BusinessMagazin

Blog

  • Black Friday nu s-a încheiat. FlorideLux anunţă reduceri de până la 50%, vineri 28 noiembrie

    Potrivit reprezentanţilor FlorideLux.ro, ofertele pregătite de companie cu ocazia Black Friday vor fi disponibile exclusiv online, pe homepage-ul FlorideLux.ro, pe 28 noiembrie 2014, începand cu 6 AM, pentru peste 60 de produse, cu preţuri reduse între 30% şi 50%.

    Oferta va cuprinde 24 de buchete şi aranjamente florale realizate din flori ca trandafiri, orhidee şi crizanteme, reduse cu 50%, 12 plante ornamentale de interior reduse cu 30%,  12 produse dedicate sărbătorii de Sfântul Nicolae şi Crăciun, precum coroniţe sau cadouri, reduse cu 30%, şi 12 tipuri de brazi de Crăciun, fie tăiaţi, în ghiveci sau artificiali, reduşi tot cu 30%.

    Reprezentanţii FlorideLux anunţă că toate produsele dedicate Black Friday trebuie comandate şi achitate în aceeaşi zi – 28 noiembrie, urmând să fie livrate gratuit oriunde în România, până de Crăciun.

    Florăriile FlorideLux, cu o experienţă de peste 10 ani pe piaţa din România, are în ofertă buchete şi aranjamente florale, coşuri cadou, aranjamente flori funerare, cadouri business, concepte florale de anvergură, design profesional pentru Crăciun şi alte evenimente importante, cu livrare oriunde în România. Din iulie 2013, grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume. Primele francize FlorideLux au fost deschise în Braşov, Cluj, Arad, Piteşti şi Iaşi.

    În iunie 2014, FlorideLux a atras în acţionariat companiile Mediafax Group, una dintre cele mai importante companii media din România, şi BAC Investment Banking, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de consultanţă în fuziuni şi achiziţii. Acestea controlează împreună 35% din grupul FlorideLux.

  • Singurul român campion mondial la arte marţiale vrea să devină milionar cu un produs unic în lume

    Camil Moldoveanu are 28 de ani, deţine o afacere care rulează jumătate de milion de euro pe an şi este campion mondial la arte marţiale. Primul român care ocupă locul întâi în clasamentul federaţiei internaţionale de jiu-jitsu brazilian vrea să scoată pe piaţă un produs inovator şi crede că va da lovitura cu acest business.

    UN TÂNĂR STUDENT LA FACULTATEA DE INFORMATICĂ A UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI AVEA LA 21 DE ANI O PROBLEMĂ. Pornise propriul business chiar de pe băncile facultăţii, Connsys, o firmă care se ocupa cu externalizarea departamentelor IT pentru alte firme, ajunsă în 2014 la venituri anuale de jumătate de milion de euro. A făcut baschet de performanţă şi a renunţat brusc, aşa că a ajuns să cântărească 160 de kilograme.

    Munca prelungită la birou şi mesele neregulate l-au făcut să se îngraşe 50 de kilograme, aşa că tânărul a decis să se reapuce de sport. Nu a mai vrut baschet, aşa că a ales artele marţiale. ”Este un sport foarte inteligent, pe care l-am ales ca să slăbesc. Se bazează pe luxaţii, strangulări, poziţionarea corpului şi multă disciplină. |n fiecare dimineaţă mă trezesc la 6 şi merg la condiţionare fizică, apoi merg la birou şi lucrez, iar seara mă întorc la antrenamente pentru pregătirea tehnică. Zi de zi, cinci zile pe săptămână.”

    Camil Moldoveanu a devenit campion mondial la jiu-jitsu brazilian în 2012, însă se susţine tot din afacerile proprii întrucât acest sport nu aduce prea mulţi bani, nefiind considerat unul premium. Companiile ezită să îşi asocieze imaginea cu sporturi violente, motiv pentru care numărul unu mondial primeşte un premiu de 10.000 de dolari. ”Connsys este paycheck-ul meu. Am 12 angajaţi care gestionează o afacere foarte scalabilă în care toţi clienţii plătesc un abonament lunar. Veniturile lunare sunt constante, iar cei 40 de clienţi plătesc pachete cu preţuri cuprinse între 100 şi 2.200 de euro.”

    Participă la zece competiţii internaţionale în fiecare an, printre care campionatul european de la Lisabona şi campionatele mondiale din Abu Dhabi şi Los Angeles. ”Ca să ajungi campion mondial îţi trebuie întâi talentul genetic, ulterior partea mentală, iar de departe cea mai importană este consecvenţa, pe care 90% dintre oameni nu o au, iar apoi vine partea de noroc, pentru că depinde cu cine cazi. Brazilia e de departe cea mai puternică în lumea artelor marţiale – tinerii de acolo, din cauza sărăciei, sunt puternic orientaţi fie către fotbal, fie către arte marţiale, fie către trafic de droguri.”

    În clasamentul mondial urmează Emiratele Arabe Unite, unde şeicul a declarat jiu-jitsu sport naţional, fiind obligatoriu în şcoli şi armată – ”Toţi cei din lotul naţional de jiu-jitsu sunt în garda şeicului. Au adus până acum 300 de centuri negre din întreaga lume că să îi înveţe acest sport. Mi-au oferit şi mie un salariu de 4.000 de euro ca să predau acolo„. Camil Moldoveanu a ales să refuze banii arabilor şi va primi în 2014 titlul de maestru emerit al sportului, una dintre cele mai importante distincţii sportive, din partea ministerului de resort. ”Dacă mă întrebi ce sunt îţi voi răspunde că sunt antreprenor, nu sunt sportiv. Când tragi linie, sportul este entertainment, dar mă echilibrează cum nu mă poate echilibra nimic pe lumea asta. Când ai în minte toate cifrele, clienţii şi problemele şi intri la antrenament, unde trebuie să fii total atent la ce faci, uiţi tot. |nainte de artele marţiale, eram prea băgat în business ca să văd imaginea de ansamblu”, spune Moldoveanu.

  • Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis va fi judecat la Înalta Curte, pe 14 ianuarie

    Decizia a fost luată în cameră de consiliu, de un complet format din trei judecători, care au analizat admisibilitatea în principiu a judecării în recurs a dosarului în care primarul Sibiului şi preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a contestat raportul ANI în care se arăta că acesta a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.

    Recursul a fost formulat de Agenţia Naţională de Integritate, după ce în septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia lui Iohannis şi a dispus anularea deciziei de incompatibilitate.

    Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate.

    Judecătorii instanţei supreme au discutat marţi dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, urmând să stabilească dacă recursul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este sau nu admisibil. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmau să ia în discuţie în 18 noiembrie dosarul primarului Sibiului, dar au amânat dezbaterea pentru marţi.

    Magistraţii trebuie să decidă dacă recursul ANI este admisibil şi, eventual, dacă primarul Sibiului şi preşedintele ales al României a fost în incompatibilitate.

    Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilităţi prin care se poate soluţiona admisibilitatea recursului.

    Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părţilor implicate în proces.

    În acest caz, se menţine decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.

    “Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor”, este a doua variantă de soluţionare a acestui dosar.

    O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunţe, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.

    Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost în incompatibilitate în perioada în care, în calitate de primar al Sibiului, a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a dispus şi Curtea de Apel Alba-Iulia.

    Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei supreme, în 22 octombrie, să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, nu la două zile după, dar această solicitare a fost respinsă în 27 octombrie.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă.

    Mai mult, Curtea Constituţională (CC) va dezbate, din nou, în 9 decembrie, articolul din Legea 161/2003 în baza căruia ANI i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi candidatul la prezidenţiale Klaus Iohannis.

    Este vorba despre articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci pronunţării unei soluţii până la 3 noiembrie, însă în ziua în care trebuiau să emită o decizie, CC a decis repunerea cauzei pe rol şi rediscutarea sa în 9 decembrie.

    Curtea Constituţională a validat vineri rezultatul alegerilor prezidenţiale, câştigate de Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.

  • Uniunea Europeană va menţine unele dintre sancţiunile sale economice care vizează Iranul

    Această decizie urmează să fie adoptată de cele 28 de state membre marţi, prin intermediul unei proceduri scrise. Ea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE, a explicat pentru AFP o sursă europeană.

    “Este vorba de menţinerea unui anumit număr de măsuri” restrictive luate contra Iranului, a anunţat o sursă diplomatică pentru AFP. Sursa făcea referire la relaxarea unor sancţiuni europene decisă în ianuarie în vederea aplicării unui acord interimar încheiat acum un an la Geneva între Teheran şi marile puteri din cadrul Grupului “5+1” (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania).

    “Negocierile au fost prelungite. Prin urmare, dispozitivul a fost, de asemenea, prelungit”, a afirmat această sursă, fără a preciza până la ce dată.

    UE a suspendat la 20 ianuarie unele dintre sancţiunile sale care vizau domenii-cheie ale economiei iraniene, în schimbul îngheţării de către Teheran a unei părţi din activitatea sa nucleară sub monitorizarea unor inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

    Aceste dispoziţii care garantau bună-credinţă de ambele părţi erau prevăzute în acordul încheiat la 24 noiembrie 2013 la Geneva.

    Suspendarea sancţiunilor a fost reînnoită de UE în iulie până la 24 noiembrie, data-limită pentru ajungerea la un acord definitiv în programul nuclear iranian. Potrivit occidentalilor, acest program are obiective militare, în timp ce Teheranul afirmă că este civil.

    Dar, după o săptămână de discuţii intense, Iranul şi marile puteri nu au reuşit să ajungă la un acord, luni, la Viena, şi negocierile au fost prelungite. “Nu a fost posibilă ajungerea la un acord până la data-limită de acum. Am prelungit negocierile până pe 30 iunie 2015”, a spus ministrul britanic de Externe Philip Hammond Hammond.

  • Percheziţii la administratori ai FC Petrolul, suspectaţi de evaziune de 15,4 milioane de euro

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean, reţinută în dosarul Alinei Bica

    Dumitrean va fi dusă în arestul Poliţiei Capitalei, urmând să fie prezentată, marţi, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

    Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

    Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reţinută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

  • Fiul celui mai bogat om din Arabia Saudită a cumpărat 50% dintr-o companie din România

    Prinţul Khaled bin Alwaleed, care deţine fondul de investiţii KBW, este fiul lui Al-Waleed bin Talal bin Abdulaziz al Saud, cel mai bogat om din Arabia Saudită, cu o avere estimată la 21,7 miliarde de euro, potrivit Forbes.

    În urma achiziţiei realizate de KBW, prinţul Khaled bin Alwaleed a devenit noul preşedinte al companiei Arcadia.

    Florin Nistor Chinole, unul dintre fondatorii Arcadia, a participat alături de prinţul Khaled bin Alwaleed la ceremonia în cadrul căreia s-a încheiat tranzacţia.

    Arcadia urmăreşte extinderea în Orinetul Mijlociu şi America de Sud în domenii ca ingineria, arhitectura, designul, consultanţa şi administrarea de proiecte în industria prelucrătoare şi construcţii.

    “Date fiind experienţa de peste un deceniul pe piaţa europeană şi livrarea rapidă de soluţii personalizate în construcţii şi de arhitectură de înaltă calitate, sunt încântat de oportunităţile pe care Arcadia le aduce portofoliului KBW şi regiunii în general”, a declarat prinţul Khaled bin Alwaleed.

    Preluarea a 50% dintre acţiunile Arcadia reprezintă a doua achiziţie realizată de fondul KBW în Europa în acest an, după cumpărarea companiei italiene Raimondi Cranes, care produce macarale.

    Arcadia Engineering a fost înfiinţată în 1993, iar din 2010 compania şi-a extins operaţiunile în Europa de Est. Arcadia Engineering are 34 de angajaţi şi printre clienţii săi se numără Petrom, NEPI, OMV, Mega Image şi Procter&Gamble. În prezent, compania dezvoltă şi administrează proiecte în domeniul construcţiilor şi oferă servicii de consultanţă.

  • Lituania acuză Rusia că blochează traficul auto la frontiere

    Potrivit grănicelor, restricţiile au fost impuse vineri seara, la o zi după ce preşedinta Dalia Grybauskaite a catalogat Rusia drept “stat terorist” din cauza rolului pe care-l joacă în Ucraina.

    Ministerul rus de Externe a ripostat că aceste declaraţii “depăşesc chiar şi declaraţiie cele mai extremiste ale naţionaliştilor radicali de la Kiev”.

    “Maşinile şi camioanele au practic intedicţia de a intra (pe teritoriul) Rusiei”, a declarat luni ministrul lituanian de Interne Saulius Skvernelis, după o şedinţă de Guvern.

    Potrivit Asociaţiei lituaniene a transportatorilor rutieri, Rusia a întrerupt operaţiunile vamale pentru camioanele lituaniene, care rămân blocate la frontieră şi în posturile vamale de pe teritoriul rus.

    “Instrucţiuni verbale au fost transmise în vederea încetării procedurilor pentru mărfurile care provin din Lituania şi mărfurile transportate de vehicule lituaniene”, a declarat pentru AFP preşedintele Asociaţiei Algimantas Kondrusevicius.

    Ministerul lituanian de Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i cere “încetarea imediată a acestor practici discriminatorii”. Ministerul a anunţat că va informa Uniunea Europeană (UE) în legătură cu această situaţie.

    Lituania, care a ieşit la începutul anilor ’90 de sub dominaţia sovietică, după o jumătate de secol, şi a aderat în 2004 la UE şi NATO, a susţinut cu fermitate o apropiere între Kiev şi UE.

    Vilniusul a acuzat Rusia, anul trecut, că a impus măsuri vamale similare timp de o lună, înaintea summitului din Lituania în timpul căruia Ucraina urma să semneze Acordul de Asociere cu UE. Preşedintele ucrainean de atunci Viktor Inaukovici a renunţat să semneze documentul în ultimul moment.

    Occidentul acuză Moscova că-i susţine militar pe separatiştii înarmaţi din estul Ucrainei, ceea ce Rusia dezminte, furnizându-le totodată o susţinere politică şi materială.

    Transportorii lituanieni au fost deja afectaţi de un embargo asupra produselor europene impus de Rusia ca răspuns la sancţiuni UE. Citând aceste circumstanţe, Banca centrală lituaniană a redus luni previziunile cu privire la creşterea economică din 2014 de la 3,3 la 2,9%.

  • BIOGRAFIE: Bogdan Aurescu, “eroul de la Haga”, noul ministru de Externe

    Absolvent al Facultăţii de Drept, în 1996, şi al Facultăţii de Istorie, în 1998, ale Universităţii din Bucureşti, Bogdan Aurescu (41 de ani) a intrat în Ministerul de Externe în 1996, începându-şi activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate.

    Între 1998 şi 2003 a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate / Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice.

    În perioada 2003-2004 a deţinut funcţia de subsecretar de stat – Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar între 2004 şi 2005 pe cea de secretar de stat pentru afaceri europene.

    Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

    Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

    În aceeaşi lună a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, iar între august 2010 şi februarie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene.

    În perioada martie – iunie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar din iunie 2012 este secretar de stat pentru afaceri strategice.

    În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

    Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

    Este doctor în ştiinţe juridice şi, din 2012, este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, debutând în activitatea didactică în 1998.

    În 2007 a fost decorat cu Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler, iar în 2009 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler şi cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009). În 2013 a primit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze.

    Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 13 volume în domeniul dreptului internaţional.

    Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul MAE, Bogdan Aurescu deţine două apartamente în Bucureşti.

    Are două depozite bancare, în valoare de peste 50.000 de euro, respectiv, de aproape 20.000 de euro.

    În 2007 a contractat un credit ipotecar în valoare de 34.500 de franci elveţieni.

  • Bundesbank: Zona euro se poate dezvolta doar cu reforme pe piaţa muncii şi cea financiară

    “Cea mai mare problemă a zonei euro este perspectiva întunecată de creştere. Cererea scăzută joacă un rol, acesta este motivul pentru care politica monetară este atât de relaxată, dar trebuie să confruntăm deficienţele structurale, pentru a debloca inovaţiile şi a susţine productivitatea”, a afirmat Weidmann într-o conferinţă la Madrid.

    Weidmann nu s-a referit şi la perspectivele politicii monetare europene.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a alimentat vineri speranţele pentru o suplimentare a lichidităţilor mai agresivă, dacă inflaţia nu va accelera în curând spre ţinta instituţiei, de aproape 2%.

    Inflaţia din zona euro a fost de numai 0,4% în octombrie, iar unii analişti anticipează că indicatorul a încetinit la 0,3% în noiembrie.

    Mulţi analişti au interpretat remarcile lui Draghi drept pregătirea terenului pentru posibile achiziţii de către BCE de obligaţiuni guvernamentale sau ale unor companii, în luniile următoare.

    În prezent, BCE cumpără obligaţiuni bancare garantate şi obligaţiuni garantate prin active, prin programe aprobate în septembrie, în pofida opoziţiei lui Weidmann.

    Şeful Bundesbank şi-a exprimat anterior scepticismul faţă de achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, cunoscute ca “relaxare cantitativă” (quantitative easing), parţial pentru că astfel de achiziţii ar putea slăbi eforturile în direcţia reformelor economice şi încuraja guvernele să acumuleze datorii.

    În discursul de luni, Weidmann a subliniat limitele politicii monetare.

    “În timp ce politica monetară poate influenţa cererea pe termen scurt, nu poate îmbunătăţi permanent perspectivele de creştere”, a spus el, adăugând că este nevoie de o accelerare sustenabilă a creşterii economice pe termen mediu.

    Şeful Bundesbank a menţionat mai multe domenii care au nevoie de reforme, precum finanţarea firmelor care fac inovaţii, aflată sub nivelul Statelor Unite, şi piaţa tehnologiei informaţionale, care este încă fragmentată în Europa.

    Weidmann a cerut şi rezolvarea problemei şomajului ridicat cronic, în special în cazul tinerilor, prin eliminarea unor avantaje acordate angajaţilor, asigurând în paralel protecţie pentru cei care îşi pierd locurile de muncă.

    Bancherul a insistat asupra faptului că dacă Europa vrea să ajungă la productivitatea din Statete Unite şi să reducă şomajul la un nivel acceptabil, atunci trebuie să modernizeze piaţa muncii.