BusinessMagazin

Blog

  • Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai bogaţi latifundiari din România, a murit

    Potrivit radioiasi.ro, în ultima perioadă, starea de sănătate a lui Culiţă Tărâţă era vizibil afectată de boală şi de chimioterapia pe care o făcea la clinica AKH din Viena, Austria, în ultimele şase luni el fiind în concediu medical, venind rar la Consiliul Judeţean.

    Culiţă Tărâţă a fost deputat PSD în două mandate, între anii 2000 – 2004 şi 2008 – 2012. În anul 2011, a demisionat din PSD şi a devenit fondator şi vicepreşedinte al UNPR. În anul 2012, Culiţă Tărâţă a candidat şi a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ în cadrul unei alianţe UNPR cu PDL şi PNŢCD.

    De profesie inginer agronom, Culiţă Tărâţă, născut la 6 decembrie 1952, în comuna Bozieni, judeţul Neamţ, a fost şi fondatorul Holdingului TCE 3 Brazi care a avut în administrare Insula Mare a Brăilei.

    Culiţă Tărâţă era căsătorit şi avea trei copii.

    Sicriul cu trupul neînsufleţit se află depus la domiciliul lui Culiţă Tărâţă, iar marţi va avea loc înmormântarea acestuia, la cimitirul Eternitatea din municipiul Piatra Neamţ.

  • Justiţia germană va renunţa la ancheta privind presupusa spionare a lui Merkel de către NSA – presă

    La şase luni de la începutul investigaţiilor, experţii în spionaj electronic care se ocupă de dosar nu au găsit niciun indiciu serios şi au redactat o ordonanţă de neurmărire penală, scrie revista, care citează surse apropiate Ministerului german al Justiţiei.

    “Rezultatul (cercetărilor) este aproape nul. Multă vâlvă, niciun fapt”, a declarat una dintre sursele citate.

    Potrivit surselor apropiate mediilor judiciare, Parchetul federal din Karlsruhe (vest) ar trebui să urmeze recomandările experţilor de a renunţa la cercetări, ceea ce ar pune capăt acestui caz la nivel judiciar.

    Justiţia germană a anunţat în iunie deschiderea unei anchete pentru fapte de spionaj şi activităţi în favoarea unui serviciu de informaţii străin.

    Germania a fost şocată, în vara lui 2013, de dezvăluirile fostului consultant al NSA, Edward Snowden, cu privire la un vast sistem de supraveghere a conversaţiilor telefonice şi comunicaţiilor prin Internet ale germanilor, până la telefonul mobil al cancelarului, care a funcţionat timp de mai mulţi ani.

    Protecţia vieţii private este un subiect extrem de sensibil într-o ţară marcată de dictaturile nazistă şi comunistă. Scandalul a afectat profund relaţia cu Statele Unite, de obicei una foarte strânsă.

    Preşedintele american Barack Obama a exclus operaţiuni ulterioare de spionare a lui Merkel, sugerând de facto că acestea au avut loc în trecut.

  • Şefa DIICOT, Alina Bica, a fost ARESTATĂ în dosarul despăgubirii de la ANRP

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă pentru celelalte trei persoane reţinute în acest dosar: Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    După aflarea deciziei instanţei, Bica a venit la arestul Poliţiei Capitalei, sâmbătă dimineaţă, cu un autoturism condus de soţul ei.

    Şefa DIICOT şi celelalte persoane pentru care s-a cerut arestarea preventivă au fost libere să plece după încheierea şedinţei de judecată, când instanţa a rămas în pronunţare, întrucât le expiraseră ordonanţele de reţinere. Judecarea propunerii de arestare a durat mai mult de zece ore.

    Secţia pentru procurori a CSM a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT.

    În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

    De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu.

    Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a ANRP au făcut parte, în 2011, şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu, deputatul UDMR Marko Attila, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, precum şi Oana Vasilescu.

    Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • Reportaj: Ţara unde în copilărie se ajungea dacă săpai temeinic pământul de sub picioare.

    ADRIANA SOHOLODEANU este călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro

    CE NU SE VEDE ÎN FOTOGRAFII: LIPSA DE MANIERE ŞI EDUCAŢIE PRIMARĂ DIN BEIJING. Acolo mai întâi se urcă în metrou, pe urmă se coboară. Acolo se merge cu tricoul ridicat peste abdomene rubiconde. Acolo doi din cinci bărbaţi scuipă vârtos pe stradă, iar una din zece femei râgâie. Acolo oamenii par să se spele mai rar şi să ignore minime principii de estetică vestimentară sau calitate a textilei în sine.

    Acolo oamenii nu vorbesc engleza deloc şi nici nu recunosc toponime locale scrise cu caractere latine. Acolo oamenii nu zâmbesc străinilor, îi îmbrâncesc, le trec în faţă la cozi şi îi ignoră făţiş.

    Acolo oamenii sunt săraci, vin la oraş dintr-un mediu rural aproape primitiv şi prin urmare, din anumite considerente, devine (mai) greu să îi acuzi. Există şi oameni bogaţi, după cum există şi oameni educaţi, doar că pe parcursul celor douăsprezece zile petrecute acolo nu ni s-au intersectat paşii nici în Beijing, nici în Shanghai.

    Altceva ce nu se vede în fotografii, o absenţă atotprezentă care te sufocă, este soarele. În Beijing smogul este atât de puternic încât soarele apare doar când părăseşti oraşul spre Marele Zid Chinezesc.

    Tronsonul Mutiniu se află la circa două ore de capitală şi este una din cele mai frumoase (şi lungi) părţi deschise publicului. Kilometri cu diferenţe abrupte de înclinaţie şi dificultate mare; şiruri lungi de trepte la înclinaţie de peste 60 grade, coline ce-ţi scot şi ultima fărâmă de energie, suprafeţe plane pe care te bucuri să poţi merge cu spatele pentru a apela la grupe de muşchi mai odihnite. De la punctul 4 la 27 zidul este refăcut şi deschis publicului; priveliştea din punctele înalte este magnifică, cu zidul strecurându-se ca un şarpe mut printre nori şi munţi în curbe viclene. Secretul succesului în atingerea liniei de final a fost un mooncake cumpărat de la un muzeu; prăjiturile cu acest nume se degustă în timpul festivalului toamnei mijlocii care venerează Luna; sunt rotunde, de circa zece centimetri diametru, doi centimetri înălţime şi înmagazinează 1.000 de calorii, datorită umpluturii cu pastă de fasole roşie, seminţe de lotus etc.

    Se zice că zidul este unul din cele mai mari cimitire umane din lume, lucru care face referire la faptul că nenumăraţi muncitori epuizaţi sunt parte din el.

    Zidul a fost început de împăratul Qin, comandantul suprem al armatei de terracotă (246-210 î.Hr.), care a unificat fortificaţii preexistente. Următoarea dinastie, Han, a prelungit zidul până la peste 20.000 km, ca mai apoi dinastia Ming să repare circa 6.400 km din el, în forma în care îl vedem şi noi azi. Este construit din piatră de calcar arsă şi amidon din orez, argilă, piatră şi nisip, care în timp au fost îmbrăcate în valuri de pământ şi piatră. Puţinii turişti care ating punctul-terminus descoperă că zidul confortabil de 8-10 metri lăţime se continuă cu vegetaţie abundentă ca nişte coaste verzi ale unei coame din piatră înguste de niciun metru, ce se pierde răsturnată printre copaci, arbuşti şi plante. Sticle goale de Captain Morgan şi şampanie stau ofrandă depusă de cei care au învins zidul parcurgându-l până la capăt.

    Puţinii comercianţi întâmpină vesel-disperat turişti la fiecare milestone cu apă, bere, Oreos şi Hersheys, insistând nu atât să cumperi, cât sa faci o poză cu steagul Chinei. În fiecare zi urcă zidul, cu cât mai departe cu atât mai bine, cărând sarsanaua cu marfă, pentru ca la finalul zilei să facă drumul invers, căci pe acest tronson urcatul şi coborâtul se fac prin acelaşi punct.

    Arhitectura Beijingului îţi aduce aminte de bulevardele de tip Victoria Socialismului din Bucureşti şi aiurea – clădiri late, imense şi greoaie, cu faţade simple şi cumva rigide, respirând şi inspirând un aer prăfuit, solemn, retrograd. Prin urmare piaţa Tienanmen este o piaţă mare într-un spaţiu vast, străjuită de construcţii monumentale în stil comunist şi vegheată de chipul lui Mao Zedong de pe bannerul agăţat pe mausoleul ce-i adăposteşte trupul îmbălsămat în coşciug de cristal.

    Arhitectura rezidenţială înseamnă păduri de zgârie-nori deja perimaţi ca stil, coşcoviţi şi respirând sărăcie în ciuda preţurilor astronomice practicate – media de preţ a unui metru pătrat poate fi şi 3.000 euro. În hutongs – alei înguste din vechi cartiere –  rezidenţiale preţurile scad abrupt, la fel ca şi înălţimea locuinţelor. Mici cuburi din beton, cu latură de maximum 8 metri, fără acoperiş dar cu multe improvizaţii ce ţin loc de mobilier şi instrumente utile în gospodărie. Ceea ce se vede înăuntru arată un interes minim pentru confort şi curăţenie, semănând pentru ochiul occidental cu un şir de garaje-debara construite ilegal în spatele blocului. Atmosfera este însă vie şi oamenii par veseli şi fără griji – îşi fac cumpărăturile în cuburile tip magazin sătesc, pedalează pe biciclete ruginite fluierând, copii îmbrăcaţi sumar se joacă pe marginea străzii – o invenţie chineză ingenioasă lasă posteriorul bebeluşilor gol complet, cu pantalonaşi decupaţi în zona cu pricina promiţând micţiune şi defecare rapidă oriunde şi oricând.

    La cel de al doilea obiectiv turistic simbol al Chinei, Oraşul Interzis, se ajunge traversând această piaţă, depăşind grupuri mici şi mari de turişti chinezi veniţi să depună omagiu trupului îmbălsămat şi să vadă cum trăia clasa asupritoare, adică fiul cerului şi dinastiile imperiale de la Ming la Qing.

  • Povestea Henriettei Hetty, “vrăjitoarea de pe Wall Street”

    Cunoscută atât pentru averea impresionantă, cât şi pentru zgârcenie, a fost singura femeie-investitor într-o perioadă când cei mai importanţi oameni de afaceri erau exclusiv bărbaţi.

    Henrietta Howland Robinson s-a născut în 1834 în New Bedford, Massachusetts, în familia lui Edward Mott Robinson şi Abby Robinson, cea mai bogată familie de vânători de balene din oraş. Mama sa era deseori bolnavă, astfel că s-a apropiat de tatăl său şi a ajuns să citească împreună cu el presa economică încă de la vârsta de şase ani. La 13 ani, Hetty a devenit contabilul familiei. La 16 ani s-a înscris la şcoala Eliza Wing, unde a studiat până la 19 ani.

    Mama sa a murit în 1860 şi i-a lăsat o avere de 8.000 de dolari (echivalentul a 210.000 dolari în prezent), căreia i s-au adăugat încă 20.000 de dolari (echivalentul a 525.000 de dolari) primiţi de Hetty de la o mătuşă. Cinci ani mai târziu, a murit şi tatăl ei, lăsându-i o avere de 5 milioane de dolari (aproximativ 77 de milioane de dolari în 2014). Mătuşa sa, Sylvia Ann Howland, a murit şi ea în 1865. Ea ar fi dorit să îşi doneze averea de 2 milioane de dolari (circa 30 de milioane de dolari în 2014), însă Hetty a contestat validitatea actului de donaţie în instanţă şi a reuşit astfel să beneficeze de 600.000 de dolari după cinci ani de procese într-un caz rămas celebru în istoria proceselor americane, Robinson vs. Mandell.

    În 1867, Hetty s-a căsătorit cu Edward Henry Green, membru al unei familii bogate din Vermont pe care reuşise să îl determine să renunţe la toate drepturile asupra averii ei înainte de nuntă. Cuplul s-a mutat într-o casă nouă din Manhattan, dar, când verii lui Hetty au contestat decizia în cazul Robinson vs. Mandell, s-au mutat peste ocean, în Londra, unde au trăit într-un hotel. Ambii lor copii, Edward Howland Robinson ”Ned„ Green şi Harriet Sylvia Ann Howland Green Wilks, s-au născut în Londra.

    În timp ce soţul său era un investitor timid, ea a început să îşi folosească moştenirile în scopul câştigării unei averi spectaculoase. S-a bazat pe investiţii conservatoare, pe rezerve substanţiale de bani lichizi şi pe o intuiţie extraordinară.

    La întoarcerea în SUA, familia s-a stabilit în casa natală a soţului său din Bellows Falls, Vermont, unde nu au locuit însă împreună pentru mult timp. După prăbuşirea casei financiare John J. Cisco & Son din 1885, în care Hetty Green investise masiv, investigaţiile au dezvăluit că Edward, soţul său, era cel mai mare datornic al instituţiei. Astfel, managementul firmei a folosit în mod repetat averea ei pentru împrumuturile acordate soţului său. Prin urmare, Green şi-a retras titlurile de valoare şi le-a depus la o altă bancă, iar Edward s-a mutat.

    Hetty a continuat să investească în imobiliare, drumuri şi mine, dar şi-a crescut averea şi pe baza împrumuturilor bazate pe numeroase ipoteci. Împrumuta chiar şi oraşul New York în situaţii de criză, cum a fost, spre exemplu, Panica Bancherilor din 1907, când a oferit un împrumut de 1,1 milioane de dolari şi şi-a primit datoria în obligaţiuni pe termen scurt. Pentru a-şi recupera datoriile, călătorea mii de mile singură, într-o eră în care puţine femei îndrăzneau să călătorească neescortate.

    Zgârcenia lui Hetty a fost de asemenea legendară: purta o rochie neagră veche şi îşi schimba hainele doar după ce deveneau foarte uzate, nu se spăla pe mâini, călătorea într-o trăsură veche şi mânca mai ales plăcinte ce costau 15 cenţi. Green şi-a condus majoritatea afacerilor din birourile din Seabord National Bank din New York, înconjurată de valize pline de hârtii deoarce nu voia să investească într-un nou birou. După ce copiii săi au părăsit casa, Green s-a mutat în apartamente mici din Brooklyn Heights şi Hoboken, New Jersey, pentru a evita astfel să îşi stabilească o reşedinţă permanentă care să atragă atenţia colectorilor de taxe.

    Hetty Green a murit la 81 de ani în casa fiului ei din New York, în 1916. Averea sa a fost estimată la valori cuprinse între 100 de milioane de dolari şi 200 de milioane de dolari (între 2,17 miliarde de dolari şi 4,33 miliarde de dolari în prezent).

  • Peste 460.000 de şomeri în octombrie. Rata şomajului – 5,13 la sută, în creştere faţă de septembrie

    Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie a fost de 5,13 la sută, mai mare cu 0,02 puncte procentuale decât cea din septembrie şi cu 0,27 puncte procentuale sub cea din octombrie 2014.

    “Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă la finele lunii octombrie a fost de 463.629 persoane, cu 1.807 persoane mai multe faţă de cele de la finele lunii anterioare. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 5,44 la sută la 5,49 la sută, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 5,72 la sută la 5,71 la sută”, precizează ANOFM.

    Cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi în luna octombrie fac parte din grupa de vârstă 40 – 49 de ani (121.861 de persoane). Alţi 97.429 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 83.040 au sub 25 de ani, 66.015 – peste 55 ani, 58.442 au între 50 şi 55 de ani, iar 36.842, între 25 şi 29 de ani.

    Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (73,26 la sută).

    “Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,41 la sută”, se mai arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost înregistrate în judeţele Vaslui (10,86 la sută), Teleorman (10,43 la sută), Mehedinţi (10,03 la sută), Buzău (9,41 la sută), Galaţi (8,99 la sută), Dolj (8,90 la sută), Olt (7,93 la sută), Dâmboviţa (7,61 la sută), Călăraşi (7,30 la sută) şi Gorj (7,26 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 126.921 au fost şomeri indemnizaţi şi 336.708 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.274 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 3.081 persoane faţă de luna precedentă.

  • Director NSA: China are capacitatea de a bloca reţeaua de electricitate din Statele Unite

    Amiralul Michael Rogers, care este şi şeful Comandamentului american pentru Securitatea Cibernetică, a dezvăluit că serviciile secrete americane au detectat o serie de atacuri informatice provenind din China, scrie CNN.

    “Astfel de atacuri permit blocarea unor segmente de infrastructură, îngreunând capacitatea furnizării de servicii destinate cetăţenilor americani”, a explicat Rogers în faţa membrilor Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

    Un raport recent elaborat de compania de securitate cibernetică Mandiant arată că hackeri angajaţi de Guvernul chinez au reuşit să atace reţele de utilităţi din Statele Unite.

    “Hackerii încearcă să obţină informaţii detaliate despre modul în care sunt configurate sistemele americane. Mai multe ţări investesc în astfel de capacităţi”, a avertizat Rogers, refuzând să dezvăluie care sunt celelalte ţări în afară de China.

  • Maior, întrebat dacă îşi depune mandatul: Întotdeauna îmi ţin cuvântul. Noul preşedinte va face o analiză şi va lua o decizie

    “Îl felicit în primul rând pe preşedintele României validat proaspăt şi îl asigur că va găsi în SRI o instituţie solidă a statului român capabilă să ofere securitate naţională României şi cetăţenilor României şi să promoveze interesele strategice ale statului român, de fapt, unele dintre cele mai puternice servicii de informaţii din Europa şi din lume”, a spus Maior, întrebat dacă îşi va depune mandatul de director SRI preşedintelui ales Klaus Iohannis. El a adăugat că întotdeauna îşi ţine cuvântul şi preşedintele, atunci când îşi va prelua mandatul, va face o analiză privind felul în care şi-a exercitat funcţia şi va lua o decizie.

    “Întotdeauna îmi ţin cuvântul. Nu vreau să revin la declaraţia iniţială, o ştiţi. În momentul în care domnul preşedinte îşi va prelua mandatul, aşa cum am spus şi la acea dată, va face o analiză, care va fi facilitată şi de faptul că intrăm în bilanţul SRI încă de la sfârşitul anului şi începutul anului viitor, îşi va forma o opinie despre felul în care ne-am exercitat mandatul şi va lua, desigur, domnia sa, o decizie în conformitate cu ceea ce va vedea”, a spus Maior.

    La insistenţele ziariştilor dacă îşi va depune mandatul şi decizia va aparţine preşedintelui, Maior a spus: “Am declarat ceea ce am declarat”.

    El a făcut aceste declaraţii la Târgul Internaţional Gaudeamus, unde şi-a lansat două cărţi: “Despre Intelligence” şi “Spioni pentru eternitate. Frank Wisner”.

    În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

    “Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

    SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

    “La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

    Premierul Victor Ponta declarase, în 4 noiembrie, în perioada dintre cele două tururi de scrutin de la prezidenţiale, că l-a propus pentru a-i urma în funcţia de la Palatul Victoria pe Călin Popescu Tăriceanu, considerându-l cea mai bună soluţie. Ponta a menţionat, ca variante de premier tehnocrat, pe viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, dacă vor fi probleme de ordin economic sau fiscal, sau pe George Maior, directorul SRI, dacă vor fi probleme de securitate.

  • Teoriile privind naşterea stelelor, puse la îndoială de o nouă descoperire

    Interferometrul astronomic din deşertul Atacama (Atacama Large Millimeter/ Submillimeter Array – ALMA, o reţea de radiotelescoape, n.r), din nordul statului Chile, a descoperit o stea din constelaţia Scorpionului care are masa de 15 ori mai mare decât cea a Soarelui.

    O stea se formează dintr-un nor de gaz care suferă un colaps gravitaţional (căderea spre interior, n.r.). Steaua care se naşte atrage şi mai mult praf şi gaz din jur, datorită gravitaţiei, creând gradual un disc de agregare în jurul său, care se învârte şi din care se pot forma planete. O parte a materiei este ejectată de stea sub forma unor jeturi de gaz supersonice.

    În ceea ce priveşte stelele masive, acestea emit radiaţie ultravioletă în timpul procesului de formare, iar mulţi astronomi au crezut până de curând că această radiaţie distruge discul şi jeturile de materie emise, împiedicând formarea stelei.

    Totuşi, interferometrul de la ALMA a arătat că această radiaţie nu afectează gazele şi praful, marcând o premieră în ceea ce priveşte o astfel de observaţie.

    “Mulţi astrofizicieni care studiază formarea stelelor au crezut că aceste discuri şi jeturi de gaz nu ar putea supravieţui în momentul în care stelele încep să emită radiaţii ultraviolete şi că s-ar dispersa rapid. Noi am aflat acum nu numai că acestea există şi supravieţuiesc, dar steaua continuă să acumuleze masă din discul de agregare”, a declarat astronomul Andres Guzman Fernandez, de la Universitatea din Chile.

    Astrofizicienii se aşteaptă ca telescopul ALMA, situat în regiunea uscată şi cu atmosfera foarte rarefiată a deşertului chilian, să facă şi mai multe descoperiri. La începutul lunii noiembrie, astronomii care lucrează cu radiotelescopul din Atacama au publicat unele dintre cele mai detaliate imagini obţinute vreodată ale formării unor planete în jurul unei stele tinere.

  • “Republica” de la Doneţk introduce pedeapsa capitală, aplicată cu plutonul de execuţie

    “Preşedinţii” tribunanelor militare de pe teren, inclusiv “judecători” care sunt combatanţi, sunt numiţi şi revocaţi prin decizia “premierului”, la propunerea “preşedintelui curţii marţiale”, şi sunt subordonaţi “preşedintelui” curţii, anunţă rebelii într-un comunicat.

    Aceste tribunale militare vor avea jurisdicţie asupra unor infracţiuni de natură penală ca “nerespectarea ordinelor unui comandant, crimă, trădare, spionaj, sabotaj, distrugerea cu premeditare a proprietăţii, jaf, prădare, tâlhărie, furt şi distrugerea proprietăţii militare, evadare sau dezertare din serviciul militar” şi alte infracţiuni penale sau “infracţiuni la legile în vigoare”, potrivit aceleiaşi surse.

    Tribunalele militare de pe teren sunt obligate să trimită “de îndată” o “notificare oficială în scris” către preşedintele curţii marţiale şi “procurorul general” al “republicii” cu privire la orice sentinţă la moarte pe care o pronunţă. Aceştia din urmă sunt obligaţi să revizuiască baza legală şi justificarea fiecărei sentinţe capitale “de îndată”.

    Tribunalele militare de pe teren se pronunţă în cazuri implicând militari până la gradul de comandant de companie, inclusiv. Comandanţii militari rebeli de rang înalt, începând cu cei care au funcţia de şef de serviciu (comandant de batalion) sunt judecaţi de “curtea marţială”, se precizează în comunicat.