BusinessMagazin

Blog

  • Audienţă record în Cupa Davis: 27.432 de spectatori, la finala Franţa-Elveţia

    Precedentul record a fost înregistrat în 2004, când la finala Spania-SUA de la Sevilla au asistat 27.200 de spectatori, tot pe un stadion, Olimpico.

    Stade Pierre-Mauroy, arena echipei de fotbal Lille, are o capacitate maximă de 50.000 de locuri.

    Lângă Lille, în primul meci de simplu, care a început la ora 15.00, se întâlnesc francezul Jo-Wilfried Tsonga şi elveţianul Stanislas Wawrinka (scor 1-1 la seturi la ora transmiterii acestei ştiri).

    Apoi, Roger Federer îl va întâlni pe francezul Gael Monfils, în cel de-al doilea meci de simplu, de vineri, din finala Cupei Davis.

    În tribune sunt şi peste 3.000 de fani elveţieni.

    Sâmbătă, de la ora 16.30, va avea loc meciul de dublu în care se vor întâlni perechea franceză Richard Gasquet/Julien Benneteau şi cuplul elveţian Marco Chiudinelli/Michael Lammer.

    Duminică, începând cu ora 14.00, se vor disputa ultimele două meciuri de simplu: Jo-Wilfried Tsonga – Roger Federer şi Gael Monfils – Stanislas Wawrinka.

  • Toţi cei zece militari din elicopterul prăbuşit sunt de la Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii – surse

    Conform surselor citate, toţi cei zece militari aflaţi în elicopterul prăbuşit erau de la Baza Aerienă 71 Câmpia Turzii, aceştia fiind angajaţi ca personal navigant şi personal tehnic, printre victime aflându-se piloţi, maiştri militari şi un cadru medical.

    Aceleaşi surse au precizat că cei doi răniţi fac parte din echipajul de zbor: mecanicul, respectiv unul dintre piloţi.

    Opt militari şi-au pierdut viaţa şi alţi doi au fost răniţi în urma prăbuşirii elicopterului militar IAR-330 PUMA, vineri, în jurul orei 10.40, în zona localităţii Mălâncrav, din judeţul Sibiu. Zona este extrem de accidentată, unde doar maşini de teren sau tractoare pot ajunge.

    Potrivit MApN, elicopterul aparţinea Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, se afla în misiune şi ar fi urmat să participe la un exerciţiu în Poligonul Cincu.

    Cei doi răniţi au fost duşi la UPU a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, unul cu elicopterul SMURD, iar celălalt cu o ambulanţă. Medicii au stabilit ca, întrucât au arsuri pe 40% din suprafaţa corpului, aceştia să fie transferaţi cu un avion Spartan la Spitalul de Arşi din Bucureşti.

  • Un actor care a jucat în filmul “Căpitanul Phillips”, condamnat la închisoare pentru agresiune

    Mohammed Abdi, care a interpretat un rol minor în filmul din 2013, l-a lovit pe acel bărbat în zona capului, provocându-i fracturi la nivelul pomeţilor. Bărbatul a fost imobilizat, legat şi aruncat apoi într-un autovehicul de către agresor, cu ajutorul a doi complici, relatează dailymail.co.uk.

    Actorul în vârstă de 27 de ani a fost condamnat de un judecător de la Crown Court din Manchester la doi ani şi jumătate de închisoare. Atacul a fost comis pe 2 martie, la ora locală 06.00, în faţa unui restaurant de tip fast-food.

    Rămasă inconştientă, victima, cu care Mohammed Abdi a fost anterior implicat într-un scandal de fraudă, a suferit o hemoragie cerebrală.

    Complicii lui, Mohammed Omar Ali, în vârstă de 33 de ani, şi Hamid Hassan, în vârstă de 27 de ani, şi-au recunoscut vinovăţia şi au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare.

    În luna august, acelaşi actor a fost implicat într-o altă agresiune, când, folosind cioburi de sticlă, i-a provocat mai multe tăieturi unui bărbat în zona braţelor, într-o brutărie.

    Complicii lui Abdi din cea de-a doua agresiune, Ismail Warsama, în vârstă de 30 de ani, şi Abdi Arteh, au fost condamnaţi la câte 12 luni de închisoare cu suspendare.

    Filmul “Căpitanul Phillips/ Captain Phillips”, regizat de Paul Greegrass şi cu Tom Hanks în rolul principal, a fost nominalizat la şase premii Oscar în 2014.

  • Christoph Waltz va primi o stea pe Walk of Fame

    Actorul austriac Christoph Waltz, în vârstă de 58 de ani, devenit celebru la nivel internaţional după ce a jucat în filmul “Ticăloşi fără glorie/ Inglourious Basterds”, va primi, pe 1 decembrie, o stea pe celebrul Walk of Fame din New York.

    Printre personalităţile care vor participa la ceremonia de dezvelire a stelei se va afla şi regizorul Quentin Tarantino, cu care Waltz a lucrat la filmele “Ticăloşi fără glorie/ Inglourious Basterds” şi “Django dezlănţuit”, ambele pelicule aducându-i actorului câte un premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar.

    “Christoph Waltz este unul dintre cele mai importante exporturi ale Austriei, iar Hollywood-ul este foarte încântat să îi adauge numele pe celebrul Walk of Fame”, a declarat Ana Martinez, producătorul ceremoniilor de pe Bulevardul Celebrităţilor.

    Waltz urmează să fie văzut pe marile ecrane în două filme, în perioada următoare, comedia “Şefi de coşmar 2/ Horrible Bosses 2” având premiera pe 26 noiembrie, şi drama “Big Eyes”, regizată de Tim Burton, care va intra în cinematografele româneşti pe 16 ianuarie 2015.

    Christoph Waltz va fi cea de-a 15-a celebritate de origine austrică, printre care se numără Arnold Schwarzenegger, Hedy Lamar, Peter Lorre şi Billy Wilder, care deţine o stea pe Walk of Fame.

    Christoph Waltz a fost aproape necunoscut publicului larg până în 2009, când a devenit celebru cu rolul unui ofiţer nazist din filmul “Ticăloşi fără glorie/ Inglorious Basterds”, de Quentin Tarantino, care i-a adus premiul pentru interpretare masculină la Cannes şi Oscarul pentru cel mai bun actor în rol secundar. Tot graţie lui Quentin Tarantino, Christoph Waltz a primit în 2012 cel de-al doilea Oscar din carieră, pentru rolul din pelicula “Django dezlănţuit/ Django Unchained”.

  • DNA cere aviz pentru arestarea lui Marko Attila. Deputatul UDMR, acuzat de abuz în serviciu, în acelaşi dosar cu şefa DIICOT

    – ştire în curs de actualizare –

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • Românii produc de două ori mai mult gunoi decât media la nivel european

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia. La nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică

    Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate. Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producţia alimentelor respective, precum apă, energie, sol. Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică. În acest context, 96 % dintre europeni consideră că este important ca Europa să îşi utilizeze resursele mai eficient.

    Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor (EWWR), care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deşeurile alimentare, iniţiativa va înlesni autorităţilor publice, entităţilor private, şcolilor şi cetăţenilor aflaţi în căutarea unui trai mai ecologic şi mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acţiuni.

     

     

  • Tichetele de masă migrează dinspre hârtie spre plasticul cardurilor

    În noiembrie 2013, a fost adoptată Legea 291/ 2013, care prevede ca tichetele să poată fi emise şi pe suport electronic, în paralel cu tichetele clasice pe hârtie. În prezent tichetele electronice nu au fost încă puse în circulaţie, aşteptându-se publicarea normelor de aplicare a legii 291/2013.

    Doar după apariţia normelor de aplicare a legii şi după autorizarea companiilor emitente, tichetele de masă vor putea fi emise atât pe hârtie, cât şi pe card. Angajatorii şi angajaţii vor putea opta pentru formatul dorit.

    Introducerea tichetelor de masă în format dual – atât pe hârtie, cât şi electronic, urmează o tendinţă din restul Europei.

    Care este situaţia în alte ţări europene?

    Franţa

    Cel mai reprezentativ exemplu este cel al Franţei, „patria” tichetelor de masă, unde în 1962 compania Edenred a creat primele astfel de bonuri, numite Ticket Restaurant.

    În Franţa, tichetele de masă în format dual, adică şi electronic, pe lângă tichetele pe hârtie, au fost introduse în primăvara anului 2014. Companiile şi angajaţii optează pentru formatul de tichet pe care doresc să îl utilizeze.

    Tichetele electronice sunt emise pe suport de card pre-platit, similar cu ce prevede Legea 291/2013 şi în România. Ticket Restaurant este cel mai raspândit tichet de masă şi în Franţa, ca şi în România: 4 milioane de angajaţi utilizează Ticket Restaurant în fiecare lună, din care 60.000 au optat pentru carduri.

    Indiferent de suportul pe care sunt emise, pe hârtie sau pe card, tichetele de masă au reglementări fiscale identice: valoarea zilnica pe care companiile o pot oferi angajaţilor, scutită de impozite şi taxe, este de 4.33  euro, iar angajaţii co-finanţează până la o valoare zilnică de maxim 10.66 euro.

    Italia, Spania, Turcia

    Ticket Restaurant circulă atât pe hârtie, cât şi pe card. În Italia, bonurile Ticket Restaurant pe hârtie sunt utilizate de 1.500.000 de angajaţi, pentru carduri optând 25.000. Cardurile Ticket Restaurant® există în Italia din 1994.

    Germania, Austria, Elveţia, Grecia, Olanda, Slovacia: există doar tichete de masă pe format de hârtie.

    Polonia: tichetele de masa există pe hârtie din 1997 şi pe card din 2011.

    Belgia: Tichetele de masă există în ambele formate, hârtie şi card, Totuşi, Belgia este prima ţară care va face tranziţia integral la tichete în format electronic, în octombrie 2015.

    În total, în Belgia există 1 650 000 de angajaţi care beneficiază de tichete de masă, iar în 2013, un total de 700.000 de salariaţi utilizau deja carduri. Obiceiurile de plată ale belgienilor susţin aceasta evoluţie, plăţile electronice fiind uzuale.

    Ce prevede legea pentru viitorul tichetelor de masă în România

    Tichetele vor circula în format dual, atât pe hârtie, cât şi pe card, fiecare având avantaje proprii. Angajatorii şi angajaţii vor alege ce variantă preferă.

    Indiferent dacă vor fi emise pe hârtie sau pe suport electronic (card preplătit), tichetele de masă vor avea acelaşi regim fiscal: sumele aferente sunt scutite de taxe salariale şi patronale, fiind aplicat doar impozitul pe venit salarial (16%).

    Valoarea zilnică a tichetului de masă este în prezent de 9,35 lei şi se acordă câte 1 tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare efectuată de salariat.

    În cazul tichetelor de masă pe suport de hârtie, magazinele afiliate nu pot acorda rest dacă valoarea cumpărăturii  este mai mică decât valoarea unui tichet. Prin introducerea cardurilor de masă, se vor putea cheltui şi sume mai mici decât valoarea de 9.35 lei a unui tichet.

    Cardurile de masă vor fi carduri speciale pentru acordarea acestui beneficiu extrasalarial, nu carduri bancare, iar salariaţii le vor putea utiliza doar în unităţile comerciale afiliate. Tichetele de masă pe suport electronic vor fi reîncărcate lunar cu sumele acordate de angajatori angajaţilor. Cardurile de masă  nu vor permite retrageri de numerar. 

    Tichetele de masă electronice vor avea o reţea diferită de magazine afiliate decât cele pe hârtie, implicând diferenţe de natură logistică. Pentru a putea accepta cardurile de masă, magazinele sau restaurantele trebuie să încheie acorduri de afiliere distincte cu companiile emitente.

    În prezent, tichetele de masa Ticket Restaurant, emise de Edenred, pot fi cheltuite în peste 40 000 de magazine şi restaurante în toate localităţile din ţară, reţeaua de parteneri afiliaţi fiind dezvoltată constant în decursul celor 15 ani de cand există tichetele de masă în România. Reţeaua largă de cheltuire a tichetelor de masă Ticket Restaurant pe suport de hârtie asigură acces echitabil la acest beneficiu social pentru toţi salariaţii din România, oriunde lucrează sau locuiesc aceştia – inclusiv în sate şi localităţi mici.

    “Toţi angajaţii din România vor avea dreptul şi posibilitatea de a alege tipul de suport pe care doresc să îşi primească beneficiul de masă: tichete pe hârtie sau card. Edenred va furniza ambele opţiuni – tichete de masă pe suport de hârtie şi pe suport electronic – celor 35.000 de companii-client şi celor peste 1 milion de angajaţi ai acestora”, a declarat Pierre Gagnoud, director general Edenred România.

    În România, peste 30.000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete şi carduri emise de Edenred: tichete de masă Ticket Restaurant, tichete de cadouri Ticket Cadou, carduri de cadouri Compliments, tichete de asistenţă sociala Ticket Asist, Ticket Creşa şi Ticket Medica.

    În România, peste 30 000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete şi carduri emise de Edenred.

     

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 noiembrie 2014

    COVER STORY:  Iluzia inovaţiei

    Orice bun român îţi poate povesti despre stiloul lui Poenaru, despre avionul cu reacţie al lui Coandă, despre sonicitatea lui Gogu Constantinescu, despre insulina lui Paulescu, despre maşinile electrice ale lui Iustin Capră sau despre Pila Karpen. Pentru a depăşi ineditul şi a transforma inteligenţa românească într-o valoare palpabilă, în ceva mai mult decât o medalie la un concurs, mai trebuie însă făcut un pas: ieşirea din iluzia inovaţiei.

    ATREPRENORIAT: Gadgetul inventat de un campion mondial

    INTERNAŢIONAL: Apocalipsa ciocolatei

    AGRICULTURĂ: Antreprenorul care a dezvoltat cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri

    ANTREPRENORIAT: Autografe în era digitalizării

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.