BusinessMagazin

Blog

  • MAI cumpără 450 de autoturisme Dacia Duster. Preţul unei maşini este 11.000 de euro

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), achiziţia vine ca urmare a derulării programului de înnoire a parcului auto naţional, ministerul semnând un acord cadru cu SC Renault Commercial Roumanie, în urma finalizării unei licitaţii deschise.

    Dajbog a precizat că, în urmă cu aproximativ o lună, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunţat intenţia achiziţionării de autovehicule, în contextul numărului scăzut de autospeciale destinate structurilor operative pentru misiuni de patrulare şi intervenţie în stradă.

    “Conform datelor centralizate la începutul acestui an, gradul de asigurare cu autovehicule, la nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne, era în medie de 42,6 la sută. Aproape 80 la sută din parcul auto al Ministerului Afacerilor Interne – incluzând aici Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – avea la începutul anului 2014 o vechime de peste 10 ani, ultima achiziţie importantă de autovehicule, derulată la nivelul ministerului, din fonduri bugetare, realizându-se în anul 2006”, a mai spus purtătorul de cuvânt al MAI.

    Monica Dajbog a arătat că au fost făcute şi demersuri pentru achiziţionarea de către MAI, din venituri proprii, a unui număr important de autovehicule destinate misiunilor de patrulare şi intervenţie la evenimente.

    În acest sens, în urma rectificării bugetare, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 31 de milioane de euro pentru creşterea numărului de autovehicule la structurile MAI, aceşti bani provenind dintr-un total de 57 de milioane de euro, bani obţinuţi de Ministerul Afacerilor Interne din venituri proprii. Diferenţa de 26 de milioane de euro urmează să fie cheltuită în 2015, tot pentru achiziţionarea de autovehicule.

    Dajbog a precizat că MAI a iniţiat deja procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru aproximativ 2.800 de maşini, ofertele urmând să fie deschise în 28 octombrie.

    “Având în vedere termenele şi procedurile legale care trebuie respectate, aprecierea noastră este că primele autovehicule din acest lot vor intra în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, până la sfârşitul acestui an”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

    De asemenea, în urma rectificării bugetare, au fost asigurate şi fondurile necesare pentru plata combustibilului, pieselor de schimb, a utilităţilor, dar şi pentru expertizele medico-legale rămase neachitate de structurile Ministerului Afacerilor Interne.

    Dajbog a adăugat că, tot în urma rectificării bugetare, MAI a obţinut şi banii necesari achitării drepturilor de echipament rămase restante pentru lunile ianuarie-martie 2014, banii urmând să intre în conturile poliţiştilor până la sfârşitul lunii octombrie, astfel încât, începând din noiembrie, să nu mai existe nicio restanţă la acest capitol.

    Potrivit ministrului Afacerilor Interne, de aceste măsuri vor beneficia cei 137.000 de angajaţi ai MAI, autovehiculele noi asigurând condiţii mai bune de desfăşurare a misiunilor pentru poliţişti, jandarmi sau pompieri.

  • Apple întârzie producţia iPad-urilor cu ecran mare, din cauza cererii ridicate de iPhone-uri

    Producţia iPad-urilor care vor avea un ecran LCD de 12,9 inci, trebuia să înceapă în decembrie, potrivit surselor The Wall Street Journal.

    “Prioritatea pentru lanţul de furnizori Apple este să satisfacă cererea de iPhone-uri cu ecrane mai mari. Producţia de iPhone 6 Plus este în continuare nesatisfăcătoare”, a declarat una dintre sursele publicaţiei.

    Foxconn este una dintre companiile din lanţul de producţie al Apple care se confruntă cu nevoia de a angaja mai mulţi muncitori pentru a face faţă volumului de lucru ridicat. Foxconn se ocupă de asamblarea produselor Apple, iar 200.000 de muncitori de la cea mai mare unitate de producţie a companiei, din nordul Chinei, construiesc şi componente ale echipamentelor, cum ar fi carcasele metalice.

    Apple va lansa în 16 octombrie noua generaţie de iPad-uri, ultima tabletă scoasă pe piaţă fiind iPad Air, cu ecran de 9,7 inci.

    Vânzările de iPad-uri au scăzut în ultimele două trimestre consecutive, generând un venit de 32 de miliarde de dolari pentru Apple în ultimul an fiscal. Ritmul de vânzare a iPad-urilor a încetinit, deoarece clienţii au început să se orienteze către modele mai ieftine, precum şi pentru că aceştia îşi înnoiesc mai rar tabletele decât smartphone-urile.

    La începutul lunii septembrie, Apple a prezentat două noi modele de smartphone, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus, cu ecrane de 4,7 inci şi 5,5 inci. Compania a vândut în primul weekend de la lansarea pe piaţă a celor două echipamente un număr record de peste 10 milioane de noi iPhone-uri, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale.

  • Stefan Hell: A fost o uşurare imensă să plec din România, unde nu îţi era permis să spui ce crezi

    Cercetătorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a născut pe 23 decembrie 1962, în România, la Arad, şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

    Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990. Stefan Hell a plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timişoara, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.

    În publicaţia germană Süddeutsche Zeitung, reporterul cotidianului spune că Stefan W. Hell este un şvab din Banat, care a părăsit România la sfârşitul anilor 1970.

    Întrebat cum i-a fost afectată viaţa în urma mutării sale în Germania, Stefan W. Hell a spus că probabil nu poate fi înţeles fără a fi cunoscut acest context al vieţii sale.

    “Provin dintr-un mic sat din România şi am venit în Germania la vârsta de 15 ani. Înainte de asta am stat la Timişoara şi, ca o coincidenţă, am urmat acelaşi liceu ca şi Herta Müller, laureată a premiului Nobel pentru literatură. Ea este puţin mai mare decât mine”, a spus Stefan W. Hell.

    Totodată, întrebat cum a fost pentru el sosirea în Germania la sfârşitul anilor ’70, Stefan W. Hell a spus: “A fost o uşurare imensă. România era o ţară comunistă, în care nu îţi era permis să spui ceea ce crezi. Şi a fost minunat să trăiesc într-o ţară care avea ca limbă oficială limba mea maternă. Acasă vorbeam în germană şi mă simţeam cetăţean german”.

    Totuşi, cercetătorul Stefan W. Hell spune că şi-a dat seama rapid, după ce s-a mutat în oraşul Ludwigshafen cu familia sa, că şcoala pe care a urmat-o la Timişoara este una foarte bună, studiile urmate în România permiţându-i să aibă cunoştinţe puţin mai avansate decât colegii săi din Germania.

    Totodată, cercetătorul Stefan W. Hell a spus că, deşi ştia că cercetările sale sunt foarte importante, nu se aştepta să primească premiul Nobel.

    Pe de altă parte, miercuri, într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări ştiinţifice în momentul în care a aflat vestea că a câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner.

    Invitat să descrie reacţia iniţială pe care a avut-o în momentul anunţului oficial făcut de Academia regală de ştiinţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: “A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunţul oficial, n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şi alţi oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informaţia prin e-mail şi aşa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înţeles treptat că era adevărat”.

    După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise şi abia apoi a telefonat soţiei şi câtorva buni prieteni.

    Stefan Hell este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

    Cei trei cercetători care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”, potrivit comitetului Nobel.

    Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de “golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Mega Image deschide alte două magazine de proximitate Shop&Go, în Bucureşti şi Giurgiu

    Shop&Go Părăluţelor 7A, situat în sectorul 6 din Bucureşti, are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 107 metri pătraţi, iar Shop&Go Bucureşti-Alexandria 124 din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, are circa 89 metri pătraţi.

    După aceste deschideri, numărul magazinelor Shop&Go ajunge la 176 şi îl depăşeşte pe cel al supermarketurilor Mega Image, situat la 175 unităţi. Retailerul mai deţine un magazin de produse congelate AB Cool Food şi un punct de livrare a produselor comandate online, Mega Drive.

    În 2013, Mega Image a raportat un profit net de 55,1 milioane lei (12,5 milioane euro), în creştere cu 18%, la afaceri de 2,34 miliarde lei (530 milioane euro), cu 33% mai mari, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

  • Peste 1,5 milioane de numere de telefon au fost portate din 2008 până acum, cele mai multe în 2014

    Astfel, conform datelor ANCOM, 2014 este anul în care s-au portat cele mai multe numere – 357.606, ceea ce înseamnă că, în medie pe lună, 39.734 de numere şi-au schimbat reţeaua, dar nu şi posesorul. În luna iulie 2014 s-au efectuat cele mai multe portări de la lansarea acestui serviciu – 55.544.

    Datele statistice arată că cei mai interesaţi să îşi păstreze numărul de telefon sunt utilizatorii cu abonament (aproximativ 70% din total), în timp ce doar 30% dintre cei ce au ales să îşi schimbe furnizorul de servicii folosesc cartele preplătite.

    În segmentul telefoniei mobile, Vodafone continuă să fie operatorul cu cele mai multe numere primite în reţea prin portare – 361.282 de numere, urmat de Orange cu 339.590 de numere, Telekom Romania cu 305.219 de numere şi RCS & RDS cu 115.736 de numere.

    În cazul telefoniei fixe, 35 de furnizori au primit cele 442.472 de numere portate până în prezent. Dintre acestea, cele mai multe au fost portate către RCS & RDS – 122.285, UPC România – 107.951, Orange – 95.473, Vodafone – 76.778 şi Telekom Romania – 18.015.

    Cele mai multe cereri de portare a numărului fix s-au înregistrat în Bucureşti şi judeţul Ilfov (134.951 de numere), capitala fiind urmată de judeţul Cluj cu 28.873 de numere portate, Timiş (24.234), Prahova (21.815) şi Galaţi (20.937), care însumează peste 50% din totalul numerelor de telefonie fixă portate.

    În anul 2014, s-a înregistrat atât cea mai mare medie lunară de portări – 39.734 de numere pe lună, cât şi luna cu cele mai multe portări de până în prezent – 55.544 de numere portate în luna iulie.

    De-a lungul celor şase ani de portabilitate, numărul mediu de portări a crescut în fiecare an. Astfel, în România s-au portat în medie 15.020 de numere pe lună în anul 2009, 18.435 în 2010, 21.688 în 2011, 21.324 în 2012 22.844 în 2013 şi 39.734 în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014.

    În primele nouă luni ale acestui an, ANCOM a primit 127 de sesizări de la utilizatori cu privire la desfăşurarea procesului de portare, principalele probleme sesizate vizând anumite disfuncţionalităţi apărute în cadrul procesului de portare generate de nesincronizarea activităţilor furnizorilor implicaţi sau de nerespectarea termenelor de portare. O parte din sesizări au avut scop de informare, referindu-se la stadiul procesului de portare iniţiat de utilizator.

    ANCOM menţionează că românii care au ales un alt operator, dar şi-au păstrat numărul de telefon, au fost tot mai numeroşi an de an: dacă în 2008 au fost realizate 15.681 de portări, în 2009 au fost 180.239 de portări, în 2010 numărul lor a fost de 221.219, în anul 2011 a ajuns până la 260.256, în anul 2012 s-au înregistrat 255.893 de portări, 274.137 de numere s-au portat în 2013, în timp ce în 2014 creşterea a fost semnificativă: 357.606 portări în primele nouă luni ale anului.

  • Ilie Sârbu, în BP: Membrii Guvernului ne ţin la uşi, ne sfidează! Îşi bat joc de noi?

    Senatorul PDL Anca Boagiu şi liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, au ridicat, la şedinţa Biroului Permanent din 29 septembrie, problema faptului că la dezbaterea din comisii a proiectelor de lege nu sunt prezente instituţiile care au iniţiat proiectele respective şi că este o chestiune care se repetă.

    Ilie Sârbu a spus că opoziţia are dreptate şi că nu este perrmis ca Senatul să fie tratat astfel şi s-a întrebat dacă membrii Guvernului îşi bat joc de senatori.

    “Am ajuns într-o situaţie în care nu are rost să mai venim nici noi aici. Noi ne facem că ne jucăm de-a Senatul? Instituţie supremă, Legislativ… nu mai ştiu câte atribute îi putem pune în coadă… Nu se poate. Îşi bat joc de noi? Mai mult, vă spun, dragi colegi, cu toată deschiderea, când vă duceţi pe la ministere aţi văzut că vă ţin pe la uşi, toţi. Nu au timp, sunt ocupaţi, sunt în şedinţe. Nici secretarii de stat nu stau de vorbă cu noi”, a afirmat Ilie Sârbu.

    El a adăugat că în această situaţie sunt şi parlamentarii de la putere şi că reprezentanţii în Executiv îi sfidează, cu toate că premierul le-a cerut miniştrilor să-şi promoveze proiectele.

    “Pe toţi, şi pe cei de la putere. Nu mai fiţi atât de înţelegători, domnilor. Eu am fost în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Ştiu colegii care au fost cu mine atunci, nu discutam treaba asta. Nu era secretar de stat, la revedere. Vii când vrei, când vrei să-ţi treci legea, altfel… O să vorbesc la grup, dacă toate grupurile agreează ideea asta, nu se repetă. Ei ştiu. Când văd că lăsăm portiţa deschisă, ne sfidează, nu le mai pasă. Şi la plen, aţi văzut, că tot domnul Iliescu vine şi mai sunt câteva doamne care mai vin pe acolo de la dezvoltare rurală”, a spus Sârbu

    “Aş vrea să mai adaug un lucru. Am fost în nenumărate ori – şi am mai spus-o aici în şedinţa Biroului permanent – martor la şedinţele de coaliţie, la Birourile permanente ale partidului, când premierul le cere, mai mult decât speram noi, miniştrilor să vină, că e interesul lor să vină, să ne explice, să promoveze proiectele. Nu mai vin nici la comisii. În plen, nu ştiu câţi miniştri am văzut. Haideţi să stabilim clar şi fără să mai facem excepţii”, a mai arătat Sârbu.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că va trimite o scrisoare primului ministru în care să îl informeze asupra faptului că miniştrii sau secretarii de stat nu vin la dezbaterile din Senat asupra proiectelor iniţiate de Guvern

    “Dacă sunteţi de acord, cu asentimentul evident al dumneavoastră, aş face o scrisoare pe care s-o trimit tuturor membrilor Guvernului şi tuturor instituţiilor care sunt implicate cu proiecte legislative, prin care să-i informez asupra acestei decizii, şi prin care să le atragem atenţia că în cazul în care nu vor fi reprezentaţi la acest nivel, atunci proiectelor nu li se va da curs. Părerea mea e că nu trebuie luate în dezbatere… Nu luăm în dezbatere fără prezenţa lor şi nu facem raport, că nu asta e soluţia. Soluţia este să fie reprezentantul Guvernului prezent”, a arătat Tăriceanu.

  • Unii piloţi Tarom ameninţă cu noi proteste. Ministerul Transporturilor: “La Tarom e pace”

    “La Tarom e pace. Chiar dacă nu şi-o doresc unii, totuşi e pace. Părerea mea este că Tarom trebuie să-şi continue activitatea, şi piloţii, şi însoţitorii, şi ceilalţi, trebuie să muncească pentru ca Tarom să rămână una dintre cele mai importante companii din Europa. Ţin foarte mult la Tarom şi îmi doresc ca Tarom să existe”, a declarat Dragos Titea, secretar de stat la Transporturi, la conferinţa Mediafax Talks about Aviation 2, răspunzând unei întrebări.

    Oficialul a adăugat că în acest moment nu este grevă la Tarom şi nu crede că acest lucru se va întâmpla.

    “Am discutat săptămâni la rând împreună cu ei (cu membrii sindicatului, n.r.) şi cred că deschiderea din partea noastră, a ministerului, a fost cea mai mare”, a adăugat oficialul.

    Conducerea Tarom a anunţat, tot joi, că poartă negocieri cu reprezentanţii sindicatelor pentru elaborarea unor acorduri care vor ţine cont atât de cererile sindicale, cât şi de prevederile legale şi bugetul companiei, şi arată că va relua discuţiile pentru un nou contract colectiv de muncă.

    “TAROM precizează că în acest moment compania, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, poartă negocieri şi lucrează împreună pentru elaborarea unor acorduri pentru favorizarea ambelor părţi (…) Concomitent cu semnarea acestor acorduri, conducerea companiei va întreprinde toate demersurile legale pentru reluarea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prezentă la eveniment, Silvia Columb, directorul comercial al Tarom, a afirmat că în prezent sunt în derulare discuţii cu sindicatele, iar unele revedincări ale angajaţilor nu au putut fi soluţionate de conducerea companiei, având în vedere situaţia financiară a Tarom.

    “Nu am cedat încă speranţei că negocierile vor ajunge la un bun sfârşit şi că în final toată lumea va înţelege că atât timp cât compania are încă pierderi, nu putem să facem majorări salariale, nu putem să acordăm toate drepturile pe care personalul navigant le cere. Negociem, discutăm, cel puţin în acest moment nu se pune problema unei greve, chiar dacă a fost o atenţionare a sindicatului personalului navigant, a fost o notificare. Atât timp cât există negocieri, speranţa rămâne că nu vom ajunge la un conflict. Pentru situaţia din România, un conflict poate să se declanşeze numai cu un anume timp înainte. În situaţia în care vom şti, va fi conflict, vă vom anunţa dinainte, cursele vor fi protejate aşa cum se va putea, dar nici într-un caz nu este vorba de săptămâna asta, de luni, de marţi“, a spus Silvia Columb, director comercial al Tarom.

    Sindicatul personalului navigant a anunţat că îşi rezervă dreptul la “acţiuni sindicale”, dacă revendicările nu vor fi soluţionare, a precizat Columb.

    Mai multe curse Tarom au fost anulate sau întârziate la mijlocul lunii septembrie din cauza unor acţiuni spontane din partea unor piloţi şi ai unor însoţitori de zbor.

    Surse din rândul piloţilor au declarat atunci pentru MEDIAFAX că protestul a fost declanşat din cauza nemulţumirilor privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a declarat la 23 septembrie că discuţiile dintre reprezentanţii instituţiei şi sindicatele Tarom s-au încheiat cu perspectiva unei rezolvări favorabile a problemelor, precizând că anumite solicitări vor fi soluţionate în 2015.

    “Sunt încă câteva probleme în litigiu, la care compania nu are soluţii imediate, dar în acelaşi timp există foarte multă raţionalitate din partea managementului şi a salariaţilor, astfel încât unele lucruri vor putea face parte dintr-un angajament de perspectivă”, a spus atunci Rus, la finalul unei discuţii cu reprezentanţii sindicatelor.

    El a mai arătat că în prezent veniturile Tarom sunt mai mici decât costurile, iar compania are pierderi din care este foarte dificil de susţinut creşteri salariale sau condiţii mai bune de muncă.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Piloţi: România nu are un manual de zbor, se zboară după cutume vechi de mulţi ani

    “Am identificat o listă de probleme în primul an de activitate a Aircraft Owner and Pilot Association of România. Nici astăzi după atâţia ani de la Revoluţie nu avem un manual de zbor, în care să fie prevăzute regulile zborului la vedere, toţi zboară după nişte cutume pe care i le-au supus piloţii mai vechi, că acolo e armată, că unii trag cu racheta, că trebuie să aibă grijă la Centrala de la Cernavodă. Nu avem hărţi pentru zborul la vedere, iar dacă unul intră într-un stâlp, spune îmi pare rău, dar nu am avut hartă“, a spus Merica la conferinţa MEDIAFAX Talks About Aviation 2.

    El a menţionat că Romatsa are sarcina să realizeze acest manual.

    O altă problemă identificată de Merica este structura spaţiului aerian, pe care o consideră foarte complicată, la fel şi existenţa unui număr prea mare de zone speciale, în care zborul este limitat.

    “Din cauza improvizaţiilor pe care le-am făcut în ultimii ani, spaţiul aerian este foarte complicat. În Vest se respectă regulile, există zone clar definite, nu există posibilitate să greşeşti. De asemenea, în România există prea multe zone speciale. Interdicţia de zbor peste Bucureşti, zona este complet interzisă, şi aceasta este o moştenire de pe vremuri. Poţi zbura peste Paris, Berlin, peste orice capitală, dar nu peste Bucureşti. Nu am nicio explicaţie logică pentru asta“, a explicat Merica.

    El a vorbit şi despre securitatea aeroportuară, caz în care există reguli excesive, îngreunând activitatea pe aeroporturi.

    “Din această cauză Băneasa trăieşte cu 4.000 de mişcări pe an sau chiar mai puţin, în schimb toată lumea îşi caută un loc pentru un aerodrom, un câmp, ceva. În Băneasa nu ai hangare, taxele sunt mari şi sunt impuse condiţii prea complicate. Sunt multe probleme, dar numai rezolvându-le vom dinamiza sectorul”, a afirmat Merica.

    El a precizat că în ultimul an, în domeniul aviaţiei nu s-a schimbat nimic, un motiv fiind că în prezent, părţile implicate din acest sistem au viziuni diferite.

    “Vom rezolva problemele în momentul în care vom trage toţi în aceeaşi direcţie, din păcate toate instituţiile o iau în direcţii diferite şi apoi ne plângem că nu aveam un operator mare aerian, că ne fură unii din plăcintă, că unii piloţi nu au loc de muncă”, a mai spus Merica.

  • Locul unde niciun angajat din România nu vrea să ajungă. Oamenilor le e ruşine să spună cât câştigă

    Judeţele pe care trebuie să le evitaţi atunci când vine vorba despre veniturile obţinute la locul de muncă sunt Harghita (venit salarial mediu net lunar de 1.075 lei), Teleorman (1.173 lei) şi Maramureş (1.192 lei), scrie Vocea Transilvaniei.

    Faţă de situaţia de la jumătatea anului trecut, judeţul Harghita a căzut de pe penultimul loc ca nivel de salarizare pe ultimul, iar judeţul Vaslui a urcat de pe ultimul loc pe poziţia 39 din 43. De altfel, salariile medii din Vaslui sunt pe locul al doilea pe ţară ca ritm anual de creştere. Dacă, în iunie 2013, salariul mediu net din Vaslui era de 1.086 lei/lună, cu un an mai târziu valoarea acestuia a ajuns la 1.204 lei/lună, marcând un avans de aproape 11%.

    Persoanele care lucrează în Bucureşti primesc cele mai mari salarii din ţară. Interesante sunt următoarele poziţii în clasamentul judeţelor în funcţie de nivelul salariului mediu net pe care îl primesc angajaţii. Astfel, pe poziţia a doua, după Capitală, se situează judeţul Ilfov, unde, tot datorită companiilor din Bucureşti, lucrătorii au avut un venit salarial mediu net de 1.980 lei, în luna iunie a acestui an, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), notează Vocea Transilvaniei.

    Pe locul al treilea se plasează, la mică distanţă judeţul Timiş, cu un salariu mediu net de 1.810 lei. Judeţul vestic a urcat de pe locul 5, în luna iunie 2013, pe locul 3 anul acesta, după o creştere medie a veniturilor salariale ale angajaţilor de 9,4%.

  • Inspecţia Judiciară ar putea fi sesizată în cazul declaraţiilor lui Băsescu şi Vosganian referitoare la justiţie

    Propunerile au fost făcute în şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către judecătorul Horaţius Dumbravă şi vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu.

    Horaţius Dumbravă a arătat, în contextul discutaţiilor referitoare la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare în cazul declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta, referitoare la ancheta în cazul Lukoil, că IJ ar trebui sesizată şi în cazul afirmaţiilor preşedintelui Traian Băsescu din 3 octombrie, atunci când a emis avizele pentru urmărirea penală a unor foşti miniştri, în dosarul Microsoft.

    El a mai spus că în ultima perioadă s-au înmulţit atacurile nefondate la adresa justiţiei din partea politicienilor, susţinând că, în acest context, membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să emită un avertisment clar politicienilor, apreciind că sesizarea Inspecţiei Judiciare nu este suficientă.

    “Contextul din zilele acestea, în care apar declaraţii ale Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, în care sunt devoalate date şi informaţii din dosare penale sau declaraţii ale Primului Ministru, domnulVictor Ponta, prin care sunt atenţionaţi procurorii cum trebuie în mod concret să-şi facă ancheta, impun ca CSM să ia atitudine împotriva oricărui act care ştirbeşte independenţa justiţiei şi erodează încrederea publicului în justiţie. În această perioadă, în care se multiplică atacurile la adresa justiţiei, nu este îndeajuns ca, punctual, să fie sesizată Inspecţia Judiciară, după care să aşteptăm săptămâni la rând până când Inspecţia Judiciară va analiza şi propune Plenului concluziile verificărilor făcute, ci este nevoie de un Apel sau un Avertisment categoric pe care Plenul CSM să-l facă la adresa tuturor politicienilor”, a arătat Dumbravă.

    În ce priveşte sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul declaraţiei preşedintelui Traian Băsescu din 3 octombrie, Dumbravă a spus că urmărirea penală este confidenţială şi că toţi cei implicaţi în actul de justiţie trebuie să respecte acest lucru.

    “După studiul dosarelor, spune în declaraţie domnul Preşedinte, rezultă că unele persoane care fac obiect al anchetei penale nu au primit bani, că sunt conturi blocate în străinătate, că declaraţiile de martor luate în dosar de procurori nu sunt acoperite cu probe, că anumite persoane nu au făcut denunţul la DNA. Urmărirea penală este nepublică, confidenţială. Toţi actorii care contribuie la înfăptuirea actului de justiţie, inclusiv Preşedintele României, Senatul sau Camera Deputaţilor, trebuie să respecte aceste coordonate procesuale”, a arătat Horaţius Dumbravă.

    La începutul şedinţei, vicepreşedintele CSM a propus ca Inspecţia Judiciară să fie sesizată şi în cazul afirmaţiilor lui Varujan Vosganian, care a arătat miercuri, într-o emisiune televizată, referitor la condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu, că “un procuror cere, un procuror judecă… Curtea de Apel e de fapt o prelungire a celor care acuză. E un fel de pluton de execuţie… Înalta Curte este cazul cel mai explicit”.

    “Eu nu găsesc o vinovăţie nici postului de televiziune, nici presei, căci acesta este rolul lor, să informeze opinia publică, dar ca om politic, ca parlamentar, nu poţi să vii să spui că meseria de procuror este ceva jos de tot şi că tot ce este rău în această societate se întâmplă din cauza unui procuror”, a spus procurorul Gheorghe Muscalu.

    Magistraţii CSM vor analiza atât acele două propuneri făcute joi, cât şi posibilitatea sesizării IJ privitor la afirmaţiile premierului Victor Ponta.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

    “Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu “Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a spus premierul.

    Sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, a anunţat marţi compania, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.