BusinessMagazin

Blog

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Blog BBC: Banii în politică, mai mult decât un joc în alegerile din SUA

    Masa jocului propusă în acest exerciţiu de imaginaţie de către autorul materialului, Anthony Zurcher, este harta Statelor Unite, teritoriile de controlat sunt statele-cheie în alegerile legislative de marţi – Georgia, Colorado, Iowa şi Oregon -, iar în loc de armate, jucătorii mută “grămezi de bani”. Obiectivul acestora este să ajute candidaţii politici desemnaţi să câştige alegerile, iar premiul este puterea – controlul în Congres şi abilitatea de a impune agenda în anii viitori, continuă el.

    Până de curând, acest joc a avut un număr limitat de jucători, liderii celor două partide americane majore – democrat şi republican – controlând banii şi stabilind strategia. Însă, prin legi şi în urma unor decizii ale Curţii Supreme, în ultimii 12 ani acest joc s-a schimbat în întregime, puterea partidelor scăzând, iar la masă aşezându-se grupuri şi indivizi dinafara formaţiunilor politice.

    Acestea din urmă pot difuza publicitate şi crea organizaţii de mobilizare la vot, la fel cum procedează partidele, dar spre deosebire de republicani şi democraţi nu au plafoane impuse pentru fondurile pe care le pot strânge şi nici condiţii restrictive privind identificarea originii banilor.

    Rezultatul a fost o “explozie de bani în sistemul politic”, iar potrivit previziunilor Center for Responsive Politics – un grup nepartizan cu sediul la Washington care urmăreşte efectele banilor şi acţiunilor de lobby asupra alegerilor şi politicilor – pentru alegerile legislative din acest an va fi cheltuită suma de 3,67 miliarde de dolari, devenind cele mai scumpe alegeri de la jumătate de mandat din istoria Statelor Unite.

    Blogul BBC oferă în continuare “exemplul de manual” al schimbării acestui “joc” în cursa pentru Senat în statul North Carolina. Democrata Kay Hagan candidează pentru un nou mandat în acest stat, în care Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale cu un scor strâns în 2008, iar oponentul său republican Mitt Romney a obţinut victoria în 2012. Oponentul ei, Thom Tillis, este preşedintele Camerei Reprezentanţilor a statului şi este susţinut puternic de către conservatori.

    Ambele partide au subliniat că această cursă poate decide care partid va controla Senatul în următorii doi ani. Republicanii au nevoie de şase mandate în acest sens. Astfel, “banii au inundat statul”, până în prezent cheltuindu-se peste 106 milioane de dolari şi depăşindu-se recordul de 77,3 milioane de dolari atins în 2012 în alegerile pentru Senat în statul Massachusetts. Numai grupurile externe au cheltuit 76 milioane de dolari, de asemenea o sumă-record. Spre comparaţie, Harf a strâns 22 de milioane de dolari, iar Tillis 9,1 milioane de dolari.

    De unde vin banii? Atât democraţii, cât şi republicanii au comitete de acţiune politică (PAC), care pot colecta bani, în afara limitelor impuse candidaţilor. Pe lângă acestea, sunt puternic implicate alte organizaţii – ca grupul de lobby pentru armele de foc NRA ori Fondul Asociaţiei Naţionale a Educaţiei (NEA) pentru promovare -, grupuri sau persoane extrem de bogate, scrie BBC oferind numeroase exemple.

    Peisajul finanţării campaniilor s-a modificat “fundamental” în ultimii patru ani, subliniază blogul britanic, iar ceea ce se dezbate în continuare este dacă această evoluţie este bună sau rea.

    Potrivit lui Dale Eisman, director de comunicare la organizaţia liberală de apărare Common Cause, problema este că toate aceste donaţii uriaşe vin în urma asumării unor obligaţii. “Oamenii care investesc bani mulţi în alegeri seamănă mult cu cei care investesc pe bursa de valori sau pe piaţa imobiliară”, apreciază el, adăugând “faci acest lucru pentru că aştepţi un câştig”.

    Pe de altă, Paul Sherman, de la Institute for Justice (conservator), afirmă că boomul cheltuielilor din afară este o “dezvoltare grozavă”. “Campaniile nu le aparţin candidaţilor, ele sunt conversaţii publice”, subliniază el, adăugând că “orice individ sau grup care vrea trebuie să aibă dreptul să aibă greutate în acea conversaţie”. Cele aproximativ patru miliarde de dolari preconizaţi să fie cheltuiţi cu aceste alegeri pot părea o sumă foarte mare, dar, într-o ţară cu peste 200 de milioane de locuitori, este “doar un strop într-o găleată”, apreciază el, precizând că, în 2012, americanii au cheltuit opt miliarde de Halloween.

    “Toţi aceşti bani schimbă regulile riscului electoral”, consideră autorul materialului, adăugând că “partidele politice sunt acum doar nişte voci în mulţime”, iar în această nouă tendinţă “miliardari pasionaţi, interese speciale sau corporative deţin controlul”. “Poate că este democraţie în acţiune. Poate este oligarhie în ascensiune. Oricare ar fi, aşa arată politica în Statele Unite“, conchide el.

  • Ion Ţiriac neagă orice legătură cu contractul EADS cu statul român

    Precizările lui Ţiriac sunt incluse într-un comunicat remis joi Agenţiei MEDIAFAX ca urmare a “speculaţiilor” din media ce implică numele său, “în contextul relaţiilor contractuale dintre statul român şi concernul EADS”.

    “Nu există nici o legătură între Ion Ţiriac şi contractul EADS cu statul român. Se speculează absolut artificial relaţiile mele de prietenie şi afaceri pentru a se crea iluzia unei legături. Niciodată nu am avut vreun interes propriu sau de afaceri, direct sau indirect, şi nici măcar nu am participat la vreo activitate, întâlnire sau discuţie pe acest subiect”, afirmă Ţiriac.

    El ţine să adauge: “În acelaşi context, ca român şi ca prieten, cer scuze Excelenţei Sale, Cancelarului Gerhard Schroeder, pentru amestecarea numelui său în această poveste cu iz de conspiraţie balcanică şi îi mulţumesc încă o dată pentru sprijinul deschis, direct, admirabil, pe care l-a oferit României la accederea în Uniunea Europeană”.

    Un articol scris de Vlad Georgescu şi apărut recent în ediţia online în limba germană a Huffington Post relatează că Direcţia Naţională Anticoruptie (DNA) din România anchetează membri importanţi ai Guvernului şi ai serviciilor secrete şi că aceştia ar fi încasat mită în valoare de peste 60 milioane de euro, pentru a facilita pentru EADS, în 2005, încheierea unui contract de peste 743 de milioane de euro cu autorităţile de la Bucureşti. În parte, banii provin din fonduri UE. Pe lângă EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computer şi Microsoft, în această afacere apar şi numele lui Gerhard Schroeder, Bodo Hombach, Ion Ţiriac şi Klaus Mangold, precum şi cel al candidatului la Preşedinţia României, Elena Udrea, susţine autorul articolului.

  • Gruparea SI discută despre folosirea virusului Ebola ca armă împotriva Occidentului – oficial spaniol

    Martinez a afirmat, într-o audiere în Comisia pentru Afaceri Interne din Congres (Camera inferioară a Parlamentului de la Madrid) că aceste conversaţii reprezintă dovada că islamiştii au transformat mediul virtual într-o “extensie a câmpului de luptă”, relatează site-ul Thelocal.es.

    Oficialul spaniol a afirmat că sunt necesare măsuri pentru a combate ameninţarea reprezentată de extremişti în mediul online şi a explicat că grupările teroriste au identificat şase obiective în activităţile desfăşurate pe Internet: ameninţarea inamicilor prin intermediul acţiunilor de propagandă, pregătirea unor operaţiuni, schimbul de informaţii, pregătirea ideologică, recrutarea de noi membri şi obţinerea de fonduri.

    Potrivit postului de televiziune RTVE, oficialul din Ministerul de Interne a declarat că au existat mai multe cazuri de ameninţări privind folosirea virusului Ebola, într-o nouă formă a ofensivei teroriste împotriva Occidentului. El a menţionat, în acest sens, o discuţie descoperită la jumătatea lunii septembrie pe un site de conversaţii al islamiştior, în care “folosirea virusului Ebola ca armă împotriva Statelor Unite” a fost dezbătută pe un forum pe care Martinez l-a descris ca având legături cu gruparea Stat Islamic.

    Adjunctul ministrului spaniol a de Interne a menţionat, de asemenea, o serie de mesaje postate pe Twitter în iulie, în care organizaţia teroristă Ansar al-Islam a ameninţat cu folosirea unor “produse chimice letale din laboratoare”.

    Totodată, Francisco Martinez a mai afirmat că purtătorul de cuvânt al grupării Stat Islamic i-a îndemnat pe susţinătorii organizaţiei, într-un mesaj lansat pe Internet, să ucidă cetăţeni occidentali prin toate mijloacele posibile, inclusiv “injecţii otrăvitoare”.

    La începutul lunii octombrie, secretarul american pentru Securitate Internă, Jeh Johnson, a respins speculaţiile privind planuri ale grupării Stat Islamic de a folosi arme biologice, inclusiv virusul Ebola, într-un atac împotriva Statelor Unite.

  • Ponta despre propunerea lui Şerban Nicolae: A fost ca la Radio Erevan. Ministerul Justiţiei a dat de 8 zile aviz negativ

    Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la Hunedoara, că Ministerul Justiţiei a dat în urmă cu opt zile avizul negativ pentru propunerea legislativă a senatorului PSD Şerban Nicolae, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost ca la Radio Erevan, în sensul în care Ministerul Justiţiei, în urmă cu opt zile, a făcut punctul de vedere negativ. A fost ieri (miercuri – n.r.) în şedinţa de Guvern negativ, după aceea eu am plecat şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu comunicarea. S-a agitat toată lumea tot ca la Radio Erevan: «iată proba cum Ponta vrea să distrugă jurnaliştii», după care seara s-a aflat că, de fapt, am dat aviz negativ şi astăzi (joi – n.r.) aştept toate laudele că vreau să-i apăr pe jurnalişti”, a declarat Ponta, la finalul vizitei la combinatul ArcelorMittal.

    Întrebat de jurnalişti de ce a fost comunicat atât de târziu faptul că avizul a fost negativ, premierul a răspuns: “Ieri pe ordinea de zi au fost – cred – vreo 150 de puncte şi, dacă aş pretinde că ştiu în detaliu fiecare dintre cele 150, nu v-aş spune adevărul. Fiecare punct de vedere care se transmite către Parlament e documentat de către miniştrii de resort. Domnul ministru al Justiţiei, seara, a pus la dispoziţie punctul de vedere negativ şi, repet, după ce trei ore s-a declanşat apocalipsa: «Ponta vrea să pedepsească jurnalişti!», sunt convins că astăzi, în frunte cu Digi 24 care promova acestă ştire, astăzi mă veţi lăuda cum uite… Nu puteţi fi puţin mai serioşi?”.

    Guvernul a schimbat comunicatul privind actele adoptate în şedinţa de miercuri şi a refăcut forma avizului emis la proiectul care sancţionează dezvăluirea de informaţii nepublice din dosare penale aflate în cercetare, comunicând că avizul este nefavorabil, nu favorabil, cum a transmis iniţial.

    Astfel, după ce MEDIAFAX a anunţat decizia Guvernului, a fost transmis un nou comunicat, miercuri seară, în care este precizat că punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, este de a trimite un “aviz nefavorabil în forma prezentată”.

    Iniţial, în comunicatul transmis miercuri după-amiază Guvernul anunţa că a transmis un aviz favorabil acestui proiect.

    Iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea, a trecut tacit de Senat la începutul lunii octombrie.

    Propunerea legislativă a senatorului Şerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor articolelor 276 şi 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.

    Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

    În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

    Dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

    Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

    Nu constituie infracţiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, prin propunerea sa legislativă ziariştii nu riscă sancţiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informaţii către presă.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    În octombrie, ministrul Justiţiei a declarat că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaţilor, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susţinând că nu crede că intenţia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi “o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe”.

  • Ministrul israelian de Externe, despre decizia Suediei: Orientul Mijlociu este mai complicat decât asamblarea mobilei Ikea

    “Este o decizie nefericită care va consolida poziţia extremiştilor şi politica de refuz a palestinienilor”, a subliniat Lieberman.

    “Iniţiativa Suediei provoacă daune majore şi nu are nicio utilitate”, a insistat şeful diplomaţiei israeliene.

    “Guvernul suedez trebuie să înţeleagă că relaţiile din Orientul Mijlociu sunt mai complicate decât montarea mobilei Ikea, astfel că trebuie acţionat cu responsabilitate şi sensibilitate”, a adăugat Lieberman.

    Ministrul suedez de Externe, Margot Wallström, a anunţat joi că Suedia recunoaşte statul “Palestina”.

    Lieberman a reiterat că statul palestinian poate fi recunoscut abia după finalizarea negocierilor între Israel şi Autoritatea Palestiniană.

  • Încrederea în economia României s-a îmbunătăţit în octombrie, după declinul din septembrie

    Indicele încrederii în economia României a urcat cu 1,5 puncte, de la 99,8 puncte în septembrie la 101,3 puncte. Raportat la august, indicele a coborât cu 1,2 puncte în luna septembrie.

    Toate cele cinci sectoare incluse în indicele Comisiei Europene au avut o evoluţie pozitivă în octombrie, cele mai semnificative creşteri fiind înregistrate în sectorul de retail şi cel al industriei, de 2,9 puncte, respectiv 1 punct. Încrederea consumatorilor s-a îmbunătăţit cu 3,4 puncte, dar rămâne în teritoriu negativ, la -26 de puncte.

    În zona euro, încrederea în economie a crescut în octombrie cu 0,8 puncte, de la 99,9 puncte în septembrie la 100,7 puncte, în timp ce la nivelul UE indicele a urcat cu 0,5 puncte, la 104 puncte.

  • Ale cui drone zboară deasupra centralelor nucleare franceze?

    Compania EDF, care operează 58 de reactoare în Franţa, a anunţat că au fost zărite, în ultimele săptămâni, un număr de drone zburând peste şapte din centralele sale, noaptea târziu sau în zori. Nu s-au înregistrat pagube, dar compania făcut o plângere la poliţie, pentru că legea interzice zborurile sub 1000 de metri şi într-un spaţiu cu diametrul de cinci kilometri în jurul centralei.

    Primele acuzaţii s-au îndreptat către Greenpeace, dar organizaţia a negat. Cu toate acestea, Greenpeace a folosit, de fapt, drone, în trecut, în campaniile sale privind securitatea nucleară franceză, iar urmarea a fost că EDF a cheltuit multe milioane de euro în sisteme de securitate.
    Acum este destul de greu de spus dacă dronele aparţin militanţilor ecologişti, altei grupări sau vreunei organizaţii teroriste. Franţa este o mare putere nucleară şi este chiar interesant dacă investigaţia ministrului Cazeneuve va avea vreun rezultat public, palpabil.

  • Cel mai mare premiu din istoria Joker a fost ridicat de o pensionară din Timişoara

    “Câştigătoarea este o pensionară din Timişoara, pasionată de agricultură, jucatoare fidelă la toate jocurile loto. După cum a mărturisit, emoţiile o impiedică să urmăreasca în direct tragerile loto, prin urmare, a verificat numerele câştigătoare pe internet, aşa cum face de obicei“, se arată în comunicatul de joi al instituţiei.

    Femeia, care nu a dorit să-şi facă publică identitatea, şi-a ridicat, joi, banii de la sediul Loteriei Române. Ea a câştigat cel mai mare premiu din istoria Joker, de peste 16,8 milioane de lei, după ce a completat două variante simple la Joker şi o variantă la Noroc Plus, preţul biletului fiind de doar 7,7 lei.

    Marele premiu la categoria I a jocului Joker, în valoare de 16.845.971 lei, a fost câştigat după ce au fost extrase numerele – 1, 12, 31, 6, 24 şi jokerul 5. Numerele au fost ghicite de un singur jucător, care a depus biletul norocos la agenţia 35-049 din Timişoara.

    Premiul categoriei I la Joker nu mai fusese câştigat din 31 mai 2013. Un bărbat din Panciu, judeţul Vrancea, a câştigat atunci un milion de euro.

    Cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49, de aproape 49 de milioane de lei, a fost câştigat la 14 iulie 2013.

  • 21% dintre români nu au cumpărat nimic de pe Internet

    Conform studiului, mai mult de doua treimi dintre utilizatorii de internet din Romania au facut cumparaturi online in trecut, iar 21% dintre cei care nu au cumparat inca nimic online planifica sa faca acest lucru in viitor.  41% dintre utilizatorii participanti la studiu au folosit internetul pentru a cauta magazine pe care ulterior le-au vizitat, 28% au platit facturi online si 16 % au cumparat ceva de pe site-urile straine. In ceea ce priveste tipurile de site-uri de comert online favorite, pe primul loc se situeaza magazinele online: 83% dintre utilizatori declara ca le-au folosit personal, pe locul doi se gasesc site-urile de anunturi (45%), pe locul 3 site-urile de reduceri colective (32%) si pe locul 4 comparatoarele online de preturi (29%).                                   

    Cei care au luat parte la studiu sunt de parere ca avantajele principale ale comertului online sunt: livrarea la domiciliu (74%), faptul ca nu sunt nevoiti sa plece de acasa (61%) si preturile mai mici decat in magazinele traditionale (53%). Pe de alta parte, ca dezavantaje, ei mentioneaza costurile de livrare ridicate  (31%) sau problemele cu garantia produselor (19%).

    Ce i-ar putea insa motiva sa faca cumparaturi mai multe? Banii sunt cei care fac lumea sa se invarta si pentru utilizatorii de internet din Romania, deoarece factorii cel mai des invocati pentru cresterea volumului de cumparaturi online il reprezinta preturile mai mici (59%), costurile de livrare mai scazute (54%) si reducerile suplimentare (52%), potrivit Gemius.

    Intrebati care sunt categoriile de produse cel mai des cumparate online, participantii la studiu au indicat hainele si accesoriile (58%) electrocasnicele (47%), cartile, filmele si muzica (44%), gadget-urile –smartphones si tablete (42%). Conform intereselor utilizatorilor, produsele electronice vor continua sa domine scena de e-commerce in viitor, insa unele categorii dominante din trecut vor suferi o scadere in popularitate: haine si accesorii (-18pp), computere si hardware (-11pp), filme, carti si muzica (-7pp). In timp ce interesul in haine si accesorii va inregistra o scadere in randul utilizatorilor de internet cu experienta in cumparaturi online, pentru cei care nu au achizitionat inca produse online, acestea se situeaza in topul preferintelor, urmate de produsele electronice. Se poate spune astfel ca hainele si electronicele sunt “poarta de intrare” in achizitiile online. 

     Optiunea preferata de plata a utilizatorilor romani de internet este de departe plata prin ramburs – 4 din 5 utilizatori o indica ca fiind varianta cea mai des folosita in detrimentul platii cu cardul, a transferului  online din contul bancar sau a platii de pe mobil. In consecinta, livrarea prin curier este cea mai des folosita metoda de livrare, insa utilizatorii romani nu se feresc de metode speciale de livrare, specifice anumitor produse, cum ar fi transferul digital.   

    Din punct de vedere al banilor cheltuiti online, un cos mediu de cumparaturi are valoarea de 470 de lei, in timp ce, cheltuielile anuale ale unui utilizator se ridica la 2260 de lei. Conform studiul, in viitor ne putem astepta la o crestere a segmentului de e-commerce, intrucat 40% dintre consumatorii actuali anticipeaza o crestere a cheltuielilor lor si doar 1 din 5 utilizatori indica o scadere a cheltuielilor lor online in anul care vine.