Blog

  • Ponta, în plenul Camerei: Regret faptul că nu toţi au putut vota în diaspora, am plătit preţul politic. Fac apel pentru adoptarea votului electronic

    “Mulumesc tuturor care au votat din diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toţi au putut vota, că am plătit preţul politic, dar îmi permit să atrag atenţia că cei care au votat în diaspora nu ştiu dacă au venit, sigur au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puţin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care vorbesc în numele diaspora”, a spus Ponta.

    El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

    “Cred că este de datoria celor reprezentanţi în Parlament, tuturor grupurilor politice, să adopte aceste măsuri legislative, unu – crearea cadrului de vot modern, de participare la vot şi doi – atribuţii pentru o instituţie nepolitică care să organizeze votul astfel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice”, a adăugat Ponta.

  • Regizorul Peter Jackson va primi o stea pe Walk of Fame

    Steaua de pe Walk of Fame dedicată regizorului neozeelandez Peter Jackson, în vârstă de 53 de ani, va fi cea de-a 2.538-a distincţie de acest tip acordată unei personalităţi a cinematografiei mondiale, potrivit contactmusic.com.

    La ceremonia de dezvelire a plăcii cu numele regizorului faimos pentru filmele din seriile “Stăpânul Inelelor” şi “Hobbitul” vor participa actorii Orlando Bloom, Evangeline Lily şi Andy Serkis.

    Peter Jackson, un fan al povestirilor fantastice ale lui J.R.R. Tolkien, a făcut istorie cu trilogia “Stăpânul Inelelor”, devenind primul regizor care a realizat trei filme importante simultan. Anterior a primit critici favorabile pentru lungmetrajul “Heavenly Creatures” (1994), care a obţinut Leul de Argint la Festival de Film de la Veneţia şi o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

    Peter Jackson a fost recompensat cu trei premii Oscar, în categoriile “cel mai bun film”, “cel mai bun scenariu adaptat” şi “cel mai bun regizor”, pentru “Stăpânul Inelelor: Întoarcerea regelui” (2004). Pentru acelaşi film, Jackson a primit şi un Glob de Aur pentru cel mai bun regizor.

  • Serialele şi actorii britanici, marii învingători la gala International Emmy Awards 2014

    Canada, Belgia, Suedia, Olanda, Germania şi Brazilia au câştigat fiecare un trofeu la acest eveniment, care a fost organizat luni seară, la New York.

    Britanicii au obţinut un premiu International Emmy la categoria “cel mai bun serial-dramă”, cu “Utopia”, produsă de Dennis Kelly şi Marc Munden, dar şi premiul International Emmy pentru cel mai bun actor, atribuit lui Stephen Dillane, pentru rolul Karl Roebuck din serialul “Tunnel”.

    Britanicii, nominalizaţi la şase categorii, s-au impus şi la categoria “divertisment fără scenariu”, cu programul “Educating Yorkshire”, produs de David Brindley şi David Clews.

    La categoria “cea mai bună actriţă”, britanica Olivia Colman, care o interpretează pe inspectoarea de poliţie Ellie Miller din serialul “Broadchurch”, a fost învinsă de olandeza Bianca Krijgsman, care a fost premiată pentru rolul ei din serialul “Nieuwe Wereld”.

    Belgia s-a impus la categoria “cel mai bun serial-comedie”, cu “Wat Als 2”, de Tim Van Aelst şi Sofie Peeters, iar Germania a triumfat la categoria “cea mai bună miniserie TV”, cu producţia “Unsere Mütter, Unsere Väter”, de Heike Hempel şi Benjamin Benedict.

    Canada, nominalizată la trei categorii, a câştigat un Emmy pentru cel mai bun program artistic, pentru “The Exhibition”, de Damon Vignale şi Miho Yamamoto. Suedia a fost premiată la categoria “cel mai bun documentar”, cu “Frihet bakom galler”, de Maryam Ebrahimi.

    Cea de-a 42-a gală International Emmy Awards, organizată într-un mare hotel newyorkez, a fost prezentată de actorul britanic Matt Lucas. Evenimentul recompensează în fiecare an excelenţa din producţiile de televiziune realizate în afara Statelor Unite. Însă, pentru prima oară, în acest an au fost premiate şi producţiile din Statele Unite realizate în limba spaniolă.

    În această nouă categorie, “cel mai bun program difuzat în primetime realizat în altă limbă decât engleza”, trofeul International Emmy a fost atribuit producţiei în limba spaniolă “El Senor de los cielos”, realizată de Telemundo Studios/ Caracol TV.

    Creatorul serialului “Mad Men” a primit un trofeu International Emmy onorific, la fel ca actorii Christina Hendricks şi John Slattery. CEO-ul grupului Globo, Roberto Irineu Marinho, a fost şi el recompensat cu un trofeu onorific.

    În total, 19 ţări au fost nominalizate în acest an, cu 40 de selecţii în 10 categorii.

    Ţările nominalizate au fost Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franţa, Japonia, Germania, Filipine, Portugalia, Marea Britanie, Suedia, Turcia şi, pentru prima dată, Statele Unite, pentru producţii în limba spaniolă.

    Brazilia, care primise cinci nominalizări, a câştigat un International Emmy la categoria “cea mai bună telenovelă”, pentru producţia “Precious Pearl”, de Thelma Guedes şi Amora Mautner.

    International Academy of Television Art and Sciences, organizaţia care decernează aceste premii, este alcătuită din reprezentanţi ai marilor companii mass-media şi personalităţi din industria de divertisment din peste 50 de ţări.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Bănicioiu: Bugetul Ministerului Sănătăţii ar trebui să includă creşteri salariale şi testări genetice pentru cancer

    Ministrul Sănătăţii, Nicoale Băcioiu, a spus că bugetul Sănătăţii a fost, în 2014, de 4,4 miliarde de lei, iar pentru 2015 a solicitat ca această sumă să crescă, astfel încât să poată fi incluse creşterile salariale anunţate, menţinerea burselor pentru medicii rezidenţi, dar şi finanţarea unor programe naţionale de sănătate noi, una dintre propuneri vizând efectuarea de teste genetice pentru cancer.

    “Banii sunt o problemă pană la un anumit punct. Problema este cum gestionezi aceşti bani ca să ajungă pe ceea ce trebuie să fie cheltuiţi. Nu cred că, cu cât ai mai mulţi bani, problemele se rezolvă. Noi trebuie să facem un mecanism care să funcţioneze. La medicamente, nu am vorbit de suplimentarea de buget, pentru că noile molecule nu au adus cheltuieli suplimentare de buget. Noi am cerut un buget mai mare şi discutăm cu Ministerul de Finanţe. L-am fundamentat foarte bine şi trebuie să avem o colaborare foarte bună instituţională, dar şi a miniştrilor de resort. Am solicitat o creştere şi mă aştept ca bugetul să fie peste 4,4 – 4,5 milioane de lei. (….) Consider o prioritate majoră bugetul alocat pentru programe naţionale de sănătate, unde prevedem o creştere suplimentară, pentru a elimina sincope şi disfuncţii, de la 740 milioane de lei la 882 milioane de lei în 2015”, a declarat Bănicioiu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Nicolae Bănicioiu a precizat că sunt mai multe discuţii privind programele naţionale de sănătate, fiind în plan şi introducerea de programe noi.

    “Spre exemplu, dorim să reluăm programul de fertilizare in vitro. Aşa cum am spus, în buget includem şi partea de testare a hipoacuziei la nou-născuţi şi luăm în calcul şi o suplimentare de buget pentru programul de cancer, dar ne gândim să introducem partea de testare genetică pentru bolnavii de cancer. Sper să fie posibil acest fapt şi în România. Suplimentări vor fi şi pe programul «Mama şi copilul» şi tot ce înseamnă prematuri. Şi la programul de transplant ne gândim la suplimentarea veniturilor. Proiectul de buget are în calcul şi creşterile salariale propuse, dar şi bursele pentru medicii rezidenţi”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Referindu-se la testările genetice pe partea de oncologie, ministrul Sănătăţii a explicat că acestea sunt valabile pentru leucemie şi se doreşte ca în anul viitor să nu apară sincope, dar că şi alte tipuri de cancer ar putea beneficia de astfel de testări.

    “Noi aducem partea de finanţare. Protocoalele şi recomandările le aşteptăm de la comisia de oncologie. Este, dacă vreţi, un subprogram naţional care să asigure chiar până la ce este necesar pentru testare. Sumele nu sunt foarte mici, din păcate, dar dacă reuşim să drămuim lucrurile, spre să putem demara chiar din prima parte a anului, dacă nu, în a doua parte, după rectificare, vom avea sume consistente”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    La conferinţa Mediafax Talks About Health Reform, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care are ca parteneri Metropolitan Life şi Terapia Ranbaxy, sunt abordate teme precum stadiul actualizării noii liste de medicamente, cardul de sănătate, legea malpraxisului, dosarul electronic, reabilitarea unităţilor sanitare cu probleme şi necesitatea asigurărilor de sănătate.

    Federaţia Sanitas anunţa, la sfârşitul lunii octombrie, că în urma discuţiilor cu premierul Victor Ponta s-a stabilit ca din ianuarie 2015 să fie majorate cu 100 de lei salariile tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială, nu doar cele sub plafonul de 1.500 de lei, aşa cum se discutase în iunie, la Ministerul Finanţelor.

  • Papa Francisc, la Strasbourg pentru a vizita instituţiile europene

    Suveranul Pontif urmează să pronunţe câte un discurs solemn în faţa celor două instituţii, în cadrul acestei vizite de patru ore, cea mai scurtă efectuată vreodată de un Papă în străinătate.

    Vizita, în cursul căreia Papa ar urma să ceară Europei să îşi consolideze poziţia în faţa crizei şi a viziunilor naţionaliste, nu include nici o baie de mulţime sau ieşiri în public, spre dezamăgirea credincioşilor locali.

    Aceştia vor putea însă urmări vizita Papei pe două ecrane gigantice instalate în catedrala din Strasbourg. Un spaţiu securizat a fost de asemenea amenajat în faţa Consiliului Europei, de unde aproximativ 2.500 de persoane îl vor putea vedea pe Suveranul Pontif.

    Ultima vizită a unui Papă în aceste instituţii datează din 1988 şi a fost făcută de Ioan Paul al II-lea cu puţin timp înainte de căderea Zidului Berlinului.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Proactivitatea şi mintea de pe urmă

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)


    De fapt această nouă modă sau descoperire este o reţetă sigură de funcţionare şi de relaţionare, dar numai timpul ne învaţă să o apreciem şi să o şi folosim.

    Este o ocazie bună, poate, să înţelegem şi proactivitatea dintr-un unghi nou. La prima auzire, proactivitatea pare să aibă în ea un pic de intenţie, un pic de exaltare, un pic de creativitate, nişte venire în întâmpinare. Organizaţiile sunt înnebunite să aibă astfel de oameni proactivi. Şefii îşi doresc cu disperare subordonaţi proactivi, în relaţiile interpersonale fantasmăm despre proactivitate: dacă ar fi făcut… dacă ar fi spus… dacă ar fi…

    „Dacă ar fi“ înseamnă însă anticipare, iar anticiparea înseamnă de fapt prezenţa gândirii de pe urmă înainte, nu după. Anticiparea nu este o intuiţie, o nălucă sau vreo entuziasmare, ci este o analiză lucidă şi pragmatică a efectelor unei acţiuni, înainte ca aceasta să se producă. De obicei anticiparea este dată de înţelepciune şi de cumpătare, de cazuistică personală, nu doar de entuziasm sau de bună intenţie sau doar de cazuistica altora. Aşadar, proactivitatea nu poate apărea cu adevărat decât în mediile mature în care oamenii sunt echilibraţi, sunt şi foarte buni specialişti, au un nivel ridicat de angajament şi funcţionează aliniat cu un sistem de valori, personal sau organizaţional, şi-au înţeles şi şi-au integrat propriile experienţe de dezvoltare şi de maturizare.

    Proactivitatea presupune prezenţă, ea este doar aparent despre viitor. Atunci când suntem proactivi suntem prezenţi şi conectaţi deopotrivă la context şi la propriul sistem de valori. Atunci când oricare dintre cele două, context sau sistem de valori, este scăpat din vedere, putem vorbi, cel mult, despre entuziasm.

    Tinerii par proactivi şi li se cere proactivitate. Există la ei o bucurie firească a începuturilor, dar şi a junioratului – ei mai degrabă se comportă ca şi cum ar fi proactivi, dar nu au rafinată anticiparea. Seniorii şi profesioniştii adevăraţi sunt exaltaţi doar dacă sunt imaturi – ei mai degrabă anticipează decât să fie proactivi.

    Există foare multe organizaţii de tineri care se comportă aparent proactiv: invită tot felul de specialişti să le vorbească, cer sfaturi sau idei, se pregătesc şi răspregătesc cu mintea de pe urmă a altora ca să aibă antrenată în avans mintea lor de pe urmă. Imaginează medii şi contexte aseptice, ideale, pentru care noi, specialiştii, avem opinii şi cazuistică, dar adevărata provocare este propria lor expunere la mediile virusate şi lupta cu provocările acelor medii.

    Este oricum mult mai bine decât niciun fel de pregătire, dar chiar şi aşa, la acest nivel, proactivitatea este doar o aspiraţie, nu ajunge să fie şi pusă în practică în sensul ei profund. Cei mai mulţi dintre aceşti oameni ajung să iasă repede din contextul nociv în care ajung, or, cea mai mare izbândă şi provocare, dar şi cel mai mare câştig este să faci faţă pe o durată mai lungă mediului, fără a te lăsa copleşit şi virusat de el. Organizaţiile, mediile, relaţiile ideale nu există, există doar experienţele care creează, în timp, capacitatea de anticipare şi comportamentele adevărate asociate cu proactivitatea profundă (nu entuziasmul, care poate fi cel mult asociat cu o pseudo-proactivitate).

    Mrejele lui „aşa am simţit“ sunt foarte păguboase dacă nu ţinem cont de toate consecinţele unui comportament sau ale unei decizii. „Dacă aş fi ştiut“ este anunţul unei neanticipări, adică al unei deconectări de la context, de la valori, de la informaţiile existente în legătură cu ceea ce ar fi trebuit ştiut, este o lipsă de preocupare. Tot ce ştim dinainte sunt experienţele personale anterioare şi lecţiile învăţate pas cu pas din ele. Acestea creează capacitatea de anticipare şi apoi atitudinea proactivă.

    Dacă nu ne folosim de ele, avem indicii de stagnare sau de lipsă de maturitate. De la un moment dat încolo, de regulă odată cu maturitatea, „dacă aş fi ştiut“ ar trebui să dispară din vorbirea curentă a adulţilor.

    Afirmaţia acum celebră „decât să fiu mârlan, mai bine pierd“ are şansa şi potenţialul să devină un motto al societăţii româneşti şi este cel mai bun antidot de până acum pentru mentalitatea „cine nu câştigă e prost“ pentru că arată cum integritatea te face proactiv în felul corect, nu în felul exaltat, şi cum mintea de pe urmă, deşi doare uneori folosirea ei, aduce linişte şi împlinire.

    Sau invers, vorba proverbului, prostul întâi o croieşte, apoi o gândeşte.

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.

  • Ponta le-a spus deputaţilor PSD că vrea restructurarea Guvernului şi Congres în primăvară – surse

    Sursele citate au arătat că Ponta a fost în asentimentul tuturor atunci când a vorbit despre restructurarea Guvernului, fapt care ar echivala cu venirea noului Cabinet în Parlament, pentru a obţine votul parlamentarilor.

    Aceleaşi surse au arătat că restructurarea Cabinetului echivalează cu o comasare a unor ministere.

    Pe de altă parte, Ponta le-a spus deputaţilor, legat de Congresul PSD, că vrea ca acesta să fie convocat la începutul anului 2015.

  • Percheziţii la o asociaţie de nevăzători şi la o confederaţie patronală, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în acest dosar se fac cercetări care vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.

    Potrivit sursei citate, anchetatorii fac nouă percheziţii în municipiile Bucureşti şi Buzău, din care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că au loc percheziţii la sediul Asociaţia Nevăzătorilor din România şi la sediul unei confederaţii patronale.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Cumpărăturile stimulează capacităţile cerebrale ale persoanelor de vârsta a treia

    Cercetătorii americani au descoperit că persoanele de vârsta a treia par să aibă nevoie de capacităţi cerebrale suplimentare pentru a lua anumite decizii atunci când se află la cumpărături, în special acele hotărâri care se bazează pe memorie, informează dailymail.co.uk.

    Pentru a face acest lucru, vârstnicii folosesc o regiune cerebrală adiţională pentru a-şi aminti acele produse care concurează între ele şi pentru a-l alege pe cel mai bun – fapt care favorizează goana după chilipiruri şi reduceri de preţ.

    “Studiul ne oferă o imagine foarte clară”, spune Nichole Lighthall, coordonatoarea cercetării, publicată recent în Journal of Neuroscience.

    “Persoanele de vârsta a treia sănătoase, chiar dacă memoria lor nu mai este la fel de bună în trecut, «recrutează» pe cale naturală alte regiuni ale creierului care nu sunt asociate în mod tradiţional cu aceste sarcini. Se pare că acest fapt le permite să performeze la un nivel înalt”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Cercetătorii americani au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) – o tehnică noninvazivă care măsoară indirect schimbările din activitatea cerebrală – şi au scanat creierele unui număr de 25 de adulţi tineri (cu vârsta medie de 25 de ani) şi cele ale unui număr de 22 de persoane de vârsta a treia (cu vârsta medie de 70 de ani), în timp ce participanţii la experiment priveau fotografii ale unor produse de consum, notate cu ajutorul unui sistem de apreciere care indica valoarea acestora, similar celor de pe site-urile de comerţ online precum Amazon.com.

    Participanţii au fost rugaţi să “continue să cumpere”, navigând de la un ecran la altul, în timp ce încercau să îşi amintească valoarea fiecărui produs pe care îl analizau.

    Apoi, ei au trebuit să aleagă cel mai bun dintre două produse concurente, precum două pulovere diferite, pe baza valorii mai ridicate a unuia dintre ele.

    Unele versiuni ale experimentului au fost foarte uşoare.

    De exemplu, participanţii au văzut primul produs, apoi l-au văzut pe al doilea şi apoi au fost rugaţi să îl selecteze pe cel mai bun.

    În testele mai dificile, participanţii au văzut primul produs, apoi au fost nevoiţi să afle anumite lucruri despre acesta sau să “cumpere” alte obiecte care nu aveau o legătură cu produsul, înainte de a vedea al doilea produs concurent şi să ia o decizie.

    Voluntarii tineri şi cei de vârsta a treia au luat decizii cu aceeaşi viteză şi acurateţe.

    Pe lângă tiparele obişnuite ale activităţii cerebrale, voluntarii de vârsta a treia şi-au folosit o anumită regiune a creierului, denumită cortex prefrontal ventromedial (vmPFC), în momentul în care nevoia de memorare a crescut în intensitate.

    Regiunea vmPFC este cunoscută deja pentru implicarea ei în calcularea riscurilor şi îi ajută pe oameni să atribuie valoare unor recompense şi emoţii.

    În cadrul acestui studiu, cu cât activitatea era mai mare în vmPFC, cu atât participanţii s-au descurcat mai bine în sarcinile trasate.

    Potrivit autorilor săi, studiul ar putea duce la dezvoltarea unor strategii de ameliorare a deficitului decizional în rândul persoanelor de vârsta a treia.