BusinessMagazin

Blog

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,9%
    creşterea economică în al treilea trimestru faţă de al doilea, cea mai mare din UE, în timp ce după creşterea raportată la al treilea trimestru din 2013 (3,3%), România este pe locul al doilea în UE după Polonia (3,4%), conform datelor ajustate sezonier ale Eurostat

    484 mil. euro
    vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată în al treilea trimestru, în creştere cu 15,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, conform GfK, cel mai mare avans fiind consemnat în telecom (25,5% şi electronice (21%)

    25,3%
    creşterea vânzărilor de autovehicule în primele 10 luni, la 83.116 maşini, însă producţia locală s-a diminuat cu 4,1%, la 329.405 maşini, potrivit APIA

    4,09 mil. euro
    fondurile europene nete primite de la UE în 2013, România fiind al cincilea cel mai mare beneficiar net de fonduri UE după sumele primite de Polonia, Grecia, Ungaria şi Portugalia

    0,7%
    cu atât a crescut economia Greciei în perioada iulie-septembrie faţă de aprilie-iunie, după o creştere de 0,4% în al doilea trimestru, marcând astfel primele două trimestre consecutive de creştere şi ieşirea din recesiune după şase ani

    0,9%
    scăderea producţiei din construcţii în UE în septembrie faţă de august, în termeni ajustaţi sezonier, după o stagnare în augv ust faţă de iulie (în zona euro, acest indicator a scăzut cu 1,8% în septembrie, după o creştere cu 0,7% în august)


     

  • Fondul de investiţii Catalyst România a intrat în acţionariatul Elefant.ro

    “Elefant.ro a devenit de-a lungul timpului un brand cunoscut şi o afacere cu o creştere rapidă. Decizia noastră de a investi este fundamentată pe aceste atribute, pe evoluţia generală a companiei, precum şi pe capacităţile echipei de management de a avea viziune şi o bună înţelegere a comerţului electronic. În urma unei infuzii de capital, am intrat în structura acţionariatului cu o participaţie puţin peste 10% şi este posibil să efectuăm o nouă infuzie de capital la finele anului viitor”, a afirmat Sfinţescu, care a evitat să precizeze suma alocată infuziei de capital.

    În acţionariatul magazinului online se află din 2010 fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi fost director general adjunct al Rompetrol. Alături de Dan Vidraşcu, Sturza va deţine circa 85%, după încheierea tranzacţiei cu Catalyst. Un pachet de 5% din acţiunile companiei care operează elefant.ro vor fi acordate managerilor. Fribourg a dezvoltat elefant.ro în 2010, iar durata investiţiei este cuprinsă între trei şi cinci ani.

    Fondul de private equity Catalyst a fost înfiinţat în 2012 şi este administrat de firma de investiţii 3TS Capital Partners. Cel mai mare investitor în fondul Catalyst este Fondul European de Investiţii (FEI) cu un aport de 10 milioane de euro la capital. Acest capital este destinat pentru investiţii în IMM-urile active în sectoarele de telecomunicaţii, media şi tehnologii. Alte circa 5 milioane de euro au fost plasate de investitori instituţionali locali şi persoane private cu experienţă în sectorul IT&C.

  • Mesaj de la pieţele financiare: ce-ar fi să daţi drumul la tiparniţă?

    Dintre investitorii intervievaţi, 38% au considerat că situaţia economiei globale se înrăutăţeşte, dublu faţă de numărul celor care au descris astfel evoluţia economică în sondajul din iulie. Ponderea investitorilor care evaluează negativ starea economiei mondiale nu a mai atins o cotă atât de mare din septembrie 2012, când Europa era încă în recesiune. 43% dintre respondenţi au descris politicile monetare ale BCE ca “prea restrictive”, faţă de 31% în luna iulie. În acelaşi timp, 59% dintre investitori au o percepţie favorabilă asupra preşedintelui BCE, în scădere de la 74% în luna iulie. Şi percepţia asupra politicilor duse de cancelarul german Angela Merkel a avut de suferit în ultimele trei luni. Doar 45% dintre respondenţi au caracterizat politicile cancelarului german ca favorabile pentru investitori, faţă de 72% dintre cei intervievaţi în luna iulie.

    Economistul-şef al Standard&Poor’s pentru EMEA, Jean-Michel Six, apreciază la rândul său că zona euro riscă să intre în a treia fază de recesiune după cele din 2009 şi 2012-2013, întrucât redresarea începută în al doilea trimestru din 2013 a atins deja nivelul maxim şi nu mai sunt alte resurse de creştere, cu excepţia mult aşteptatei porniri a tiparniţei de bani de către Banca Centrală Europeană, după exemplul Rezervei Federale a SUA, al Băncii Japoniei şi al Băncii Angliei. Six consideră însă că este probabil ca zona euro să evite recesiunea în următorii doi ani, dacă va fi ajutată de scăderea puternică a preţurilor petrolului.

    Recent, şi Yves Mersch, membru al Comitetului Executiv al BCE, a declarat că economia zonei euro este într-o situaţie “critică” din cauza ritmului slab de creştere şi a inflaţiei “extraordinar de scăzute”. Ultimele date arată că economia zonei euro a avansat cu doar 0,2% în trimestrul al treilea, în timp ce analiştii anticipau o creştere de 0,1%. Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, dar a rămas cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Banca a anunţat luna trecută noi măsuri pentru sprijinirea economiei din zona euro, printre care acordarea de împrumuturi ieftine pentru băncile comerciale şi programe pentru achiziţii de obligaţiuni şi de titluri garantate cu active.
     

  • Razie a poliţiştilor printre taximetriştii de la aeroporturi: amenzi de peste 100.000 lei

    La data de 20 noiembrie, Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. a coordonat o acţiune pentru verificarea legalităţii desfăşurării transportului rutier în regim de taxi, în zona aeroporturilor internaţionale Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti – Henri Coandă.

    Activităţile s-au derulat pe parcursul a două ore, în funcţie de traficul de pasageri din fiecare aeroport.

    Poliţiştii de la transporturi şi rutieri au acţionat pe traseele dinspre şi către aeroport, precum şi în zonele unde are loc debarcarea şi preluarea pasagerilor, pentru depistarea persoanelor care practică ilegal activitatea de taximetrie, care acostează persoane pentru a le oferi astfel de servicii, precum şi pentru sancţionarea celor care, deşi sunt autorizaţi, nu respectă regulile de tarifare sau calitatea serviciilor.

    Pe parcursul activităţilor desfăşurate, echipele de control au verificat 1.357  de autovehicule,  2 societăţi rent-a-car şi au aplicat 554 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 102.110 lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 428 au vizat încălcări ale normelor prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 84 de sancţiuni au fost aplicate pentru încălcări ale Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, 15 la Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, iar 27 sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea altor acte normative.

    De asemenea, în urma neregulilor constatate, au fost retrase 20 certificate de înmatriculate şi  reţinute 7 certificate de înmatriculate.

    La activităţi au participat şi jandarmi, precum şi specialişti ai Registrului Auto Român şi Metrologiei Legale.

    S.R.P.T. CONSTANŢA: A fost depistat un bărbat de 30 de ani, din Călăraşi, care efectua activităţi de taximetrie pe raza municipiului Călăraşi, fără a avea afişate pe portierele din faţă ale taxiului tarifele practicate. În cauză, operatorul de transport a fost sancţionat cu amendă în valoare de 1.000 de lei.

    S.R.P.T. GALAŢI: Poliţiştii din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare Buzău, în cooperare cu poliţişti ai Serviciului Poliţiei Rutiere Buzău, au depistat în trafic un bărbat 51 de ani, din judeţul Buzău, care conducea un autoturism, efectuând activităţi de transport persoane în regim de taxi. În urma verificărilor efectuate s-a constat că nu deţinea atestat şi nu avea în dotare caseta taxi. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional conform O.U.G. nr. 195/2002 şi Legea nr. 38/2003.

    I.P.J. GORJ: A fost depistat un bărbat de 54 de ani din Tg-Jiu, în timp ce conducea un autoturism, efectuând transport rutier de persoane în regim de taxi, fără a deţine certificat de competenţă profesională. De asemenea, autovehiculul avea anvelopele uzate peste limita legal admisă. Conducătorul auto a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor O.U.G 195/2002 şi Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 360 de lei, fiindu-i reţinut şi certificatul de înmatriculare. Operatorul de transport a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 500 lei.
     

  • Cutremur puternic în România, cu magnitudinea de 5,6 grade. Este cel mai mare seism din 2014

    Oraşele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt: Mărăşeşti (şase kilometri), Tecuci (22 kilometri) şi Focşani (21 de kilometri), Adjud (25 de kilometri) şi Oneşti (51 de kilometri), potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

    Acesta este cel mai mare cutremur ca magnitudine produs anul acesta în România. Anul trecut, la 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe Richter.

  • DOSARUL Bica: Dorin Cocoş ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni în favoarea lui Gheorghe Stelian

    Asta se susţine într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor, conform unor documente DNA ce au stat la baza deciziei de arestare a şefei DIICOT Alina Bica.

    În respectiva declaraţie se mai afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.

    “După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.

    În documentele anchetatorilor apare şi numele lui Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, menţionat de un coleg al Alinei Bica din comisia ANRP care a aprobat despăgubirile cerute de Gheorghe Stelian.

    Respectivul membru al comisiei – care, ca şi Bica, este inculpat în dosar – le-a declarat anchetatorilor că l-a cunoscut pe Gheorghe Stelian, prin intermediul lui Alin Cocoş, după procedura privind despăgubirile: “Pe Gheorghe Stelian l-am cunoscut ulterior procedurii, prin intermediul lui Alin Cocoş, cu care eram în relaţii de prietenie. De asemenea, am aflat că Bica Alina făcea parte din cercul relaţional al familiei Cocoş”.

    În acest dosar, şefa DIICOT, Alina Bica, a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

    De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu.

    Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a ANRP au făcut parte, în 2011, şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu, deputatul UDMR Marko Attila, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, precum şi Oana Vasilescu.

    Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • Jaf la o benzinărie din Blaj: Patru bărbaţi au lovit-o pe vânzătoare şi au furat peste 22.000 de lei

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Judeţeană Alba, patru bărbaţi sunt căutaţi de poliţişti după ce au jefuit o benzinărie din municipiul Blaj, agresând-o pe angajata staţiei şi reuşind să fugă cu peste 20.000 de lei, bani din încasări.

    Astfel, s-a stabilit că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 2.00, patru bărbaţi au profitat de faptul că angajata staţiei de carburanţi a ieşit din incintă, au imobilizat-o şi au sustras dintr-un seif suma de 22.400 de lei, bani proveniţi din încasări.

    Femeia a fost lovită de către cei patru agresori şi apoi legată până când aceştia au putut să fure banii din seif.

    Ea a reuşit să apese butonul de panică imediat după plecarea celor patru hoţi, iar la câteva minute acolo a sosit un echipaj al firmei de pază şi protecţie cu care avea contract benzinăria, iar agenţii de pază au sesizat Poliţia.

    Angajata, în vârstă de 51 de ani, a fost transportată la Spitalul din Blaj cu multiple răni la faţă, suferite în urma agresiunii, iar medicii au decis să o interneze pentru a o ţine sub supraveghere medicală.

    Poliţiştii din Alba au deschis o anchetă în acest caz, pentru a-i identifica pe autorii tâlhăriei.

  • Ambasadorul rus la NATO: Rusia nu este “parte a conflictului” din Ucraina

    “Cei din NATO chiar recunosc că nu au dovezi privind o mobilizarea a forţelor ruse la frontieră şi posibilităţi de a monitoriza obiectiv situaţia”, a declarat Gruşko.

    În opinia ambasadorului rus, NATO încearcă să “poziţioneze Rusia drept parte a conflictului din Ucraina”.

    El a subliniat că “Alianţa Nord-Atlantică investeşte mulţi bani în propaganda antirusească şi în curând comunitatea europeană îşi va da seama de acest fapt”.

    “Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniază ceea ce este deja evident: acordurile de la Minsk nu sunt respectate, iar armistiţiul a fost încălcat. Însă concluziile lui provoacă nedumerire”, a afirmat diplomatul rus.

    “În decursul mai multor luni, Alianţa preferă să nu observe că militarii ucraineni folosesc armament greu împotriva civililor şi ignoră încălcarea acordurilor de la Minsk de către Kiev”, a adăugat el.

    Stoltenberg a denunţat vineri, în Lituania, trimiterea de trupe şi echipamente militare ruse spre Ucraina şi deplasările de forţe în interiorul acestei ţări.

    “Nu vreau să intru în detalii privind cifre precise, dar pot spune că asistăm la consolidarea dispozitivului militar. Am observat mişcări de trupe, echipamente, tancuri, piese de artilerie şi sisteme antiaeriene moderne trimise în Ucraina”, a declarat secretarul general NATO.

    Anterior, Alianţa Nord-Atlantică a condamnat “o consolidare militară foarte gravă” şi de partea rusă a frontierei cu Ucraina.

    Kievul şi Occidentul acuză Rusia că oferă susţinere militară separatiştilor şi a trimis trupe pe teritoriul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit categoric în mai multe rânduri.

  • Arestarea şefei DIICOT, Alina Bica, relatată de presa internaţională

    “Ironie, procuror pentru combaterea crimei organizate arestat pentru corupţie în România”, titrează postul de televiziune Euronews. Alina Bica este şefa direcţiei guvernamentale care anchetează mafia, crima organizată şi terorismul, explică postul de televiziune. Ea este cercetată pentru abuz în serviciu, după despăgubirea acordată pentru un teren supraevaluat din Capitală de o comisie de la ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) din care Bica a făcut parte.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Euronews menţionează, de asemenea, promisiunea electorală a preşedintelui ales Klaus Iohannis de combatere a corupţiei, adăugând că datele arată că 1.007 persoane au fost deja condamnate pentru corupţie şi infracţiuni conexe în România în acest an, inclusiv 85 de miniştri, parlamentari, primari, judecători şi procurori.

    “Procurorii români anchetează şeful propriei lor direcţii antimafie”, scrie Reuters. Procurorii români au obţinut permisiunea de o reţine pe şefa propriei lor direcţii de combatere a crimei organizate în cazul unei anchete penale, ultima dintr-o serie de cazuri de corupţie la nivel înalt din acest stat est-european, anunţă agenţia.

    “Oficial român reţinut sub suspiciunea de abuz de putere într-un caz de restituire de terenuri”, titrează şi Associated Press, precizând că Alina Bica a fost membra unei comisii care ar fi supraevaluat preţul proprietăţii şi i-a plătit prea mulţi bani fostului proprietar în 2011.

    AFP anunţă la rândul său reţinerea şefei DIICOT, conchizând: “România s-a angajat să intensifice lupta împotriva corupţiei de la intrarea sa în Uniunea Europeană în 2007 şi face obiectul unei supravegheri a Bruxelles-ului în acest domeniu”.

    Secţia pentru procurori a CSM (Consiliului Superior al Magistraturii) a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT (Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism).

    Sâmbătă dimineaţă, Alina Bica a fost arestată de instanţa supremă, în dosarul de corupţie în care este cercetată pentru abuz în serviciu, după despăgubirea acordată pentru un teren supraevaluat din Capitală de o comisie de la ANRP din care procurorul a făcut parte.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă pentru celelalte trei persoane reţinute în acest dosar: Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.