BusinessMagazin

Blog

  • Presa rusă: Washingtonul întreţine temerile Europei cu privire la Rusia

    Amplificarea psihozei este în responsabilitatea presei, scrie publicaţia rusă, care consideră că NATO le transmite europenilor reflexul “rusofobiei” şi doar prin simpla menţionare a Moscovei europenii îşi îndreaptă atenţia spre Statele Unite şi se arată dispuşi să îndeplinească orice capriciu al Washingtonului.

    Potrivit publicaţiei ruse, citată de agenţia RIA Novosti în pagina electronică, Suedia este cel mai bun exemplu în acest sens, în contextul în care autorităţile de la Stockholm au lansat operaţiuni ample de căutare a unui submarin rus, care s-ar fi aflat în apropierea apelor teritoriale suedeze. Agitaţia operaţiunilor de căutare a fost asemănătoare cu cea lansată pentru prinderea monstrului din Loch Ness, constată cotidianul rus. După aproape o săptămână de “semnalări” din partea cetăţenilor vigilenţi care ar fi observat în mare ceva asemănător unui submarin, militarii suedezi au recunoscut că informaţiile au fost simple supoziţii.

    O altă ameninţare a apărut ulterior în rândul opiniei publice, de această dată cu privire la prezenţa avioanelor ruse în spaţiul aerian al Suediei, adaugă cotidianul rus. Publicaţia suedeză Expressen a dezvăluit că un avion rus de vânătoare a intrat în spaţiul aerian al ţării şi a fost îndepărtat în urma intervenţiei unei aeronave suedeze. În final, s-a dovedit că avionul în cauză nu era rus, ci francez, potrivit unei informaţii publicate de revista Newsweek. Militarii suedezi au ştiut că avionul aparţinea aviaţiei franceze, dar nu au dezminţit articolul publicat de Expressen, mai adaugă Rossiskaia Gazeta.

    Pe de altă parte, şefii armatelor din Europa transmit populaţiei “poveşti de groază”, potrivit cărora trupele nu ar fi pregătite să răspundă unui atac al Rusiei, invocând lipsa banilor, a echipamentelor moderne sau lipsa de personal.

    Suedia, ţările baltice şi Polonia nu sunt singurele care îşi exprimă temerile cu privire la ameninţarea Moscovei. Îngrijorarea a fost observată şi în discursurile susţinute de liderii militari austrieci şi germani.

    Cotidianul rus notează, în acest context, că Washingtonul pare să-şi fi atins obiectivul: dacă anterior statele europene şi-au redus bugetele militare, în prezent populaţia din UE, înspăimântată de speculaţiile cu privire la prezenţa avioanelor ruse, la submarine şi la “războiul hibrid” declanşat de Rusia, este dispusă să renunţe la economii pentru necesităţile NATO.

    Această tendinţă nouă dictată de Washington, destinată apărării Europei de influenţa rusă şi ruperii legăturilor existente de zeci de ani, a fost ilustrată foarte bine în Ucraina. Premierul Arseni Iaţeniuk a vizitat recent regiunea Harkov, unde a participat la construirea unui zid la frontiera rusă. La final, el a propus ca acest zid să despartă Europa de Rusia. Cel mai îngrijorător este că niciunul dintre politicienii din Europa nu a respins propunerea premierului ucrainean, conchide cotidianul rus.

  • Jens Stoltenberg denunţă deplasările de trupe şi echipamente ruse spre Ucraina

    “Nu vreau să intru în detalii privind cifre precise, dar pot spune că asistăm la consolidarea dispozitivului militar. Am observat mişcări de trupe, echipamente, tancuri, piese de artilerie şi sisteme antiaeriene moderne trimise în Ucraina”, a declarat Stoltenberg.

    “De asemenea, am văzut şi mişcări de trupe spre linia stabilită cu ocazia armistiţiului iniţiat în 5 septembrie”, a adăugat secretarul general NATO.

    “Am observat deplasări de forţe în estul Ucrainei. Este ceva grav, pentru că sunt afectate Acordurile de la Minsk, fiind stimulat conflictul şi încălcarea armistiţiului. De aceea, cerem Rusiei să îşi retragă trupele, atât cele din estul Ucrainei, cât şi cele de la frontieră, ceea ce ar fi o contribuţie importantă la detensionarea crizei”, adaugă Stoltenberg.

  • Lukoil va investi alături de Chevron într-un proiect din Nigeria

    “Am decis să lucrăm împreună cu Chevron într-un proiect în Nigeria, pe care îl considerăm promiţător”, a afirmat Vagit Alekperov, directorul executiv al Lukoil, care a refuzat să ofere detalii despre proiect.

    De asemenea, Alekperov a declarat că Lukoil va menţine anul viitor plata dividendelor la acelaşi nivel precum în 2014 şi că programul de investiţii va fi redus cu 2 miliarde de dolari, la 14 miliarde de dolari.

    Compania din Rusia, controlată de Alekperov şi Leonid Fedun, a început să-şi extindă operaţiunile în afara continentului european, prin proiectele derulate în Irak şi Africa de Vest. De altfel, prin proiectul West Qurna-2 din Irak, Lukoil încearcă să-şi dubleze producţia din afara Rusiei.

    În ceea ce priveşte operaţiunile din Nigeria, Chevron operează trei perimetre în Nigeria, Agbami Field, Aparo şi Bonga SW. Planul grupului american este ca proiectele care vizează Aparo şi Bonga SW să fie dezvoltate în parteneriat cu o altă companie, potrivit site-ului oficial al celei de-a doua mari companii din doemniul energiei din Statele Unite.

    În luna septembrie, Statele Unite a pus Lukoil pe lista sancţiunilor, pe fondul amestecului Rusiei în conflictulul din estul Ucrainei, ceea ce a condus la imposibilitatea companiilor ruseşti din domeniul energiei de a folosi tehnologiile dezvoltate în străinătate.

    În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel-Lukoil şi o reţea de peste 300 de benzinării. Lukoil România a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de 6,03 miliarde lei (1,35 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi are, potrivit datelor proprii, o cotă de circa 20% din piaţa produselor petroliere din România.

  • Ministerul Culturii admite contestaţia lui Netzer privind suma dată de CNC. El trebuie să primească încă 1,3 milioane lei

    Potrivit unei hotărâri din data de 14 noiembrie, comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor concursului de selecţie de proiecte cinematografice – sesiunea I pe anul 2014 a analizat contestaţia depusă de S.C Parada Film SRL, reprezentată prin Călin Peter Netzer.

    În data de 6 octombrie a fost înregistrată la Ministerul Culturii o contestaţie care solicita recalcularea sumei alocate producătorului proiectului “Ana, mon amour”, formulată de casa de producţie S.C. Parada Film SRL, reprezentată de Călin Peter Netzer.

    Astfel, comisia, formată din Andrei Ioan, Ani Cornelia Hurduc, Levente Novak, Otilia Donici şi Rodica Frăţilă, a constatat faptul că “producătorul, poziţionat pe primul loc la secţiunea «Lungmetraj ficţiune», a solicitat acordarea unui credit direct în valoare de 3,6 milioane de lei, care nu depăşea 50% din bugetul producţiei respective, din care Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei a dispus acordarea sumei de 1.590.000 de lei”.

    În baza Regulamentului de organizare a Concursului şi a Hotărârii din data de 9 mai 2014 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, care prevedea că valoarea maximă a creditului direct pe care îl poate obţine un producător pentru proiectele declarate câştigătoare la concursul de selecţie sesiunea I din 2014 este de 20% (2.970.000 de lei) din creditul alocat pentru producţie, Ministerul Culturii a admis contestaţia formulată de S.C. Parada Film SRL prin care solicită recalcularea sumei alocare producătorului, pentru “Ana, mon amour”, şi a dispus alocarea cuantumului prevăzut de lege, mai exact acesta mai trebuie să primească suma de 1.380.000 de lei.

    Potrivit unui răspuns acordat vineri de CNC la solicitarea MEDIAFAX, instituţia nu deţine “răspunsurile oficiale ale Ministerului Culturii în ceea ce priveşte contestaţia domnului Netzer”.

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX pe 2 octombrie, “având în vedere suma solicitată de Parada Film la această sesiune CNC, filmului ar fi trebuit să i se acorde 2.970.000 de lei, dar în schimb i-a fost alocată finanţarea de 1.590.000 de lei”.

    “Ana, mon amour”, noul proiect de film al regizorului Călin Peter Netzer, s-a clasat pe primul loc la secţiunea lungmetraj ficţiune a concursului de proiecte cinematografice, sesiunea iunie 2014, organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei. Filmările vor fi realizate anul viitor şi premiera este programată pentru anul 2016. Filmul va fi realizat în coproducţie cu Germania şi Franţa, iar bugetul estimat este de 9 milioane de lei.

  • Maior: SRI şi SIE ar trebui să coopereze. Într-o ţară ca România o fuziune ar fi cel mai bun model

    Maior a afirmat că pentru a avea un sistem informaţional eficient în secolul 21 SIE şi SRI trebuie să coopereze mai mult şi părerea sa este că o fuziune, o unificare ar fi cel mai bun model.

    “Pentru a avea un sistem de informaţii eficient în secolul 21 este nevoie pe de o parte de o organizare mai bună şi cred că cele două Servicii de informaţii, SIE şi SRI, trebuie să coopereze mai mult în acest sens. Eu am îndrăznit o părere personală, invalidată nicidecum politic, că într-o ţară ca România o fuziune, o unificare ar fi cel mai bun model prin care am putea fi mai eficienţi decât suntem în acest sens, dar acest lucru nu ţine de mine, ţine de o opinie profesională şi de voinţa politică. Nu este nimic controversat în acest lucru şi a discuta despre aceste probleme în viitor”, a afirmat Maior.

    El a adăugat că astăzi riscurile şi ameninţările la adresa securităţii unui stat în interior şi exterior se intercorelează şi numai împreună se poate asigura această securitate. “Pentru că astăzi mai mult ca niciodată riscurile, ameninţările la adresa securităţii unui stat, a stabilităţii unui stat şi în interior şi în exterior se intercorelează, dezvoltă o dinamică şi o viteză rapidă şi numai împreună putem să asigurăm securitatea acestui stat într-un context extrem de complex”, a mai spus Maior.

    Directorul SRI a menţionat situaţia “geopolitică agresivă” la adresa graniţelor de est ale României: ce se întâmplă în Rusia, problema Ucrainei, viitoarele alegeri în Moldova, dar şi statul islamic “în care fiecare persoană rău voitoare înseamnă ideologii extreme doresc să distrugă un mod de viaţă”.

    “Iată de aceea putem fi şi mai eficienţi în încercarea de a înţelege aceste fenomene pentru a le contracara astfel încât să avem o ţară stabilă şi securitate pentru cetăţeni şi instituţii”, a adăugat George Maior.

    Directorul SRI şi-a lansat la Târgul Gaudeamus cărţile “Despre Intelligence” şi “Spion pentru eternitate: Frank Wisner” la Editura Rao.

    “Cele două cărţi, diferite prin profil şi prin dimensiunea abordată, definesc şi un element nou de cultură de securitate în această ţară de care avem nevoie şi pentru cetăţeni şi pentru stat şi pentru oamenii politici şi pentru decidenţi”, a spus Maior.

    El a arătat că prima carte “Despre Intelligence” redefineşte rolul informaţiilor în secolul 21 cu studii foarte interesante accesibile unui public mai larg. Maior a adăugat că cea de a doua carte “Spion pentru eternitate Frank Wisner” este biografia a unui spion Frank Wisner unic în literatura mondială, “o poveste tristă de spionaj despre un om care a vrut să schimbe lumea”.

  • O tânără care avea o armă de foc, arestată în faţa Casei Albe

    Femeia a fost observată de agenţi ai Secret Service în jurul orei 20.30, în timp ce mergea pe Bulevardul Pennsylvania, în faţa Casei Albe, informează CBS News.

    Un agent al Secret Service a observat că femeia avea o armă sub haine, astfel că suspecta a fost arestată.

    Potrivit autorităţilor americane, suspecta avea un pistol de calibrul 9 mm. Femeia are 23 de ani, se numeşte April Lenhart şi este din statul Michigan.

  • Preşedintele catalan, Artur Mas, cercetat penal pentru organizarea votului proindependenţă

    Artur Mas, vicepreşedintele Cataloniei, Joana Ortega, şi consilierul provincial pentru Educaţie, Irene Rigau, sunt cercetaţi penal pentru nesupunere civică şi abuz de putere.

    Ministerul Public a anunţat miercuri lansarea acestei proceduri, după organizarea unui vot consultativ pe 9 noiembrie la care au partucipat 2,3 de milioane de persoane, dintre care 80%, adică 1,8 milioane, s-au pronunţat în favoarea independenţei Cataloniei.

    O condamnare pentru nesupunere civică sau abuz poate conduce la interdicţii privind deţinerea de funcţii publice.

    Artur Mas, care a revendicat “dreptul de a decide” al poporului catalan pentru a evita interdicţia care era impusă de instanţa constituţională, a exprimat “surprindere” în legătură cu acţiunea judiciară.

  • Biden: Rusia riscă noi sancţiuni din cauza agresiunii inacceptabile asupra Ucrainei

    “Pur şi simplu este inacceptabil ca, în secolul 21, să existe state care să încerce să recontureze cu forţa frontierele Europei; asistăm la intervenţie militară pentru că nu le place decizia luată de vecini”, a declarat Biden după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.

    “Rusia se va confrunta cu un preţ foarte mare şi riscă o izolare şi mai mare pe scena internaţională”, a avertizat Biden.

  • ANRP sesizează Parchetul privind retrocedarea a 980 de hectare de pădure din Măgureni-Prahova

    Sesizarea s-a făcut ca urmare a concluziilor echipei de control a ANRP, care a extins verificările în judeţul Prahova după ce anterior a constatat încălcări ale legislaţiei din materia retrocedărilor în localităţile Azuga şi Păuleşti, precizează instituţia, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău face deja obiectul unui dosar penal instrumentat de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar au fost arestaţi fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare, şi deputatul PSD Ioan Adam.

  • Mel Gibson ar putea regiza un film biografic despre un erou american din Al Doilea Război Mondial

    Proiectul cinematografic este cunoscut sub titlul “Hacksaw Ridge” şi va spune povestea medicului militar american Desmond T. Doss, care a refuzat să omoare oameni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit contactmusic.com. Totuşi, pentru că a salvat foarte multe vieţi, ca parte a unităţii medicale în care activa pe front, Doss a fost decorat de preşedintele Harry S. Truman, în 1945, pentru acte de vitejie şi sacrificiu.

    Rolul lui Doss ar putea fi jucat de Andrew Garfield, potrivit deadline.com, actorul aflându-se în negocieri cu producătorii.

    Negocierile cu Mel Gibson sunt încă în stadiu incipient, dar, dacă cineastul va fi de acord, va lucra alături de scenaristul Randall Wallace, care a adaptat povestea lui Doss împreună cu Robert Schenkkan. Randall Wallace a scris şi scenariul filmului “Inimă neînfricată/ Braveheart”, din anul 1995, în care rolul principal este jucat de Gibson.

    Cel mai recent film regizat de Mel Gibson este “Apocalypto”, din 2006.

    Cariera de actor a lui Mel Gibson a intrat într-un con de umbră începând din 2006, odată cu mediatizarea intensă a problemelor sale cu alcoolul şi a scandalurilor din viaţa lui privată. Din acest motiv, el intenţionează să se “repoziţioneze” în industria de la Hollywood şi să se concentreze aproape exclusiv asupra carierei de regizor.

    Cel mai recent rol principal major al său a fost acela din pelicula “Get the Gringo” din 2012, însă acel lungmetraj nu a avut parte de o distribuţie la nivel naţional în Statele Unite, fiind lansat doar pe DVD şi pe platformele VOD (Video on Demand). “The Beaver”, filmul său din 2011, a reprezentat la rândul său o mare dezamăgire prin prisma încasărilor.

    În anii 1990, Mel Gibson a fost unul dintre cei mai populari şi mai bine plătiţi actori din lume. El a câştigat două premii Oscar, la categoriile “cel mai bun regizor” şi “cel mai bun film”, în 1995, cu pelicula “Inimă neînfricată/ Braveheart”. Celebrul regizor al filmelor “Patimile lui Hristos” şi “Apocalypto” a revenit în ianuarie 2011 pe marile ecrane, după o pauză de opt ani, cu rolul din thrillerul “Scăpat de sub control/ Edge of Darkness”. Cel mai recent film al său în calitate de actor este “Eroi de sacrificiu 3”.