mihai Pohonţu. Astăzi, el este vicepreşedinte al Disney Interactive

    Prima dată am scris despre el în 2006, când i-am intuit potenţialul – venise în România să pună bazele unei reţele de studiouri de jocuri, pentru Jamdat (companie pe care o fondase alături de mai mulţi parteneri şi care a fost ulterior cumpărată de Electronic Arts) – şi a doua oară în 2014, când şi-a confirmat potenţialul, devenind vicepreşedinte al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment cu baza la Los Angeles.

    La 35 de ani este de doi ani vicepreşedinte la Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment din SUA. „Uitându-mă acum în urmă, nu îmi vine să cred că eu am înfiinţat ceea ce este acum EA România, o companie cu 1.100 de angajaţi“, spunea Mihai Pohonţu în vara acestui an.

    Diferenţa dintre cele două interviuri în Business Magazin, dincolo de cei opt ani care au trecut, este că “data trecută când am apărut în revistă eram manager la EA şi făceam un efort de PR, deoarece aveam 150 de angajaţi şi căutam oameni buni. Acum nu dau interviuri, deoarece sunt într-o perioadă de creştere accelerată“. La acea vreme coordona activitatea din România a Jamdat, el fiind cel care în 2004, la întoarcerea în România din SUA, a pus bazele filialei locale a Jamdat, producător de jocuri pentru mobil.

    Acum coordonează direct o echipă de zece producători care conduc studiourile de jocuri, iar echipa are în total peste 600 de oameni în nouă locaţii din lume, printre care Polonia, India şi România. Este de doi ani la Disney Interactive, fiind acum implicat în toate deciziile majore ale diviziei, care are o cifră de afaceri în jurul unui miliard de dolari şi aduce circa 4% din businessul Walt Disney Company.

  • Partidul antiimigraţie şi eurofob Ukip a obţinut primul mandat în Parlamentul britanic

    Ales cu un scor de 60% din voturi, Carswell, un deputat în exerciţiu, era favoritul acestui scrutin organizat în circumscripţia Clacton, pe coasta de est a Angliei, pe care l-a provocat chiar el după ce a plecat de la Partidul Conservator, aflat la putere, la sfârşitul lui august.

    Victoria acestui eurosceptic convins permite Ukip să obţină primul mandat de deputat la Westminster de la înfiinţarea formaţiunii, în 1993.

    Ea validează succesul înregistrat de formaţiune în alegerile europene, partidul antiimigraţie clasându-se primul, şi-i permite lui Nigel Farage să-şi anunţe candidatura în alegerile generale din 2015, prin care intenţionează să-şi continue “ofensiva împotriva Westminsterului”.

    În schimb, Ukip a fost învins, cu un scor strâns, în circumscripţia Heywood and Middleton, în nord-vestul laburist, în alt scrutin legislativ parţial, organizat în urma decesului lui Jim Dobbin, deputat laburist din 1997.

    Candidatul partidului eurofob, John Bickley, care miza pe nemulţumirea claselor populare şi pe scandaluri recente privind abuzuri comise asupra unor minori în regiune pentru a încerca să “dea afară acest (Partid) Laburist putred”, a fost învins cu 617 voturi de către candidata laburistă Liz McInnes.

  • Ponta pleacă în Republica Moldova, pentru o nouă întâlnire cu Leancă

    Lucrările la noul sediu al teatrului, denumit “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, vor fi finanţate de Guvernul român, în baza unui memorandum care va fi semnat cu ocazia acestei vizite, grădiniţa fiind de asemenea finanţată anterior prin programul de asistenţă furnizat de Guvernul României pentru modernizarea infrastructurii de educaţie din Republica Moldova.

    Executivul precizează, într-un comunicat, că noua vizită a premierului Ponta în statul vecin face parte din strategia Guvernului României de a susţine parcursul european al Republicii Moldova, prin proiecte concrete, de impact pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova.

    Ponta va merge şi la Chişinău, unde vor fi donate Guvernului Republicii Moldova 100 de microbuze şcolare, 35 Dacia Duster şi 3 autocare, în cadrul procesului de susţinere de către România a consolidării capacităţii instituţionale, modernizării administraţiei şi instituţiilor de la Chişinău, inclusiv a celor din educaţie şi cultură, componentă a procesului de pregătire a aderării la UE.

    Conform Guvernului de la Bucureşti, pe agenda discuţiilor dintre cei doi prim-miniştri figurează, pe lângă stadiul diverselor proiecte convenite în cursul întâlnirilor anterioare, noi proiecte de cooperare şi asistenţă, implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova (inclusiv componenta de comerţ liber) şi sprijinul concret pe care România îl poate acorda acestui proces.

    Vor fi analizate şi ultimele evoluţii în ceea ce priveşte situaţia regională si atingerea obiectivului independentei energetice.

  • Episod necunoscut din viaţa lui George W. Bush: Fostul preşedinte american a fost arestat pentru că a condus în stare de ebrietate

    Incidentul a avut loc în 1976, în apropiere de reşedinţa părinţilor fostului preşedinte, în statul Maine. George W. Bush, preşedinte al Statelor Unite din 2001 şi până în 2009, a recunoscut această arestare chiar înainte de scrutin, în 2000, în urma unor dezvăluiri în presa americană.

    Triplul campion la Wimbledon se afla în maşină în acea noapte. John Newcombe, care a păstrat discreţia asupra acestui incident, a declarat joi seara pentru postul de radio SEN de la Melbourne că era invitatul tatălui lui “W”, George H. W. Bush, la acea vreme directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).

    “Ne-am dus la pubul de la colţ”, a spus John Newcombe. “Era cam petrecăreţ la vremea aceea”, a adăugat el.

    Au început să bea bere. “După cam patru beri, mi-am ridicat paharul cu dinţiii, l-am golit şi am zis «din ce eşti făcut, George?». Atunci a fost nevoit să facă la fel”, a continuat Newcombe.

    Tenismenul a spus că a băut, după aceea, alt pahar. “L-am privit şi i-am spus «te îndrepţi sau ce?». Atunci a făcut şi el la fel”, a adăugat el

    Ieşind din bar, soţia tenismenului a propus să conducă ea, dar George W. Bush a spus că se simte bine, a continuat Newcombe. “Aveam de făcut vreo cinci kilometri, dar după un kilometru şi jumătate a fost arestat. Poliţistul a ieşit din maşină şi l-a pus să meargă în linie dreaptă. A făcut-o destul de bine, dar a fost un pic insolent”.

    George Roussel, însărcinatul cu comunicarea al lui George Bush tatăl, era prezent şi el. A încercat să-i explice poliţistului care tocmai-i întocmise un proces-verbal viitorului preşedinte cu cine avea de-a face. “Poliţistul a spus «O, Doamne, tocmai i-am dat un proces-verbal fiului directorului CIA, voi avea probleme mari». Dar procesul-verbal era deja redactat”.

    George W. Bush a fost nevoit să achite o amendă în valoare de 150 de dolari. El a încetat să mai bea în anii ’80.

  • Producţia industrială a crescut cu 7,6% la opt luni

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni, susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 20,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,8%) şi industria extractivă (-0,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,6%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi pentru industria bunurilor de capital (-33,5%), industria bunurilor de uz curent (-14%), industria bunurilor intermediare (-13,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,4%). Industria energetică a crescut cu 0,7%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,5%) şi industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6%.

    Pe marile grupe industriale, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (-2,6%), industria bunurilor de uz curent (-1,8%) şi în industria bunurilor intermediare (-1,6%) şi creşteri în industria energetică (+2,5%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,1%).

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna corespunzătoare din anul precedent. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 9,4%, respectiv cu 0,3%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,0%.

    Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,8%), industria bunurilor de capital (+3,6%) şi industria bunurilor intermediare (+0,5%). Industria bunurilor de uz curent şi industria energetică au scăzut cu 5,0%, respectiv cu 4,2%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 4,7%, susţinută de creşterea industriei extractive (+9,5%) şi a industriei prelucrătoare (+5,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,5%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: industria bunurilor de capital (+10,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,0%) şi industria bunurilor intermediare (+6,8%). Industria energetică şi industria bunurilor de uz curent au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,9%.