BusinessMagazin

Blog

  • Fostul şef al OJPDRP Alba şi-a construit vilă de locuit pe bani UE alocaţi pentru pensiune turistică

    Potrivit anchetatorilor, Florian Farcaş, şef al OJPDRP Alba până în anul 2010, locuieşte într-o vilă construită cu fonduri europene în cadrul proiectului “Construire pensiune agroturistică, comuna Ighiu, localitatea Şard, judeţul Alba”. Proiectul o are drept beneficiar pe Simona Adriana Farcaş, soţia fostului şef al OJPDRP Alba.

    Astfel, Florian Farcaş “a încălcat prevederile codului de conduită privind evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, implicându-se, în mod direct, sub paravanul unor firme de consultanţă pe care le gestionează prin interpuşi, în întocmirea de proiecte, care, ulterior, au fost evaluate, respectiv aprobate la plată de către colegi ai săi sau, chiar, de către el însuşi”, spun procurorii.

    “În perioada în care a deţinut funcţia de director al OJPDRP Alba, fiind susţinut şi favorizat atât de şeful serviciului de evaluare din cadrul CRPDRP Centru Alba Iulia (Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, n.r.), Vlademir Străjan, cât şi de directorul din acel moment al centrului, Marian Ionescu (în prezent director general al CRPDRP Centru Alba Iulia), Farcaş a întocmit, în timpul programului de lucru şi în prezenţa colegilor de birou, diverse proiecte, având asupra sa chiar şi ştampilele beneficiarilor, în scopul autentificării documentaţiilor”, se arată în actele procurorilor DNA.

    Semnificativ în acest sens, arată anchetatorii, este cazul proiectului aferent construirii unei pensiuni în localitatea Almaşu Mare (Zlatna, judeţul Alba), în valoare de 401.000 de euro, depus de societatea Nicoleta Styl, din localitatea Ighiu, având ca asociat / administrator pe Maria Nicoleta Drăghiciu, pentru aprobarea căruia Florian Farcaş a primit o parcelă de teren în suprafaţă de aproximativ 600 metri pătraţi în intravilanul municipiului Alba Iulia (zona cartierului Miceşti).

    În acest mod, arată procurorii, Farcaş a întocmit, numai în cursul lunii decembrie 2011, aproximativ 20 proiecte, la un tarif de 500 de lei per aplicaţie, care au fost depuse pentru finanţare în cadrul PNDR la selecţia de proiecte din luna aprilie 2012, pe măsura 112 – “Instalarea tinerilor fermieri”.

    Totodată, arată anchetatorii, în schimbul unor comisioane consistente (de circa 2% din valoarea unui proiect), Farcaş l-a consiliat/sprijinit pe Ioan Liviu Merca, asociat/administrator al societăţii MM Agromer Belin, judeţul Covasna, pentru întocmirea proiectelor finanţate din fonduri europene în cadrul PNDR “Construire complex zootehnic porci la îngrăşat”, depus de societatea Carnicom Belin, în valoare de 6.634.188 de lei, şi “Înfiinţare fermă zootehnică porc gras”, depus de societatea Mercatop Belin, în valoare de 6.643.878 de lei.

    Procurorii DNA au descins marţi la 12 adrese ale unor persoane fizice şi juridice din judeţul Alba, ei făcând cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011 – 2014.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că una dintre percheziţii are loc la sediul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Centru din Alba Iulia, instituţie aflată în subordinea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, înfiinţată în acest an de Ministerul Agriculturii, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

  • Iohannis va avea o vizită în Republica Moldova şi în SUA înainte de depunerea jurământului – surse

    Vizita lui Iohannis în Republica Moldova vine după ce în timpul campaniei electorale staff-ul ACL a făcut demersurile pentru o vizită la Chişinău, rămase însă fără rezultat.

    Potrivit surselor citate, Iohannis se va afla vineri în Republica Moldova, unde va avea întrevederi cu preşedintele ţării şi cu premierul guvernului moldovean.

    De asemenea, preşedintele ales ar urma să se deplaseze în Statele Unite ale Americii într-o vizită neoficială, înainte de depunerea jurământului din Parlament în calitate de preşedinte, pe 22 decembrie.

  • Rus: Absorbţia fondurilor europene prin POS-T a depăşit 50%. Pentru 2015 estimăm un nivel de 90%

    “La 25 noiembrie 2014, Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) a înregistrat o rată de absorbţie a fondurilor europene de 51,38% din totalul bugetului pe 2007-2013. Asta este o realizare, pentru că s-a plecat de la procente foarte mici de absorbţie. (…) Anul viitor cred că vom reuşi să absorbim, cu un efort mare investiţional şi de lucrări efectuate, 90% din ceea ce avem alocat. Poate chiar vom depăşi 90%”, a spus Rus, într-o conferinţă de presă.

    El a afirmat că în prezent sunt în evaluare oferte pentru studii de fezabilitate necesare mai multor proiecte.

    “Anul viitor va fi un an de foc pe infrastructură, şi rutieră, şi feroviară, şi aeriană şi navală, cu foarte multe probleme de rezolvat”, a adăugat Rus.

    Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor, din totalul bugetului POS-T aprobat pentru perioada 2007-2013, de 4,28 miliarde euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.

    Până la finele acestui an rata de absorbţie estimată va fi de aproximativ 56%, adică 1,022 miliarde euro, valoarea cumulată a sumelor absorbite din exerciţiul bugetar 2007-2013 totalizând 2,4 miliarde euro.

    Rata de absorbţie a fondurilor structurale a evoluat de la 10,7% în anul 2012 la 32,2% în anul 2013.

    Pentru anul 2015, ţinta stabilită este de aproximativ 1,5 miliarde euro, ceea ce va conduce la o rată de absorbţie estimată de peste 90% şi o valoare autorizată a cheltuielilor de aproximativ 3,9 miliarde euro.

    Cei mai importanţi beneficiari ai POS-T sunt CNADNR (absorbţie de aproape 70% la finele acestui an din cei 2,26 miliarde euro alocaţi), CFR SA (absorbţie de 54% în 2014) şi Metrorex (20%).

    Printre măsurile vizate pentru anul viitor se numără includerea la finanţare a unor proiecte noi de infrastructură, precum tronsoanele de autostradă Suplacu de Barcău – Borş şi Nădăşelu – Gilău, şi a tronsoanelor de magistrală de metrou M1 şi M3, continuarea procesului de achiziţionare de utilaje de deszăpezire şi al procesului de fazare a proiectelor ca o soluţie pentru a asigura transferul finanţării proiectelor din perioada de programare 2007-2013 în intervalul 2014-2020.

    În plus, se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţii de management şi a beneficiarilor, începerea implementării unor proiecte de infrastructură (autostrada Lugoj – Deva, cu loturile 2,3 şi 4, autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, autostrada Sebeş – Turda şi reabilitarea liniei de cale ferată Radna – Gurasada – Simeria), precum şi pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada de programare 2014-2020.

    Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.

  • Compania din România care recrutează 20 de angajaţi săptămânal

    Compania va angaja astfel, până la finalul lui 2014, câte 20 de specialişti IT săptămânal. Jumătate dintre poziţiile deschise sunt disponibile în cadrul diviziei Service Desk, în timp ce 30% sunt pentru dezvoltarea de aplicaţii şi 20% pentru servicii de infrastructură. 20 de specialişti vor fi angajaţi  în centrul din Sibiu şi alţi 100 în centrul din Bucureşti.

    „În prezent, avem o mare varietate de poziţii deschise. Pentru zona de suport căutăm specialişti care au cunoştinţe de franceză, germană, spaniolă, maghiară, rusă şi engleză, în timp ce pentru divizia Application Development vizăm dezvoltatori specializaţi pe tehnologiile Java, .Net şi Mobile”, a declarat Daniela Vercellino, EMEA Recruitment Manager, Stefanini România.

    În ceea ce priveşte nivelul de experienţă, Stefanini caută atât specialişti entry-level, cât şi profesionişti middle-level şi seniori. Pentru divizia Service Desk, compania este interesată în primul rând de cunoştinţele de limbi străine ale candidaţilor, dar şi ca aceştia să aibă cel puţin 6 luni de experienţă în domeniul IT. Cerinţele minime pentru candidaţii interesaţi de posturile din departamentul de dezvoltare se referă la mai mult de trei-patru ani de experienţă, în timp ce pentru divizia de servicii de infrastructură, Stefanini caută persoane cu peste doi ani de experienţă.

    Specialiştii IT ce vor fi recrutaţi de Stefanini până la finalul acestui an vor lucra pe proiecte pentru clienţi din domenii precum cel alimentar, auto, dezvoltare software, transport, turism şi sănătate.

    Deşi compania recrutează atât candidaţi entry-level, cât şi seniori, procesul de recrutare este destul de asemănător, începând cu un interviu de HR, urmat de un test de personalitate şi teste tehnice, apoi, în cazul în care candidatul se califică, de încă un interviu, cu managerul departamentului în care ar urma să lucreze. În funcţie de nivelul de experienţă şi profilul tehnic necesar, procesul de selecţie poate dura de la 2 săptămâni, în cazul specialiştilor juniori, până la 2 luni, în cazul seniorilor. Pentru selecţia candidaţilor, compania utilizează toate canalele disponibile, de la secţiunea de cariere de pe site, până la recomandări interne şi târguri de joburi – pentru poziţiile entry-level – sau căutare directă şi head hunting – pentru poziţiile de senior sau management. Stefanini selectează cei mai buni candidaţi, pe baza rezultatelor şi intereselor lor, punându-le apoi la dispoziţie programe de training, coaching şi mentorship.

  • Creşterea economică a SUA pentru trimestrul al treilea a fost revizuită la 3,9%, de la 3,5%

    În primele două trimestre ale anului, PIB-ul SUA a înregistrat o creştere medie anualizată de 4,2%, cea mai bună evoluţie la şase luni începând cu cea de a doua jumătate a anului 2003, transmite MarketWatch.

    Consumul intern, care contribuie cu aproape 70% la produsul intern brut, a crescut cu 2,2% în trimestrul al treilea, potrivit datelor revizuite publicate marţi de Departamentul pentru Comerţ al SUA. Cifrele iniţiale indicau un avans de 1,8% în perioada iulie-septembrie.

    Investiţiile companiilor în echipamente au fost de asmenea revizuite în urcare, de la 7,2% raportat anterior la 10,7%.

    Pe de altă parte, noile date arată că exporturile SUA au avansat cu doar 4,9% în trimestrul al treilea, mult sub creşterea de 7,2% estimată în octombrie de Departamentul pentru Comerţ, în timp ce declinul importurilor a fost revizuit la 0,7%, faţă de scăderea de 1,7% raportată iniţial.

  • Fermier care şi-a declarat fals oile ca fiind născute recent, într-un proiect UE, cercetat de DNA

    Anchetatorii DNA au descins, marţi dimineaţă, la 12 adrese din Alba, ale unor persoane juridice şi fizice.

    În dosarul în care procurorii au dispus percheziţiile este vizat şi fermierul Gheorghe Ioan Giurgiu, suspectat că a depus documente false în cadrul unui proiect prin care încerca obţinerea unui sprijin nerambursabil de 40.000 de euro.

    Anchetatorii arată că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a sesizat DNA cu privire la existenţa unei suspiciuni de fraudă împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene în legătură cu proiectul “Instalare tânăr fermier Giurgiu Gheorghe – Ioan”.

    În urma cercetărilor efectuate, arată procurorii DNA, a rezultat că, în 13 ianuarie 2012, beneficiarul Giurgiu a depus la APDRP, oficiul judeţean Alba, cererea de finanţare pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, cu denumirea “Instalare tânăr fermier Giurgiu Gheorghe Ioan”, în cuprinsul căreia a declarat – în fals – că ovinele pe care le deţine în cadrul fermei sale, în număr de 148, sunt născute în perioada 2 februarie – 26 februarie 2011, încadrându-se la categoria “Oi – alte oi”, criteriu care a determinat mărirea, în mod artificial, a dimensiunii fermei din punct de vedere al calculului unităţilor de dezvoltare economică (UDE), împrejurare care a condus, în final, la declararea solicitantului ca eligibil pentru finanţare pe Măsura 112, acesta primind, în urma semnării contractului de finanţare, prima tranşă a ajutorului financiar din fonduri europene nerambursabile în cuantum de 103.759 de lei.

    Procurorii mai arată că Giurgiu a justificat datele de naştere ale ovinelor deţinute în cadrul fermei prin depunerea unui formularul de mişcare, întocmit de medicul veterinar Dorin Dumitru, al cărui conţinut a fost modificat, prin introducerea de menţiuni suplimentare faţă de exemplarul original, respectiv menţiunile privind datele false de naştere a ovinelor, în perioada 2 februarie – 26 februarie 2011.

    Din evidenţele existente în baza de date a Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor – Registrul exploataţiilor, rezultă datele de naştere reale ale aceloraşi animale, respectiv în perioada 2005 – 2008.

    DNA mai arată că din declaraţia lui Giurgiu a reieşit faptul că cererea de finanţare i-a fost întocmită de numitul Florian Farcaş, fostul director al oficiului judeţean Alba al APDRP până în anul 2010.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anchetatorii fac 12 percheziţii, la 11 adrese din municipiul Alba-Iulia şi localităţi învecinate, din care două sunt instituţii publice de interes local, iar restul sunt sediile unor firme şi domiciliile unor persoane.

    Cercetările vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, conexe ori asimilate acestora, şi infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011 – 2014, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că una dintre percheziţii are loc la sediul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Centru din Alba Iulia, instituţie aflată în subordinea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale înfiinţată în acest an de Ministerul Agriculturii, prin reorganizarea APDRP.

  • Trei întrebări retorice despre isteria preţurilor greşite de la eMAG

    S-a scris mult despre faptul că magazinul online eMAG a înregistrat duminică, 23 noiembrie, în intervalul 20:30-23:59, o eroare la încărcarea preţurilor pentru anumite produse resigilate, după cum a comunicat oficial compania într-un comunicat de presă.

    De exemplu, un telefon Samsung Galaxy S4 a putut fi cumpărat la preţul de un leu, redus de la 1.449 lei, în respectivul interval orar.

    Compania eMAG a ales să livreze produsele vândute la preţuri greşite, întrucât „satisfacţia clientului este foarte importantă pentru noi şi vom onora absolut toate comenzile, iar produsele vor fi expediate rapid”.

    În articolele publicate în mediul online, există voci care apreciază decizia managementului magazinului de a livra produsele la preţuri eronate, asta însemnând pentru companie o pierdere de 1.157.200 de lei (circa 250.000 de euro), conform datelor oficiale.

    Să facem exerciţiul următor:

    Ion Ionescu, cumpărător de bună credinţă, intră pe siteul eMAG, duminică, 23 noiembrie, la ora 20:29 şi cumpără telefonul Samsung Galaxy S4, la preţul redus de 1.449 de lei, oferit cu ocazia evenimentului de marketing Black Friday.

    Radu Rădulescu, cumpărător de bună credinţă, intră pe siteul eMag, duminică, 23 noiembrie, la ora 20:31 şi cumpără acelaşi telefon Samsung Galaxy S4, la preţul de un leu, calculat eronat, după cum a admis compania. Radu Rădulescu observă preţul ridicol de mic şi alege să comande produsul, urmând să afle în ziua următoare că preţul este greşit, dar eMAG îi va livra totuşi produsul la valoarea calculată eronat.

    Tot în ziua următoare, Ion Ionescu află de la eMAG, prin intermediul presei, că în intevalul orar 20:30-23:59, la doar două minute după ce a comandat respectivul telefon, compania a afişat dintr-o eroare preţuri cu 1.448 de lei mai mici pentru acelaşi produs, acestea fiind livrate celor care au comandat, deşi preţurile nu fuseseră calculate corect.

    Trei întrebări retorice:

    În ce măsura “satisfacţia clientului” Ion Ionescu a fost împlinită de către eMAG?

    Ce garanţie are Ion Ionescu la viitoarele cumpărături din respectivul magazin că nu va plăti de 1.449 de ori mai mult decât preţul care ar putea fi afişat după două minute de la plasarea comenzii?

    Din banii cui a fost acoperită pierderea de 1.157.200 lei cauzată de eroarea de calcul urmată de livrarea produselor la preţuri calculate în mod incorect?  Nu tot din banii lui Ion Ionescu?

    Vă aştept comentariile mai jos.

  • Un start-up româno-elveţian câştigă premiul “Newcomer Swiss ICT”

    Juriul concursului a apreciat sistemul patentat “OnAirCamera”, care combină camerele de filmat cu software-ul propriu dedicat evenimentelor sportive. Localizarea se realizează prin funcţiile unui smartphone, iar la final fiecare concurent primeşte un film cu parcursul său în competiţie, direct în aplicaţia mobilă. În România, iRewind™ a fost susţinută de Orange încă din 2012 şi este prezentă pe pârtiile Clăbucet din Predeal şi Cheile Grădiştei în timpul sezonului de schi.

    “Dezvoltarea pieţei video, creşterea conexiunilor la internet şi a numărului de smartphone-uri este exact direcţia în care ne îndreptăm. Considerăm că această soluţie are un mare potenţial de dezvoltare şi de a deveni un standard pentru sporturile cronometrate”, a explicat juriul, în motivare.

    Gala ICT Award este recunoaşterea activităţii companiilor elveţiene în materie de inovaţii în domeniul ITC. Juriul a ales câstigătorul din cei 5 finalişti care au trecut de probele preliminarii. Valoarea premiului este şi mai mare datorită faptului că în 2014 am avut parte de o ediţie aniversară, Swiss ICT Award împlinind zece ani de activitate. “Sunt mândru că la numai 7 luni după câştigarea marelui premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, iRewind™ primeşte cea mai mare recunoastere elveţiană în domeniul ITC. Acest lucru ma face încrezător că, la fel ca fiecare posesor de filmuleţ realizat de noi, suntem on track! Suntem aici să facem istorie şi nu ne ferim de pionerat. Mulţumim Orange pentru încrederea pe care a avut-o în noi de la început. Ne dorim să schimbăm lumea şi credem că, pas cu pas,  iRewind™ şi întreaga echipă care lucrează pentru acest produs fenomenal a început să o facă.” a declarat Bogdan Mănoiu – Fondator & CEO iRewind™.

     

    iRewind™ creează pentru paricipanţii la evenimente sportive din 8 ţări europene filme personalizate cu parcursul fiecăruia pe toata durata competiţiei respective. Evenimentele pe care le acoperă sunt din ce în ce mai diferite: maratoane, meciuri de golf, competiţii de schi. iRewind™ plasează camere de filmat pe traseul acestor evenimente şi generează automat filme în care participantul este vedeta. Filmele se pot distribui pe platforma web sau prin aplicaţia de smartphone. Compania iRewind™ este prezentă în 8 ţări din Europa şi are planuri de extindere până la sfârşitul anului 2014 în alte cel puţin 10.

  • O companie din Turcia va investi 40 milioane euro într-o fabrică de biscuiţi şi prăjituri la Craiova

    Fabrica va avea circa 300 de angajaţi.

    “Ne-am orientat investiţia către România datorită condiţiilor bune de piaţă, avantajelor poziţionării în regiune, a logisticii şi stabilităţii economice a ţării. Totodată, deoarece oraşul Craiova se află situat chiar în centrul regiunii în care vom face distribuţia, vom optimiza distanţele din punct de vedere logistic şi vom putea ajunge mai repede la consumatori. Intenţia noastră este de a deveni un brand regional şi global. Odată cu investiţia în România, am făcut un pas important către îndeplinirea acestui obiectiv”, a declarat marţi într-un comunicat preşedintele ETİ, Firuzhan Kanatlı.

    El a fost prezent marţi la ceremonia de începere a lucrărilor la fabrica din Craiova, alături de preşedintele Consiliului Executiv ETİ, Hakan Polatoğlu, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, primarul municipiului Craiova, Lia-Olguţa Vasilescu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.

    Oficialii turci au afirmat că fabrica va produce 11.000 de tone de dulciuri în primul an, care vor fi exportate către 40 de ţări. Compania deţine şapte fabrici, cu 7.000 de salariaţi.

  • Colecţii de artă din România, de la Muzeul Ţăranului şi Brukenthal, pe Google Cultural Institute – FOTO

    Trei dintre cele mai importante muzee din România – Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu -, dar şi asociaţii şi fundaţii care îşi expun lucrările din patrimoniu – Asociaţia Folclor Fără Frontiere, Ordinul Arhitecţilor din România, Fundaţia Pro Patrimonio şi Fundaţia Wassertalbahn (care se ocupă de trenul “Mocăniţa” de la Vişeul de Sus) – şi-au lansat, marţi, colecţiile pe platforma Google Cultural Institute.

    Astfel, imagini cu peste 800 de exponate din colecţiile acestor instituţii – picturi, desene, obiecte de artă populară, artefacte religioase, fotografii şi documente – sunt disponibile pe platforma Google. Totodată, o selecţie de obiecte de artă a fost imortalizată la înaltă rezoluţie, permiţând reliefarea celor mai mici detalii.

    De exemplu, utilizatorii platformei Google Cultural Institute pot admira, începând de marţi, lucrări de la Muzeul Brukenthal, precum “Wilhelm IV de Bavaria”, de Hans Schwab von Wertinger, “Iacoba de Baden”, de Hans Schwab von Wertinger, “Natură statică cu cireşe”, de Theodor Aman, şi “Omul cu tichie albastră”, de Jan van Eyck.

    De asemenea, trei clădiri (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie “Casa Altemberger” şi Muzeul de Istorie Naturală) care aparţin Muzeului Naţional Brukenthal pot fi vizitate virtual, prin intermediul tehnologiei Street View, direct din platforma Google Cultural Institute.

    Totodată, pe Google Cultural Institute, utilizatorii pot explora universul satului românesc, prin intermediul unor imagini cu obiecte de artă populară unice din colecţia Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti şi al imaginilor cu gospodăriile expuse în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu. Pe platforma Google sunt disponibile şi imagini cu piese relevante ale spaţiului etnografic extra-european din Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra.

    Alături de exponatele celor trei muzee, pe Google Cultural Institute sunt disponibile expoziţii cu diferite teme ale asociaţiilor şi fundaţiilor partenere: “Vioara cu goarnă”, “Mocăniţa de la Vişeul de Sus”, “Vila Golescu”, dar şi creaţiile arhitectului Ion Mincu, în special Casa Mincu, actualul sediu al Ordinului Arhitecţilor din România.

    Evenimentul de lansare a primelor colecţii de artă din România pe platforma Google Cultural Institute a avut loc marţi, la Muzeul Ţăranului Român, în sala “Casa în casă”, în prezenţa unor personalităţi ca Dan Bulucea, Country Manager la Google România, Simon Rein, Program Manager în cadrul Google Cultural Institute, Virgil Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Daniel Andreica, reprezentantul Asociaţiei Wassertalbahn.

    Dan Bulucea, Country Manager al Google România, a declarat că lansarea acestui proiect îl bucură în mod particular. “Suntem foarte bucuroşi. Google Cultural Institute nu este altceva decât o platformă digitală care permite patrimoniului cultural şi istoric din lume să fie disponibil mai uşor, prin internet”, a spus Dan Bulucea.

    Platforma digitală Google Cultural Institute are peste 600 de instituţii partenere din 60 de ţări, astfel încât oricine poate explora online picturi, desene, sculpturi, fotografii, artefacte religioase, manuscrise din muzee şi colecţii din toată lumea. “Este un fenoment de anvergură. Începând de astăzi sunt şapte parteneri din România, care pun la dispoziţie oricui din lume câteva din valorile noastre particulare (…) Demarăm acest proiect şi îl vedem ca pe un început (…) Noi putem să punem la dispoziţie tehnologia astfel încât oamenii să poată să interacţioneze cu aceste valori. S-ar putea ca acest proiect să contribuie foarte mult şi la prezervarea acestor valori”, a mai spus Bulucea.

    El a spus că acest proiect reprezintă şi o invitaţie adresată tuturor instituţiilor muzeale din România, precizând că are încredere că în timp vor veni alături de Google Cultural Institute şi alte muzee şi instituţii de profil din România. Totodată, potrivit lui Dan Bulucea, platforma Google Cultural Institute funcţionează ca o invitaţie pentru utilizatorii săi de a vizita patrimoniul prezentat acolo unde acesta este în mod curent expus.

    La rândul său, Simon Rein, Program Manager în cadrul Google Cultural Institute, a precizat că Google Cultural Institute este o platformă care “face accesibil oricui” patrimoniul cultural mondial.

    El a precizat că lansarea primelor colecţii de artă din România pe Google Cultural Institute reprezintă al doilea proiect al platformei Google în România, după parteneriatul din 2012 încheiat cu Televiziunea Română. Atunci, pe platforma Google Cultural Institute a fost prezentată o colecţie de materiale video online dedicată Revoluţiei Române din 1989.

    Simon Rein a mai spus că noul proiect, prin care colecţiile de artă din România sunt prezentate pe Google Cultural Institute, este unul non-comercial, întrucât platforma nu difuzează publicitate, spre deosebire de alte servicii ale companiei Google.

    “Muzeele ne dau o licenţă pentru a expune imagini cu colecţiile lor, dar nu ne aparţin drepturile de autor asupra acestora”, a mai spus Simon Rein.

    Pe de altă parte, în conferinţa de presă de lansare a acestui proiect, Virgil Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, a spus că a acceptat imediat să participe la acest proiect.

    “În momentul în care muzeul nostru a primit oferta de a fi inclus în acest proiect, am spus imediat «Da. Sunt de acord», nu doar pentru că am eu încredere în Google şi pentru că este principalul motor de căutare pe care-l utilizez, ci pentru că sunt convins că fiecare dintre noi – companii, autorităţi, instituţii – poate să contribuie la realizarea unui vis altfel de neatins, crearea unui muzeu universal virtual doar prin punerea la un loc a unor piese disparate, ca într-un uriaş mozaic. Scopul final este să punem patrimoniul pe care îl avem la dispoziţia publicului. Pe calea virtuală nu facem altceva decât să incităm publicul să vină în muzee să vadă patrimoniul real”, a spus Virgil Niţulescu.

    El şi-a exprimat speranţa ca şi alte instituţii muzeale din România să participe la acest proiect al Google. “Am aflat că nu toate muzeele invitate au acceptat să intre în proiect. Unele s-au temut că s-ar dubla cantitatea de imagini urcate pe internet, având în vedere că există proiectul Europeana, la care participă şi România, de la înfiinţarea sa (a acestui proiect al Uniunii Europene, n.r.). Eu cred că sunt lucruri diferite şi mai ales complementare. Avem datoria să oferim, într-un mod cât mai divers, acest patrimoniu la dispoziţia publicului (…) Acest lucru va fi în sprijinul patrimoniului şi nu în dauna sa”, a mai spus Niţulescu.

    La rândul său, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, a spus că are convingerea că acest proiect reprezintă “o cale pentru democratizarea cunoaşterii şi că muzeele sunt mai mult decât muzee”. “Sunt, de fapt, şcoli, în care se produce educaţia. Consider că acesta este un moment crucial în educaţie”, a mai spus Şerban Ţigănaş.

    Daniel Andreica, reprezentantul Asociaţiei Wassertalbahn, care se ocupă de trenul “Mocăniţa”, a spus că vede platforma Google Cultural Institute “ca pe o capsulă a timpului”. “Rămân la ideea ca această platformă să fie şi o invitaţie ca utilizatorii săi să viziteze direct colecţiile”, a mai spus Daniel Andreica.

    Google Cultural Institute este o platformă online lansată în 2011, care prezintă expoziţii ale marilor evenimente ale secolului al XX-lea, printre care teme referitoare la Holocaust şi la Nelson Mandela, dar şi colecţii de artă şi exponate din mari muzee ale lumii.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în prezent o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.