BusinessMagazin

Blog

  • Gwyneth Paltrow va lansa o colecţie vestimentară proprie

    Actriţa în vârstă de 42 de ani, care a mai colaborat la o serie de creaţii vestimentare cu designeri ca Michael Kors, Stella McCartney şi Matthew Williamson, a anunţat că doreşte să lanseze anul viitor o colecţie vestimentară proprie, sub marca Goop.

    Colaborarea dintre Paltrow şi designeri de modă faimoşi va continua însă, două proiecte separate legate de modă incluzând creaţii ale Stellei McCartney şi ale creatoarei de origine belgiană Diane von Furstenberg.

    Gwyneth Paltrow a angajat-o pe Lisa Gersh, fostă şefă a companiei Marthei Stewart, Martha Stewart Living, pentru dezvoltarea brandului propriu, Goop, descriind-o pe Gersh drept “un lider vizionar”.

    “(Lisa Gersh, n.r.) Este persoana perfectă pentru a construi pe baza solidă pe care am creat-o deja la Goop şi pentru a diversifica oportunităţile de a furniza energia pozitivă transmisă de Goop clienţilor noştri, prin ceea ce citesc, ce încearcă, ce cumpără şi cum trăiesc”, a spus Paltrow.

    Actriţa doreşte ca în următorul an şi jumătate site-ul său să devină unul care va livra produse la nivel mondial, după ce în iunie a mutat sediul companiei de la Londra la Los Angeles.

    Gwyneth Paltrow, care s-a despărţit în această primăvară de Chris Martin, solistul trupei Coldplay, după o căsnicie de zece ani, şi care a fost desemnată în 2013 cea mai frumoasă femeie din lume, de revista People, a devenit cunoscută în cinematografie cu rolul din thrillerul “Seven”, în 1995, în care a jucat alături de Brad Pitt – care i-a devenit apoi partener de viaţă.

    După premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar (“Shakespeare îndrăgostit”, 1999) şi căsătoria cu Chris Martin, cu care are doi copii, Gwyneth Paltrow s-a îndepărtat de platourile de filmare, concentrându-se pe lansarea de cărţi şi reţete gastronomice şi pe apariţii în emisiuni de televiziune.

    Rolul Pepper Potts din franciza “Iron Man”, lansată în 2008, a readus-o pe actriţă în prim-planul cinematografiei mondiale.

  • Gruparea Stat Islamic a executat un jurnalist irakian

    Statul Islamic a executat, de asemenea, vineri în nordul ţării nouă persoane pe care le suspecta care ar avea legături cu sunniţi anti-SI, potrivit unor surse din domeniul securităţii.

    Jihadiştii l-au ucis pe Raad al-Azzawi, un cameraman în vârstă de 37 de ani care lucra la postul de televiziune local Sama Salaheddine, şi pe alte trei persoane la Samra.

    Potrivit organizaţiei Reporters sans Frontieres (RSF), acest jurnalişt, tată a trei copii, a fost răpit de gruparea jihadistă pe 7 septembrie.

    Grupul terorist sunnit Stat Islamic (SI) ocupă vaste regiuni din nord-vestul Irakului şi din sud-estul Siriei, unde a proclamat un “califat islamic”. Organizaţia teroristă a executat prin decapitare doi cetăţeni americani, un britanic.

    De asemenea, un cetăţean francez a fost răpit şi decapitat în Algeria de o grupare afiliată organizaţiei Stat Islamic.

  • INCIDENT la summitul de la Minsk: Vladimir Putin şi Nicolae Timofti au avut un schimb dur de replici. Presa relatează că au fost aproape de a se lua la bătaie – VIDEO

    Timofti şi-a exprimat regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE şi i-a reproşat lui Putin introducerea embargourilor pentru produse moldoveneşti.

    “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, a subliniat Timofti.

    La rândul său, Putin şi-a exprimat regretul că Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu Uniunea Europeană.

    “Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fost Republica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni”, a denunţat liderul rus.

    “Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere”, a subliniat Putin, apreciind că “dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a să discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă”.

    Schimbul de replici între Putin şi Timofti a continuat chiar şi în timpul discursului lui Emomali Rahmon, preşedintele Tajikistanului. Jurnaliştii prezenţi la reuniune nu au reuşit să audă discuţia dintre cei doi lideri, însă au apreciat că Putin şi Timofti au fost aproape de a se lua la bătaie, scrie Moskovski Komsomoleţ (MK) în ediţia de vineri.

    Potrivit cotidianului, discuţia tensionată dintre liderul rus şi cel moldovean a provocat îngrijorarea preşedintelui Kârgâzstanului, Almazbek Atambaev. El a scris cu creionul un mesaj adresat liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, însă Timofti şi Putin s-au calmat destul repede şi nu a fost nevoie de intervenţia preşedintelui belarus.

    Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.

  • Lider rebel: Separatiştii din Ucraina vor redobândi teritoriile pierdute doar pe cale politică

    “Suntem foarte indignaţi în legătură cu această situaţie şi, probabil, ar fi trebuit să luptăm până la sfârşit, până la victorie. Însă acest fapt ar provoca moartea mai multor persoane civile şi pagube materiale semnificative. Din acest motiv, facem tot posibilul pentru a soluţiona toate problemele pe cale politică”, a declarat Puşîlin, într-un interviu pentru Rosiiski Dialog.

    El a subliniat că separatiştii nu vor permite ca teritoriile pierdute să se afle “prea mult timp sub controlul forţelor ucrainene”.

    “Vom încerca să redobândim aceste teritorii pe cale politică”, a afirmat liderul prorus.

    Potrivit lui Puşîlin, contruntările între forţele ucrainene şi rebeli, în zona aeroportului de la Doneţk, continuă.

    El a menţionat, de asemenea, că separatiştii intenţionează să-şi deschidă “ambasade şi consulate” în mai multe state.

    “Avem un astfel de scop. A fost deja deschisă o reprezentanţă la Moscova. Recent, a fost inaugurată o reprezentanţă (a rebelilor proruşi) în Finlanda”, a declarat liderul separatiştilor de la Doneţk.

  • Forţele ucrainene construiesc trei linii de apărare în regiunea Doneţk, anunţă Poroşenko

    “Consolidăm măsurile de apărare, pentru a nu permite accesul teroriştilor (rebelilor proruşi) în zonele controlate de Kiev”, a afirmat Poroşenko, într-o şedinţă a administraţiei regionale, desfăşurată în Severodoneţk, în regiunea Lugansk.

    “Nu îi vom lăsa pe separatişti să afecteze viaţa paşnică a ucrainenilor”, a adăugat el.

    Preşedintele ucrainean a subliniat că armata ucraineană trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru o activitate eficientă pe timp de iarnă.

    El a îndemnat administraţia locală şi Guvernul să-şi coordoneze acţiunile cu armata.

  • Rusia susţine că are dovezi privind furnizarea de arme Ucrainei de către Occident: “Aceste acţiuni riscă să provoace un nou val de violenţe”

    “Avem dovezi incontestabile potrivit cărora mai multe state occidentale furnizează armament autorităţilor de la Kiev şi trimit în Ucraina consilieri militari”, a afirmat Sluţki.

    În opinia oficialului rus, astfel de acţiuni sunt “inacceptabile şi subminează procesul de pace din estul Ucrainei, riscând să provoace un nou val de violenţe”.

    Sluţki a menţionat că mii de persoane au murit în urma confruntărilor armate din Ucraina, însă “conducerea statelor occidentale refuză să accepte acest adevăr şi ignoră îndemnurile Rusiei”.

    “Începând din momentul destabilizării situaţiei în Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeană oferă Kievului o susţinere politică, financiară şi morală, care acum a crescut”, a afirmat el.

    La rândul lor, Kievul şi occidentalii au acuzat Rusia în repetate rânduri că ar juca un rol activ în cadrul rebeliunii separatiste prin trimiterea de arme şi militari în estul Ucrainei, însă Moscova a respins de fiecare dată acuzaţiile.

    De asemenea, UE a impus sancţiuni Rusiei pentru criza din Ucraina. Între timp, Kievul şi forţele separatiste au încheiat un armistiţiu, care, potrivit Ucrainei, este în general respectat.

  • Ponta, la Moldova TV: Spre deosebire de doamna Nuland, eu nu dau sfaturi în public

    La remarca moderatorului că subsecretarul de stat american Victoria Nuland a criticat recent, neobişnuit de dur, ce se întâmplă în Europa Centrală, spunând că, astăzi, ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii în această zonă sunt la fel de grave precum cele externe, din partea Rusiei, şi întrebat dacă este de acord cu această idee, Ponta a răspuns: “Eu m-am întâlnit cu doamna Nuland la New York, la Adunarea Generală a ONU, şi cu acea ocazie preşedintele SUA, Barack Obama, a nominalizat în mod clar ceea ce din punctul de vedere al administraţiei americane este de criticat la Guvernul Ungariei, la libertatea presei în special, şi la diverse alte acţiuni legate inclusiv de relaţia politică cu Rusia. Pe doamna Nuland am auzit-o spunând – şi am discutat acest lucru când eram împreună cu Leancă (premierul Republicii Moldova – n.r.) la Kiev – legat de situaţia din Ucraina. Ceea ce cred este că în toate societăţile ex-comuniste combaterea corupţiei este un efort extrem de important, România şi-a format în timp nişte instituţii puternice, şi apreciate, şi independente, şi cred că şi Moldova are foarte mare nevoie de o justiţie cu adevărat independentă – în România este – şi cu adevărat eficientă în lupta împotriva corupţiei“.

    Ponta a adăugat imediat: “Spre deosebire de doamna Nuland, eu nu dau sfaturi în public, eu încerc să îl ajut pe prim-ministrul Leancă spunându-i «uite ce a făcut România, învaţă din experienţa României ce e bun şi nu fă greşelile României». Pe un prieten adevărat nu îl cerţi la televizor, unui prieten adevărat îi spui «uite, asta am făcut eu bine, asta am făcut eu prost, fii mai destept decât mine şi fă doar lucrurile bune»”.

    La remarca moderatorului că preşedintele Traian Băsescu afirmă că Victoria Nuland s-a referit şi la el, Ponta a reluat ideea că nu trebuie învăţate lucrurile rele din România.

    “Învăţaţi lucrurile bune şi o să vă fie mult mai bine”, a conchis Ponta.

    Săptămâna trecută, subsecretarul de Stat american pentru Afaceri Euroasiatice, Victoria Nuland, a criticat iderii central-europeni care profită de apartenenţa la UE şi NATO dar ignoră valorile democratice, precum şi protejarea oficialilor corupţi de urmărirea judiciară, fără a nominaliza explicit vreo ţară.

    “La fel cum lucrăm împreună pentru a apăra valorile noastre la nivel extern, trebuie să le fortificăm şi la nivel intern. În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi, vedem lideri din regiune care în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii”, a afirmat oficialul american.

    “Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi “democraţia neliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare”, a adăugat Nuland.

    Întrebat despre aceste afirmaţii ale Victoriei Nuland, premierul Ponta a afirmat atunci că preşedintele SUA, Barack Obama, şi subsecretarul de stat american Victoria Nuland au o poziţie publică deja extrem de critică faţă de ceea ce se întâmplă în Ungaria.

    “Cred că şi preşedintele Barack Obama, şi doamna subsecretar Nuland au o poziţie publică deja extrem de critică vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în ţara vecină, faţă de Ungaria, şi cred că dumneavoastră azi, fiind chiar în România şi chiar la Bucureşti, dacă nu mă înşel, domnul Orban, aveţi ocazia să-l întrebaţi. Eu, ca prim-ministru al României, nu vreau sau nu pot să comentez în public uitându-mă peste graniţă la alţii”, a răspuns Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat însă că remarca Victoriei Nuland vizează inclusiv România, menţionând că îl îngrijorează respingerea de către clasa politică a semnalului extrem de puternic legat de corupţie, semnal care acum nu mai vine de la preşedintele României.

    Băsescu a spus că a observat o abordare extrem de necinstită, şi care ne face rău, în legătură cu declaraţia Victoriei Nuland din partea oamenilor politici, de la Victor Ponta la parlmentari obişnuiţi sau la purtători de cuvânt ai PSD.

  • Nigel Farage vrea să interzică intrarea imigranţilor infectaţi cu HIV în Marea Britanie

    Nigel Farage a făcut această declaraţie într-un interviu pentru Newsweek Europe. Subliniind că partidul său, eurofob şi antiimigraţie, vrea “să controleze cantitatea şi calitatea oamenilor care vin”, el a precizat că, prin oameni de calitate, se referă inclusiv la “cei care nu au HIV”. Interzicerea intrării lor în ţară ar fi “un început bun”, a adăugat el.

    Prin această ieşire, Farage a atins un “nivel de ignoranţă inedit”, a protestat preşedintele Terrence Higgins Trust, principala asociaţie britanică de luptă împotriva HIV şi SIDA.

    Clasa politică şi-a exprimat de asemenea indignarea. Deputata laburistă Pamela Nash s-a declarat “dezgustată” în faţa unui exemplu de “discriminare flagrantă”. Colegul său conservator Henry Smith a declarat pentru The Guardian că Nigel Farage nu este “interesat de viitorul ţării, ci doar de campania sa de publicitate”.

  • Putin: Rusia nu se opune apropierii Republicii Moldova şi Ucrainei de UE

    “Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere”, a afirmat Vladimir Putin. El a adăugat că sunt necesare discuţii pentru a evita riscul asupra economiei ruse, relatează Russia Today.

    “Trebuie să ne gândim la impact atunci când sunt semnate documente cu partenerii europeni şi la efectul asupra pieţelor locale”, a adăugat preşedintele rus. În absenţa unei analize atente a acordurilor cu UE, pieţele noastre pot fi invadate de produse europene, ceea ce riscă să ne afecteze interesul naţional, a avertizat liderul rus. “Dacă discuţiile pe această temă au loc în timp util, atunci nu va fi nicio problemă. Acest lucru este valabil atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Ucraina”, a mai afirmat Vladimir Putin.

    Preşedintele Rusiei participă, vineri, la Minsk, la summitul statelor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

    Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie, în acelaşi timp cu Georgia şi Republica Moldova. Kievul şi Bruxellesul au ratificat documentul la 16 septembrie, dar UE a decis să amâne intrarea în vigoare a prevederilor economice ale acordului până la sfârşitul anului 2015, pe fondul îngrijorărilor exprimate de Moscova.

    La rândul său, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a declarat, vineri, la Minsk, că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu va afecta relaţia cu statele din CSI. “Republica Moldova susţine păstrarea relaţiilor tradiţionale cu ţările din CSI”, a afirmat Timofti, citat de Unimedia. De asemenea, Timofti şi-a exprimat regretul cu privire la embargoul impus de Moscova asupra importurilor de fructe şi legume din Republica Moldova. “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, a subliniat Timofti.

    Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.

  • Cine este Kailash Satyarthi, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe 2014

    Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, este un simbol al eforturilor împotriva reducerii la sclavie a copiilor, o practică foarte răspândită în India.

    De formare inginer electronist, Satyarthi a fondat Mişcarea pentru Salvarea Copilăriei (Bachpan Bachao Andolan) în anul 1980.

    Originar din statul Madhya Pradesh, situat în centrul Indiei, noul laureat al Premiului Nobel pentru Pace consideră distincţia “o recunoaştere a luptei în favoarea drepturilor copiilor”.

    Şi-a început activitatea organizând descinderi la uzine şi ateliere din India, pentru a elibera familii întregi ţinute în sclavie pentru împrumuturi luate de la oameni de afaceri locali.

    Satyarthi este preşedintele Marşului Global împotriva Exploatării Copiilor, o mişcare formată din circa 2.000 de asociaţii sindicale din 140 de ţări.

    Prin recompensarea Malalei Youzafsai, în vârstă de 17 ani, şi a lui Kailash Satyarthi, Comitetul Nobel norvegian a vrut să salute “eforturile celor doi activişti în favoarea tinerilor şi pentru dreptul copiilor la educaţie”.

    “Angajarea copiilor este ilegală şi contrară eticii”, a subliniat Satyarthi. “Dacă nu acum, atunci când? Dacă nu voi, atunci cine? Dacă suntem capabili să răspundem la aceste întrebări fundamentale, atunci am putea elimina povara sclaviei”, a adăugat activistul indian. În anul 2007, el a organizat un marş de mii de kilometri împotriva traficului de copii, de-a lungul frontierei Indiei cu vecinii din Asia de Sud.