BusinessMagazin

Blog

  • Felix Baumgartner, care a depăşit viteza sunetului în cădere liberă, vine în România pe 23 octombrie

    Felix Baumgartner va participa la Conferinţa de Leadership Enlightening 3.0 – Ediţia “Business Odyssey”, care va avea loc la Stejarii Country Club pe 23 octombrie, între orele 08.30 – 17.30.

    Evenimentul va face o paralelă inedită între un stil de viaţă nerezonabil în faţa limitelor şi performanţa în afaceri.

    Alături de Felix Baumgartner, la eveniment vor mai participa: Heather White, CEO al 2020 Communications Inc, Canada; Jean-François Fallacher, CEO al Orange România; Alex Găvan, alpinist de altitudine extremă, România; Youssef Hautier, Managing Director, Sonic+Pay; Robert Murray, CEO al GPG Technical Services, Canada; Christopher Neesham, psiholog corporatist şi instructor, Australia; Cătălin Velescu, Managing Director al 3M România.

    Conferinţa va fi moderată de Oana Marinescu, consultant comunicare şi fondator Oma Vision. Invitat special al evenimentului pe partea de lifestyle va fi Mihaela Rădulescu.

    În timpul conferinţei, Felix Baumgartner va fi intervievat de Oana Marinescu şi de Mihaela Rădulescu.

    “Stă în natura umană să fim o combinaţie de îngeri şi demoni şi tot în natura noastră stă puterea de a înclina balanţa. Leadership este chiar forţa interioară care ne determină să devenim mai buni şi să acţionăm mereu spre binele celorlalţi, învingând impulsurile distructive inerente în fiecare dintre noi. Conferinţa Enlightening 3.0 este, în acest sens, o oportunitate de a învăţa şi a creşte ca lider”, spune Oana Marinescu.

    Evenimentul este organizat de Expo Media, membru Marketing Insiders Group, iar locurile la această conferinţă sunt limitate.

    Felix Baumgartner, în vârstă de 45 de ani, este prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion. Acest record a fost atins pe 14 octombrie 2012, chiar în ziua în care se celebrau 65 de ani de la primul zbor cu un avion supersonic, ce a fost pilotat de Chuck Yeager în 1947, potrivit relatărilor de la momentul respectiv ale Sky News.

    Plonjând de la altitudinea de peste 39.000 metri deasupra statului american New Mexico, Felix Baumgartner a stabilit atunci şi un alt record mondial – saltul în cădere liberă de la cea mai mare altitudine.

    Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.

    Recordul pentru saltul cu paraşuta în cădere liberă era deţinut din 1960 de un fost colonel din aviaţia americană (US Air Force), Joe Kittinger, care, ajuns la limita spaţiului cu ajutorul unui balon umflat cu heliu, a sărit în gol de la altitudinea de 31.333 de metri.

    Felix Baumgartner a primit indicaţii de la sol, în timpul ascensiunii şi în timpul căderii sale, chiar de la cel al cărui record l-a depăşit, Joe Kittinger.

    Totuşi, Baumgartner nu a depăşit şi un al doilea record deţinut de Kittinger, care s-a aflat în cădere liberă timp de 4 minute şi 36 de secunde. Felix Baumgartner s-a aflat în cădere liberă doar 4 minute şi 19 secunde.

    Scopul principal al lui Felix Baumgartner, pasionat de sporturi extreme, a fost acela de a depăşi viteza sunetului în cădere liberă – o premieră mondială -, plonjând de la o altitudine record. El a depăşit altitudinea pe care şi-o propusese, de 36.576 de metri, realizând saltul de la peste 39.000 de metri.

    Cu textul “Born to fly” (Născut pentru a zbura, n.r.) tatuat pe antebraţ, austriacul a sperat să adauge mai multe recorduri în palmaresul său: căderea liberă realizată de la cea mai mare înălţime şi cea mai rapidă săritură liberă. De asemenea, Felix Baumgartner a intenţionat să devină primul om care depăşeşte viteza sunetului fără a se afla într-un echipament special de zbor.

    În timpul ascensiunii sale, Felix Baumgartner a depăşit şi un alt record: s-a aflat într-o capsulă trasă de un balon care a ajuns la cea mai mare altitudine la care s-a aflat vreodată un balon cu echipaj uman, potrivit explicaţiilor oferite de specialiştii care au comentat transmisiunea live de pe redbullstratos.com.

    Uriaşul balon – la care a fost ataşată o capsulă cu o greutate de 1.315 kilograme, în interiorul căreia se afla Felix Baumgartner – a fost ridicat în aer în jurul orei 18.30 (ora României).

    A fost pentru prima dată în istorie când a fost lansat un balon de o asemenea mărime, la care a fost ataşată o capsulă în care s-a aflat echipaj uman. În respectiva capsulă, Felix Baumgartner a avut patru sisteme diferite de oxigen, pentru a-l ajuta să respire la o asemenea altitudine, potrivit explicaţiilor care au însoţit transmisiunea live a misiunii.

    Balonul care a ridicat în stratosferă capsula în care s-a aflat Felix Baumgartner a fost realizat dintr-o folie de plastic, iar pentru umflarea sa au fost necesari 850.000 de metri cubi de heliu.

    Ascensiunea celui supranumit “Neînfricatul Felix” a durat aproximativ 2 ore şi 40 de minute.

    Baumgartner, care a purtat un costum presurizat, a păşit afară din capsulă în jurul orei 21.08 (ora României). Înainte de a se arunca în gol, Baumgartner a spus: “Câteodată trebuie să urci foarte sus pentru a-ţi da seama cât eşti de mic” (“Sometimes you have to go really high to see how small you are”).

    Momentele de după săritură au fost critice. Poziţia corpului său a avut un rol crucial, pentru a-i permite acestuia să respire. Dacă ar fi căzut şi s-ar fi rotit prea repede, Felix Baumgartner ar fi putut să sufere probleme la ochi, creier şi sistemul cardiovascular.

    Coborârea lui Baumgartner a durat 9 minute şi 3 secunde, din care 4 minute şi 19 secunde în cădere liberă, înainte de deschiderea paraşutei, potrivit specialiştilor din camera de control a misiunii lui Felix Baumgartner. Viteza atinsă în timpul coborârii de Felix Baumgartner a fost de 1.137 kilometri pe oră, potrivit informaţiilor postate pe pagina de Facebook a misiunii.

    “Îmi plac foarte mult provocările, iar încercarea de a deveni prima persoană care depăşeşte bariera sunetului este o provocare unică. Acesta este, probabil, ultimul lucru pe care îl mai am de făcut”, a declarat Felix Baumgartner în timpul perioadei de pregătire pentru marele salt. Austriacul s-a pregătit timp de cinci ani pentru acest eveniment.

    “Cred că totul este o chestiune de pregătire. Trebuie să îţi faci bine treaba. Şi îmi displace să fiu numit un iubitor de senzaţii tari sau dependent de adrenalină, pentru că nu sunt deloc aşa. Îmi place ca totul să fie foarte bine pus la punct”, a mai spus Baumgartner.

  • Ministrul Sănătăţii trimite o echipă de control la Spitalul Municipal Huşi

    Bănicioiu a declarat că a dispus să fie făcut un control de către o echipă a Ministerului Sănătăţii, care să stabilească dacă au fost respectate toate normele şi protocoalele terapeutice.

    Ministrul a mai spus că echipa de control va face un raport şi, în funcţie de concluziile specialiştilor, în cazul în care se va stabili că a fost o culpă medicală, vor fi făcute recomandările de sancţionare a celor vinovaţi.

    Famila fetiţei, din localitatea vasluiană Buneşti-Avereşti, acuză de malpraxis cadrele medicale de la Spitalul Municipal Huşi.

    Diagnosticată de către medicul de gardă cu “laringită acută, cu sindrom febril”, fetiţa a primit tratamentul adecvat pentru o astfel de boală. Părinţii fetiţei cred însă că medicul i-a administrat antibiotic fără a i se face înainte un test în urma căruia să se stabilească dacă este alergică la respectivul medicament.

    Conducerea Spitalului Municipal Huşi consideră decesul fetiţei de patru ani drept “un eveniment absolut nefericit”, pentru care însă nu găseşte o explicaţie până la pronunţarea medicilor legişti.

    “Este un eveniment absolut nefericit, care ne-a şocat pe toţi. Fetiţa a intrat în stop cardiac şi respirator în 40 de minute de la internare şi, în ciuda manevrelor de resuscitare, nu a mai putut fi salvată. Este un deces subit şi de aceea lăsăm Poliţia să definitiveze ancheta”, a spus managerul Spitalului Municipal Huşi, Lucia Rotaru.

    În aceste condiţii de moarte suspectă, poliţiştii de investigaţii criminale au declanşat o anchetă pentru a stabili dacă este vorba de culpă medicală, fiind ridicate toate documentele de la spitalul din Huşi referitoare la acest caz.

    “Poliţiştii fac cercetări pentru a stabili împrejurările în care a survenit decesul. În acest sens, s-a dispus şi efectuarea autopsiei de către medicii legişti, care va fi relevantă în derularea anchetei”, a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Vaslui, Mihaela Ştraub.

    Poliţiştii vasluieni nu au interogat, deocamdată, familia fetiţei decedate în condiţii suspecte, fiind aşteptată mai întâi înmormântarea copilei.

  • Regina asfaltului intră în insolvenţă. Compania are datorii de 25 milioane lei

    Unul din cei mai mari asfaltatori din judeţul Satu Mare a intrat în insolvenţă. PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare este deţinută de o “regină a asfaltului”, Adela Giurgiu, în asociere cu soţul (fost vameş) şi cumnatul ei, scrie Vocea Transilvaniei.

    Tribunalul Satu Mare a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare, instanţa stabilind data de 9 octombrie 2014 drept termen limită de depunere a cererilor de admitere a creanţelor.

    Societatea PAS TRANS COMPANY SRL a fost înfiinţată în anul 2001, având ca principal obiect de activitate “Lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor”. Firma, deţinută şi administrată de către Adela Giurgiu, a fost inclusă anul trecut pe lista marilor asfaltatori bănuiţi de către Consiliul Concurenţei de posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel. Ancheta viza atât participarea unor firme mari de construcţii la licitaţii, precum şi o posibilă înţelegere între furnizorii de materiale de construcţii.

    Firma PAS TRANS COMPANY SRL a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri de 18.878.216 lei şi pierderi de 2.267.487 lei, iar pentru anul 2013 a raportat afaceri de 8.860.257 lei, pierderi de 756.695 lei, datorii totale de 24.758.059 lei. La data de 31 martie 2014, societatea înregistra restanţe către bugetele de stat în valoare cumulată de 2.212.753 lei, pentru achitarea cărora obţinuse înlesniri la plată, mai notează Vocea Transilvaniei.

  • Povestea lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit de la zero imperiul Dedeman

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua de bricolaj Dedeman, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de de 2,67 miliarde de lei (606 milioane euro) şi un profit net de peste 288 de milioane lei (65,2 milioane euro).

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, Dedeman a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina. Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice.

    An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008. „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere şi a durat mai bine de zece ani până a ajuns la formatul actual de magazin.

  • Cataloagele Business Magazin: manualele reuşitei în afaceri

    “După afirmaţia (justificată) că, fie şi cu 100 de nume, lista tot rămâne deschisă, o altă întrebare logică ar putea fi: «Ei bine, atunci cum i-aţi ales?»“ se întrebau redactorii Business Magazin în editorialul care deschidea primul catalog „100 tineri manageri de top“ şi primul demers editorial de tip catalog al publicaţiei. Iniţiativa de a face un catalog a venit în contextul în care la Business Magazin apăruse ideea de a face „ceva“ despre tinerii manageri. Redactorii revistei nu ştiau dacă va fi un cover story sau o analiză de tendinţe, poate un top al celor mai bine plătiţi sau al celor mai şcoliţi tineri din afaceri.

    Observaseră de-a lungul zecilor de interviuri că la conducerea companiilor sau în primele linii de conducere a acestora dominau trei categorii de manageri: expaţi – categoria cu cea mai mare greutate în 2006 -, şefi cu ştate vechi – oameni cu vârsta de peste 50 de ani şi mai bine, care avuseseră responsabilităţi manageriale şi înainte de 1990 – şi tineri cu vârste în jurul a 30 de ani, care lucrau deja cu milioane sau miliarde de euro şi păreau, în ochii tuturor, veriga sănătoasă a economiei. Au luat în mod natural decizia de a face un catalog despre cei mai importanţi 100 de tineri manageri de pe piaţă, portretul lor robot fiind: maximum 40 de ani, român şi cu o poziţie în boardul companiei.

    Au fost luate în calcul, cel puţin la început, doar companiile din top 100 după cifra de afaceri, acesta fiind unul dintre criterii, însă nu şi singurul. Cele mai mari companii din România proveneau dintr-un număr limitat de domenii: industrie, telefonie mobilă sau bunuri de larg consum. O serie de alte sectoare mai mult decât dinamice – precum IT, consultanţă, avocatură, turism – nu generau vânzări de miliarde, însă aveau potenţial managerial, aşa că au fost incluse şi cele mai mari firme din fiecare domeniu. Lista cu primii 100 de manageri s-a conturat astfel repede în 2006 şi a cuprins cei mai mulţi directori generali, faţă de următoarele ediţii, când managerii nu s-au repetat şi nominalizările au cuprins şi ceilalţi membri ai boardului, parteneri, directori financiari şi de marketing, de dezvoltare sau orice altă funcţie de management care presupune luarea unor decizii strategice pentru companie. Treptat, au fost luaţi în calcul şi antreprenori, consultanţi şi avocaţi, pentru a aduce în faţă şi tinerii valoroşi din mediul de business care nu au luat contact cu multinaţionalele.

    Dacă în 2006 managerii prezentaţi în catalog au fost împărţiţi în 15 domenii (publicitate, turism, auto, imobiliare şi construcţii, petrol şi industrie, retail, FMCG, farmaceutice, piaţa de capital, consultanţă, fonduri de investiţie, asigurări, bănci, comunicaţii, tehnologia informaţiei), anul acesta numărul de domenii a fost restrâns la patru: servicii financiare, IT&C,  industrie, consum şi alte servicii. Diversitatea industriilor asupra cărora redactorii Business Magazin s-au oprit la început a făcut imposibilă şi, după cum spuneau redactorii de atunci, inutilă realizarea unei ierarhii. Astfel că, în cei opt ani care au urmat, am păstrat tradiţia criteriilor de la început şi am observat că, dincolo de diferenţele existente între tinerii manageri, mai importante erau o serie de asemănări ce îi legau.

    Mobilitatea, depăşirea graniţei dintre „meserie de viitor sau la modă“ şi „ceea ce mi se potriveşte“ a devenit evidentă prin poveştile unor medici deveniţi bancheri, bancheri deveniţi metalurgi, chimişti deveniţi brokeri sau constructori de avioane deveniţi şi specialişti în marketing. Al doilea punct în comun al tinerilor manageri este importanţa pe care o acordă echipei, fapt care pare să scape unei părţi din zona conducătorilor mai în vârstă, care preferă să acţioneze singuri. Tinerii în cauză fie şi-au construit echipe de colaboratori de la zero, fie au schimbat ceea ce au găsit, dar şi într-un caz, şi în celălalt colaborarea este socotită esenţială. A treia asemănare este elasticitatea de care dau dovadă, în momentul în care se dovedesc mult mai conştienţi de valoarea lor şi în care nu se feresc să recunoască că sunt tentaţi de joburi mai provocatoare, mai bine plătite sau care aduc ceva nou. Este un abandon al principiului „câştiguri mai mici, dar sigure“, specific zonei mai mature.

    Pentru mulţi dintre cei 100 de tineri manageri ale căror poveşti de succes sunt prezentate în acest catalog, apariţia într-o publicaţie economică este o premieră, tocmai de aici rezultând, credem noi, importanţa demersului jurnalistic. Printre tinerii scoşi în faţă în cataloagele noastre cu tineri s-au aflat Dan Ostahie, fondatorul Altex, Iulian Dascălu, primul român care a avut puterea să se lupte cu marile grupuri străine în domeniul construcţiei de malluri, sau Dragoş Dinu, care în 2006, odată cu lansarea catalogului, devenea CEO-ul A&D Pharma. În paginile anuarului şi-au găsit locul însă şi personalităţi mai discrete, precum Radu Merică, cel care a condus cinci ani afacerile din România ale lui Ion Ţiriac, sau Ghiţă Nistor, care, de la un simplu maistru în fabrică ce nu credea că va ajunge să dea mâna cu cei mai puternici oameni din industria auto mondială, a devenit director de producţie şi asamblare al Star Transmission, principala ancoră a grupului german Daimler în România.

  • Un nou candidat sloven pentru un post în CE va fi propus “în două-trei zile”

    “Voi face tot ceea ce este necesar pentru ca Guvernul să găsească un nou candidat corespunzător (…) în două-trei zile”, a declarat premierul Miro Cerar în faţa jurnaliştilor, la Milano, potrivit agenţiei slovene de presă STA.

    Bratusek, un fost premier care a fost desemnată pentru postul de vicepreşedinte însărcinat cu Energia în Comisia Juncker, a fost respinsă cu o largă majoritate. Ea s-a retras atât în urma unei prestaţii neconvingătoare în audieri, cât şi a unor negocieri între dreapta şi socialiştii din cadrul PE.

    Cerar a anunţat negocieri cu privire la o nouă candidatură încă de miercuri seara. Un adversar politic al lui Alenka Bratusek, el şi-a exprimat “regretul” că ţara sa a “pierdut o ocazie unică de a ocupa o poziţie-cheie în Comisia” prezidată de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

    Bratusek, învinsă în alegerile legislative din Slovenia, în iulie, a profitat de ultimele săptămâni cât s-a aflat în funcţia de premier pentru a se include pe o listă cu trei potenţiali candidaţi sloveni pentru postul de comisar european, provocând critici dure din partea clasei politice din ţara sa.

    Miro Cerar, succesorul ei la Ljubljana, s-a opus în mod public acestei candidaturi. El s-a declarat miercuri seara “surprins” de respingerea compatrioatei sale de către deputaţii europeni.

  • Europenii, divizaţi asupra austerităţii, au promis la Milano să facă mai mult pentru tineri

    Aflat sub presiune de mai multe zile din cauza depăşirilor bugetare ale Franţei, François Hollande a declarat pentru presă că, la Milano s-a discutat despre “ocuparea forţei de muncă, creşterea (economică), (dar) nu despre buget, chiar dacă bugetele pot avea un efect asupra creşterii” economice.

    Subiectul, a amintit el, se va afla pe masă la viitorul Consiliu European, prevăzut în perioada 23-24 octombrie, la Bruxelles, un nou summit care se anunţă deja furtunos.

    Până atunci, faţă de cancelarul german Angela Merkel, susţinătoarea aprigă a ortodoxiei bugetare, el a ţinut să sublinieze că Franţa va face “astfel încât să-şi respecte angajamentele asumate şi să utilizeze toate flexibilităţile prevăzute” în ceea ce priveşte bugetul său pe 2015, ameninţat să fie respins de către Comisia Europeană (CE).

    Preşedintele Consiliului italian Matteo Renzi, care s-a aflat la originea acestui mini-summit asupra ocupării forţei de muncă, a depus eforturi să se prezinte drept un elev silitor.

    Este “just” ca Italia, care are o problemă de “credibilitate”, să se conformeze regulei privind nivelul de 3% al deficitului public raportat la Produsul Intern Brut (PIB), a declarat el, precizând în trecere că acesta va fi chiar de 2,9% în viitorul buget, deşi această regulă bugetară a fost “concepută în altă lume”.

    Astfel cancelarul german va fi mulţumit. Merkel a spus că ea crede că “în aceste două ţări, vor fi efectuate reforme serioase” şi că are “deplină încredere în faptul că fiecare va fi conştient de responsabilităţile sale”.

    Încă de la sosirea în capitala lombardă, preşedintele francez a pledat în favoarea aplicării unei pauze în politicile de austeritate, acuzate de agravarea crizei din Europa.

    “Este necesară o ajustare a ritmului politicilor bugetare raportat la miza creşterii (economice). În prezent, ea este cea ameninţată şi, deci, către ea este necesar să ne îndreptăm, pentru că suntem vizaţi cu toţii”, a declarat Hollande.

    Dezabaterea asupra continuării politicii de austeritate în Europa este tot mai puternică, pe măsură ce indicatorii economice se degradează. Motorul economic german se confruntă, la rândul său, cu eşecuri, odată cu un recul – fără precedent în ultimii cinci ani – al producţiei industriale.

    – “Să se meargă până la 20 de miliarde”

    Gazda reuniunii, Matteo Renzi a pledat pentru schimbări în politica economică, dar a profitat de conferinţa de presă, alături de cancelarul german, preşedintele francez, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, pentru a reitera că Italia “va aplica reformele” promise, deoarece “are nevoie să se schimbe”.

    El a precizat că “Jobs Act”, o lege privind reformarea pieţiei muncii, urma să fie adoptat miercuri seara, printr-un vot de încredere în Senat, primind felicitări din partea lui Merkel şi reprezentanţilor europeni.

    Diverse dispozitive menite să favorizeze angajarea tinerilor au fost examinate în cadrul Conferinţei, inclusiv o anvelopă de şase miliarde de euro, deblocată de către Bruxelles pentru o perioadă de doi ani (2014-2015).

    Aceste fonduri sunt menite să servească la crearea “unei garanţii pentru tineret”, adoptate în aprilie 2013, care stabileşte ca regulă ca niciun tânăr cu vârsta sub 25 de ani să nu rămână mai mult de patru luni fără o propunere (angajare, formare, stagiu) la sfârşitul şcolii sau în cazul pierderii locului de muncă.

    François Hollande, după ce a cerut anterior alocarea a “20 de miliarde de euro” în acest sens şi “simplificarea procedurilor”, a recunoscut că ar fi mai bine ca “fondurile care au fost degajate să fie consumate”.

    O concesie faţă de cancelarul german, în opinia căreia, “la ora actuală, problema nu este că nu ajung banii: problema este că ei trebuie să circule”.

  • Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu, arestaţi preventiv în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, miercuri noapte, propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi au dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 zile, pentru Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu.

    Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

  • Percheziţii în Constanţa: Sunt vizate firme suspectate de evaziune şi spălare de bani. Printre suspecţi – un om de afaceri care ar fi sponsorizat campania lui Nicuşor Constantinescu

    Potrivit surselor citate, printre cele 80 de firme percheziţionate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt şi unele de publicitate.

    Cele aproximativ 80 de firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani ar fi achiziţionat fictiv “de la produse textile până la servicii de publicitate”, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare.

    Procurorii urmează să ducă la audieri patru persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere. Printre acestea este şi un om de afaceri care în 2012 ar fi sponsorizat campania electorală a lui Nicuşor Constantinescu pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, au adăugat sursele citate.

  • Kievul cere Moscovei să înceteze folosirea “ilegală” a porturilor din Crimeea

    “Ministerul ucrainean de Externe cere Federaţiei Ruse să-şi înceteze imediat acţiunile ilegale şi să anuleze decizia Guvernului rus (privind redeschiderea şi folosirea porturilor din Crimeea), dând dovadă de respect pentru suveranitatea Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Evgheni Perebîinis.

    “Cerem Moscovei să înceteze ocupaţia teritoriului ucrainean”, a reiterat el.

    Diplomatul a menţionat că porturile din Crimeea au fost închise oficial începând cu 15 iulie “până la încetarea ocupaţiei ruse”.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.