Liderii noului PNL şi parlamentarii partidului s-au adunat la o reuniune informală la un restaurant din Capitală, loc unde au ajuns şi co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, precum şi preşedintele ales, Klaus Iohannis.
Reuniunea a fost convocată preşedintele ales, Klaus Iohannis, pentru a sărbători câştigarea alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie.
Acelaşi complex include deja Arena Naţională şi Academia de Tenis, inaugurată miercuri.
“Municipalitatea a decis transformarea complexului Lia Manoliu într-o zona destinată sportului de performanţă, sportului de masă şi evenimentelor culturale de anvergură care sa introducă Bucureştiul pe harta marilor evenimente internaţionale”, a spus edilul.
În acest context, Oprescu a reamintit că Arena Naţională reprezintă primul proiect edificat în cadrul complexului sportiv, care a găzduit, până în prezent, peste o sută de evenimente, la care au asistat aproximativ trei milioane de spectatori.
Ulterior, a fost realizat ansamblul sportiv de pe terasa parcării supraterane de lângă stadion, din care fac parte terenul sintetic de fotbal (teren de dimensiuni UEFA, dotat cu instalaţie de nocturnă), terenurile de baschet şi cele de tenis.
“Ansamblul sportiv este folosit, în prezent, de cluburi sportive pentru copii, precum şi de Federaţia Română de Fotbal, în cadrul evenimentelor pentru juniori”, a precizat primarul general.
Sorin Oprescu a mai spus că în cadrul complexului a fost construită şi Academia de Tenis, care dispune de şase terenuri cu gradene şi nocturnă.
“În 2014, cu sprijinul Guvernului, Primăria Capitalei a demarat alte două noi proiecte în cadrul complexului, respectiv Sala Multifuncţională, pentru care a fost emisă hotărâre de guvern pentru trecerea terenului în proprietatea municipalităţii, dar şi 50 de milioane de euro din investiţia totală care se va situa în jurul valorii de 60 milioane de euro, precum şi patinoarul care a fost transferat de Guvern către municipalitate”, a adăugat edilul, despre strategia municipalităţii pentru infrastructura sportivă.
Potrivit primarului general, în cazul sălii multifuncţionale, se aşteaptă finalizarea procedurii de atribuire, lucrările urmând să înceapă anul acesta, dacă vremea o va permite. Durata lucrărilor este estimată la un an şi jumătate.
Proiectul sălii are în vedere o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, din care 2.000 de locuri VIP şi 400 de fotolii VIP, cu o suprafaţă construită de 12.000 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 40.000 de metri pătraţi. Va fi construită şi o parcare exterioară, cu 500 de locuri pe 10.000 de metri pătraţi.
“Din punct de vedere funcţional, trebuie reţinute următoare aspecte: accesul autovehiculelor cu echipamente până la nivelul terenului de joc, faciliăţi VIP şi Business, alimentaţie publică pentru toate categoriile de spectatori, spaţii pentru jucători conform standardelor internaţionale, săli de conferinţă, grupuri sanitare, precum şi spaţii de depozitare”, a mai precizat Sorin Oprescu.
Un alt proiect al municipalităţii este legat de patinoarul din complexul “Lia Manoliu”, care va fi demolat, urmând să fie construit, în locul său, un imobil ce va cuprinde patinoar olimplic, bazin de înot şi o sală pentru sporturile de echipă (volei, handbal, baschet), în care se vor antrena copiii din şcolile bucureştene.
“Si acest proiect se află la sfârşitul procedurii de selectţe a constructorului, lucrările urmând să înceapă până la sfârşitul lui 2014, dacă vremea o va permite. Investiţia preconizată este de aproximativ 23 de milioane euro”, a precizat Oprescu.
Potrivit primarului general, în 2015, municipalitatea va cere sprijinul Guvernului pentru transferarea bazinelor de înot şi a hotelului destinat sportivilor, dar şi pentru reabilitarea acestora.
Bazinele olimpice actuale sunt într-o stare avansată de degradare, atât în ceea ce priveşte construcţia, cât şi din punct de vedere al spaţiilor interioare şi al amenajărilor exterioare, precizează municipalitatea, potrivit căreia şi dotările auxiliare, respectiv vestiare şi grupuri sanitare, sunt improprii folosirii.
“Din punctul de vedere al publicului spectator, se constată nevoia modernizării spaţiilor şi dotărilor pentru urmărirea competiţiilor în cele mai bune condţii, dar şi lipsa obiectivelor de interes complementar activităţilor sportive”, a mai spus Sorin Oprescu.
Primarul general a amintit că şi din punct de vedere al imaginii, complexul “Lia Manoliu” nu este, în prezent, reprezentativ şi emblematic prin arhitectură şi organizare, iar amenajările exterioare nu pun în valoare spaţiile publice şi integrarea în Parcul Naţional “Lia Manoliu” sau relaţia cu lacul şi celelalte facilităţi sportive din zonă.
În acest sens, propunerea municipalitatii implică reconstrucţia totală, de ansamblu, şi aducerea bazei de nataţie la nivelul anului 2015, atât pentru utilizarea curentă a publicului amator, cât şi pentru organizarea de competiţii la un nivel reprezentativ pentru o capitală europeană. Astfel, vor fi reconstruire cele două bazine interioare (olimpic si semiolimpic) şi cele două exterioare (olimpic şi semiolimpic), pe o suprafaţă de teren de 25.000 de metri pătraţi. Noile bazine vor avea 4.500 de locuri pentru public în interior şi 800 în exterior, dar şi 100 de locuri VIP, în zece loje a câte zece locuri. De asemenea, va fi construită o parcare cu 300 de locuri.
Valoare estimată a investiţiei în noile bazine se ridică la opt milioane de euro, iar durata estimată a lucrărilor este de 14 luni.
În ceea ce priveşte reabilitarea integrală a hotelului Sport din complexul “Lia Manoliu”, se urmăreşte realizarea a 240-250 de camere de patru stele, care nu vor fi destinate exclusiv sportivilor.
Hotelul va avea 150 de locuri de parcare, iar valoarea totală a investiţiei este estimată la şapte milioane de euro, cu termen de finalizare 14 luni.
La primul termen în dosarul în care este judecat pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, de miercuri, de la Tribunalul Constanţa, Nicuşor Constantinescu a spus în faţa instanţei că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat în acest dosar nu sunt adevărate, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul şi pentru a-şi pregăti apărarea, judecătoarea admiţându-i solicitarea.
Avocatul Marius Mocanu a cerut instanţei înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, printre argumentele invocate fiind şi acela că Nicuşor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleaşi fapte în care este judecat în prezent. Mocanu a menţionat că faptele din acest dosar nu sunt de natură penală, ci contravenţională şi Nicuşor Constantinescu nu se face vinovat de acestea.
“În anul 2011, prefectul judeţului Constanţa a formulat o plângere penală pentru abuz în serviciu pentru aceleaşi fapte. Faţă de domnul Constantinescu s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, apreciindu-se că fapta respectivă nu îi poate fi imputată domnului Constantinescu şi în esenţă reprezintă o faptă de natură contravenţională, şi nu o faptă de natură penală. Însă la momentul când domnul Constantinescu a fost trimis în judecată în acest dosar nu se parcuseseră toate etapele contestării acestei rezoluţii a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa. La acest moment, există o soluţie pronunţată de Judecătoria Constanţa în 10 septembrie 2014, în care se confirmă faptul că domnul Constantinescu nu este vinovat şi că orice faptă care se poate reţine acolo este o faptă de natură contravenţională, şi nu de natură penală”, a declarat Marius Mocanu jurnaliştilor după ieşirea din sala de judecată.
De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauţiune, dar şi constatarea temeiniciei şi legalităţii arestului preventiv.
Nicuşor Constantinescu a spus că doreşte să fie judecat în libertate deoarece trebuie să-şi continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în cadrul sistemului penitenciar, nici în cadrul sistemului naţional de sănătate. El a precizat că trebuie să-şi continue tratamentul în străinătate, cu încuviinţarea instanţei.
Tribunalul Constanţa a amânat pronunţarea pentru măsurile preventive pentru data de 2 decembrie.
La finalul şedinţei, avocatul Marius Mocanu a spus jurnaliştilor că Nicuşor Constantinescu urmează să consulte dosarul, să-şi pregătească apărarea pentru ca la următorul termen să dea o declaraţie în faţa instanţei.
“Am solicitat termen pentru pregătirea apărării. Domnul Constantinescu nu a luat la cunoştinţă nici de dosar, nici de rechizitoriu. S-a pus în discuţie măsura menţinerii arestului preventiv având în vedere că cele 30 de zile dispuse prin mandatul iniţial expiră săptămâna viitoare, DNA a cerut menţinerea arestului preventiv. Am formulat o cerere de înlocuire cu controlul judiciar pe cauţiune urmând ca instanţa să admită din punct de vedere legal cererea pe care noi am formulat-o în principiu şi să fixeze cuantumul unei cauţiuni pe care să o achităm, iar după aceea să discutăm pe fondul cererii dacă se va admite sau nu de către instanţă”, a precizat Marius Mocanu.
Următorul termen pe fondul cauzei a fost fixat pentru data de 17 decembrie.
În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.
Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.
Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.
Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.
În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.
În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, a precizat DNA.
Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA.
Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.
Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au mai stabilit procurorii.
Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.
Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.
National Geographic Traveler a realizat recent un Top 20 al celor mai frumoase locuri de vizitat în noul an, în care este prezentată şi o destinaţie turistică din România, respectiv Maramureş, potrivit travel.nationalgeographic.com.
Regiunea Maramureşului este caracterizată de National Geographic Traveler drept “Neînfricata lume veche”.
În istoricul ţinut al Maramureşului continuă să fie practicate tradiţii milenare, uitate de mult timp în Europa. “Vacilor mele nu le place iarba care este tăiată cu cositoarea. Preferă gustul curat al ierbii tăiate cu coasa”, a declarat Ion Pop, din comuna maramureşeană Botiza, citat de National Geographic Traveler.
“Splendoarea nu se regăseşte numai în iarbă”, comentează National Geographic Traveler, parafrazând titlul celebrului film “Splendoare în iarbă”.
Precizând că este situat în nord-vestul României, cunoscuta revistă de călătorii insistă asupra faptului că viaţa în Maramureş continuă să fie trăită în funcţie de anotimpuri, vreme şi tradiţii.
În plus, National Geographic Traveler aminteşte de faptul că Maramureşul este considerat “ţara lemnului”. Uneltele folosite de oameni în gospodăriile lor sunt fabricate din lemn, iar porţile de la intrarea în aceste gospodării sunt realizate tot din lemn în care sunt cioplite decoraţiuni seculare.
Bisericile de lemn din Maramureş, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, spun “poveşti despre credinţă şi glorie, despre sfinţi şi păcătoşi, despre crimă şi pedeapsă”, care se desprind din picturile ce decorează pereţii de lemn ai acestor lăcaşuri de cult.
Printre principalele atracţii ale Maramureşului enumerate de National Geographic Traveler se numără şi Cimitirul Vesel din localitatea Săpânţa, care este faimos pentru crucile viu colorate pe care sunt scrise epitafuri insolite.
National Geographic Traveler le recomandă turiştilor care vizitează această regiune inclusiv să îşi petreacă o noapte în satul maramureşean Breb, unde pot să admire “cea mai frumoasă imagine a Căii Lactee” din viaţa lor.
Revista le oferă celor care vor să călătorească în Maramureş şi câteva sfaturi în legătură cu cea mai bună perioadă de vizitare a acestei regiuni din România, locuri de cazare, restaurante, lucruri de cumpărat şi cărţi de citit în prealabil.
În afară de Maramureş, printre cele mai frumoase destinaţii de vizitat în 2015, recomandate de National Geographic Traveler, se numără şi Corsica, Medellín (Colombia), Koyasan (Japonia), Oklahoma City (SUA), Tunis (Tunisia), parcul arheologic Choquequirao (Peru), Hyderabad (India), Port Antonio (Jamaica), Taiwan, Zermatt (Elveţia), arhipelagul Mergui (Myanmar) şi muntele St. Michel (Franţa).
National Geographic Traveler este o revistă cu profil turistic publicată de National Geographic Society în SUA. Revista a fost lansată în 1984 şi are mai multe ediţii internaţionale.
“Suntem foarte îngrijoraţi de militarizarea Crimeei”, a declarat generalul Breedlove, în cursul unei conferinţe de presă la Kiev.
“Echipamentele care urmează să fie instalate în Crimeea (…), rachetele de croazieră şi rachetele antiaeriene sunt capabile să ia în vizor toată (regiunea) Mării Negre”, a continuat el.
Generalul a precizat de asemenea că se teme că în regiune ar putea fi instalate arme nucleare, adăugând că va “urmări” evoluţia pe această temă.
În ultimele săptămâni, Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în Crimeea. Ea a decis să redeschidă o staţie de alertă antirachetă şi să aloce peste 1,75 miliarde de euro până în 2020 pentru dezvoltarea Flotei sale de la Marea Neagră.
Aviaţia militară rusă a trimis 14 avioane de vânătoare în Crimeea, unde dispune de o bază militară aeriană renovată, a anunţat miercuri agenţia de presă rusă Tass.
Zece avioane de vânătoare de tip Su-27 şi patru de tip Su-30 M2 au fost detaşate din regiunea Krasnodar (sud) în Crimeea, în cadrul unei escadrile care va avea în total 30 de aparate de zbor.
Rusia a anexat Crimeea în martie, după ce forţele ruse au ocupat peninsula şi în urma unui referendum considerat “ilegal” de comunitatea internaţională.
Problema a fost ridicată de vicepreşedintele Camerei Marian Neacşu (PSD) la reuniunea conducerii Camerei din 24 noiembrie.
„Nu ştiu acum, după reorganizarea aceasta a noului Partid Naţional Liberal, dacă discutăm de grup PDL şi grup PNL sau discutăm de un singur grup parlamentar”, a spus Neacşu, potrivit stenogramei şedinţei.
Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a arătat că întrebarea lui Neacşu este „serioasă” şi că nu a mai existat până acum o situaţie asemănătoare, în care două partide politice parlamentare să fuzioneze ducând la un singur partid pe scena politică şi doi lideri de grup parlamentar.
„Este o întrebare care este serioasă. Noi nu am mai avut până acum această situaţie în care două partide politice parlamentare să fuzioneze. Din punctul meu de vedere, în acest moment, suntem într-o situaţie delicată, pentru că avem un singur partid pe scena politică şi doi lideri de grup”, a apreciat Zgonea, menţionând că cei din PDL şi PNL ar trebui să ia o decizie şi să o comunice conducerii Camerei.
Liderul grupului parlamentar al PDL, Gheorghe Tinel, a arătat că, potrivit Regulamentului, „orice modificare care se face în structura grupurilor parlamentare se face de la începutul sesiunii parlamentare” şi că această problemă ar trebui abordată la începutul sesiunii parlamentare următoare.
„Domnule preşedinte, nu era nevoie să ne aduceţi aminte sau să ne apostrofaţi în Biroul Permanent. Ştiam că trebuie să facem acest lucru, numai că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor la art.12, alin.2, aşa spune că: nici un partid politic nu poate avea decât un singur grup parlamentar, dar la alineatul 7 spune că «orice modificare care se face în structura grupurilor parlamentare se face de la începutul sesiunii parlamentare». Deci, numai în această situaţie, alineatul 2 cu alineatul 7 nu sunt corelate şi atunci, fiind spre sfârşitul sesiunii parlamentare, rugămintea este să o lăsaţi, pentru că indiferent cum ar fi, de la începutul sesiunii parlamentare să intre în vigoare. Să o trimitem la Comisia juridică. Noi nu ne cramponăm, să ştiţi! de chestiunea asta. O vom pune, dar o trimitem la Comisia juridică şi Comisia juridică va trebui să dea un răspuns”, a spus Gheorghe.
Zgonea a arătat că situaţia este „de excepţie” şi necesită „o abordare de excepţie”. „Din punctul meu de vedere, este o situaţie de excepţie cea pe care o spuneţi dumneavoastră, care necesită o abordare de excepţie. Suntem într-o situaţie delicată. În rest, adunând cele două grupuri parlamentare, coeficienţii rămân aceiaşi şi în grupuri şi în Biroul permanent. Toate ponderile rămân aceleaşi, ca să nu ne păcălim. Singura chestiune este strict legată de dezbaterea din plen într-o defavorizare faţă de celelalte grupuri. Grupul dumneavoastră devine unul singur, aveţi un singur lider, restul rămân toţi membrii PNL din Biroul Permanent. Chestiunea aceasta nu cred că putem noi să o hotărâm”, a adăugat Zgonea.
După precizările lui Zgonea, Ioan Oltean (PDL) a arătat că reprezentanţii noului PNL doresc să clarifice acest lucru, fiind „conştienţi că sunt un singur partid şi nu este normal să apară cu două grupuri parlamentare”. „Să ştiţi că şi interesul nostru este să o clarificăm, pentru că suntem conştienţi că suntem un singur partid şi că nu e normal să apărem cu două grupuri parlamentare. Tot ceea ce decurge din calitatea aceasta se va discuta şi se va rezolva, începând cu noua sesiune. Mă refer la ponderi în Biroul Permanent, în comisii şi aşa mai departe”, a spus Oltean.
El a adăugat că în zilele următoare se va clarifica acest lucru. ”În zilele următoare, o să avem şi noi o întâlnire politică şi o să clarificăm acest lucru şi, împreună cu liderul grupului PSD, cu membrii comisiei, vom găsi o soluţie”, a adăugat Ioan Oltean.
În final, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a dat termen o săptămână pentru lămurirea situaţiei, menţionând că acest subiect va fi analizat de comisia de Regulament a Camerei. „Atunci, dăm acest material şi Comisiei pentru Regulament, vă rog să o informaţi, domnule secretar general. Domnule deputat Marian Neacşu, fiind şi liderul grupului parlamentar PSD, vă rog frumos să faceţi o adresă şi le dăm o săptămână. Până atunci, ne înţelegem cu toţii care este soluţia cea mai bună”, a spus Zgonea.
Astfel, potrivit ANI, Jozsef Nyako, primar al oraşului Valea lui Mihai din judeţul Bihor, a fost în incompatibilitate în perioada 20 iunie 2012 – 18 iunie 2014, întrucât, simultan cu funcţia de primar, a deţinut-o şi pe cea de administrator al unei societăţi comerciale.
În cazul lui Iulian Lică, primarul comunei Crângeni din Teleorman, inspectorii de integritate au constatat că acesta, în perioada 21 iunie 2012 – 23 septembrie 2013, simultan cu funcţia de primar, a deţinut şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul Lică N. Iulian Persoană Fizică Autorizată.
Despre Ion Voica, primarul comunei Săcelu din Gorj, ANI precizează că acesta s-a aflat în incompatibilitate în perioada 3 mai 2011 – 25 iunie 2012, întrucât, simultan cu funcţia de primar, a deţinut şi calitatea de reprezentant al comunei în cadrul Adunării Generale a Asociaţilor SC Salubris Gilort SRL.
Un alt ales local găsit incompatibil este Ladislau Mod, viceprimar al comunei arădene Olari, care, în perioada 20 iulie 2012 – 20 decembrie 2013, a deţinut şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul Mod Ladislau Întreprindere Individuală.
În incompatibilitate a fost găsit şi Milică Gigea, viceprimar al comunei Poarta Albă din judeţul Constanţa, care, în perioada exercitării mandatului de consilier local (1 februarie 2013 – 29 iulie 2013), simultan cu funcţia de consilier local, a deţinut şi funcţia de paznic la Compartimentul Sănătate din cadrul primăriei comunei.
Radu Traian Duţescu, viceprimar al comunei Gîngiova din Dolj, s-a aflat în incompatibilitate în perioadele 29 iunie – 8 august 2012 şi 20 ianuarie – 4 aprilie 2013, întrucât a deţinut şi funcţia de angajat cu contract individual de muncă în cadrul unei societăţi comerciale.
În cazul Elenei Boengiu, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Neamţ, inspectorii de integritare au constatat că aceasta s-a aflat în incompatibilitate în perioada exercitării mandatului 2008 – 2012, întrucât a deţinut şi funcţia de funcţia de director general în cadrul unei societăţi comerciale al cărei asociat unic este Municipiul Piatra Neamţ.
Despre Gavril Floroaia, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Hangu din Neamţ, ANI precizează că s-a aflat în incompatibilitate întrucât, în perioada 2010 – 2013, Primăria Comunei Hangu a încheiat patru contracte de prestări servicii cu societatea comercială în cadrul căreia acesta deţine calitatea de asociat unic şi administrator, în valoare totală de 32.114,8 lei.
ANI mai precizează că Marian-Alexandru Pop, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Băseşti din Maramureş, se află în incompatibilitate începând cu 27 iunie 2012, întrucât deţine şi funcţia de inspector cu situaţii de urgenţă în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Băseşti.
Octavian Câmpean, consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Ariniş din Maramureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât, în perioada 2012 – 2013, Primăria Comunei Ariniş a încheiat două contracte de prestări servicii cu societatea comercială în cadrul căreia fiul persoanei evaluate deţine calitatea de administrator şi asociat unic.
Incompatibil a fost găsit şi Mircea Mihai, consilier local în cadrul Consiliului Local al Oraşului Dolhasca din judeţul Suceava, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier local, societatea comercială în cadrul căreia acesta deţine funcţia de administrator şi calitatea de asociat (în calitate de prestator) a încheiat şi derulat trei contracte de furnizare cu Primăria Oraşului Dolhasca (în calitate de achizitor).
Dan Dumitru Simion, consilier local în cadrul Consiliului Local al Oraşului Iernut din Mureş, s-a aflat în incompatibilitate, susţine ANI, întrucât societatea comercială în cadrul căreia acesta deţine funcţia de administrator, iar soţia acestuia deţine calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator, a încheiat, la 22 iunie 2011, un contract de servicii cu Primăria Oraşului Iernut, având ca obiect prestarea serviciilor de medicina muncii.
Acelaşi Dan Dumitru Simion a încălcat şi regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil managerilor de spital întrucât, în perioada 8 octombrie 2004 – 2 decembrie 2013, perioada deţinerii funcţiei de director al Unităţii de Asistenţă Medico Socială Iernut, a deţinut simultan şi funcţiile de: administrator la două firme; titular al Cabinetului Medical Individual “Dr. Simion Dan Dumitru”; consilier local în cadrul Consiliului local al Oraşului Iernut.
Despre Elena Iuliana Dosaru, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Prahova, ANI susţine că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 21 iunie 2012 – 23 septembrie 2013, întrucât a deţinut şi funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale înfiinţată de Consiliul Judeţean Prahova.
Potrivit ANI, cei 13 foşti sau actuali aleşi locali au încălcat prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” a spus că proiectul, pentru care fondurile sunt deja alocate, va începe cel mai problabil în a doua jumătate a lunii ianuarie 2015, precizând că acesta are în vedere asigurarea confortului pacienţilor din punct de vedere terapeutic, prin îngrijirea lor la domiciliu.
“Este vorba de o flotilă de şase maşini, care vor avea câte două asistente şi vor fi dotate cu echipamente care vor putea face mai multe testări rapide la domiciliu şi biochimie uscată. Asistenta merge, pacientul completează chestionarul, i se lasă medicaţia, semnează că a primit medicaţia, i se recoltează probele de sânge aferente evaluării, iar apoi urmărim dacă ceea ce a scris în chestionar se corelează cu partea clinică”, a declarat profesor dr. Adrian Streinu Cercel, la conferinţa Mediafax dedicată Zilei Mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA.
Streinu Cercel a precizat că programul se va adresa, pentru început, unui număr de 150 de persoane, atât cei care sunt infectaţi cu HIV şi sunt în terapie, consumatori de droguri, cât şi cei care nu mai iau stupefiante.
“În acest fel, le economisim timpul, le creştem nivelul de aderenţă. Înseamnă că pacientului i se va duce medicamentaţia acasă, la o oră de comun acord stabilită în prealabil cu medicul. Astfel urmărim cât se poate de clar aderenţa pacientului. Dacă pacientul dă dovadă că nu este aderent, este scos din acest circuit şi rămâne în circuitul standard. Vrem să creştem confortul pacientului, dar şi să ne asigurăm că ei rămân nedetectabili în continuare şi nu vor transmite acest virus altor persoane”, a explicat Adrian Streinu Cercel.
Conferinţa dedicată Zilei Mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA, marcată la nivel mondial în data de 1 decembrie, este organizată de agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş” şi Centrul Român HIV/SIDA.
La nivel mondial, 35,3 milioane de persoane trăiesc cu HIV/SIDA, în timp ce aproximativ 7.000 de persoane sunt infectate zilnic.
Potrivit echipei de la University James Cook, acest tratament ar putea să reducă numărul de morţi în timpul luptelor, iar dacă testele clinice îi confirmă eficacitatea ar putea să fie vorba despre primul progres important în acest domeniu de la Războiul din Vietnam.
Pe câmpul de luptă, ca în Irak sau Afganistan, potrivit unor statistici citatate de cercetători, “87% dintre decese au loc în primele 30 de minute, înainte ca militarii să poată ajunge la un centru de îngrijiri. Această perioadă de timp este crucială”, afirmă Geoffrey Dobson, care a creat tratamentul împreună cu asociatul său Hayley Letson. “Aproximativ 25% dintre victime ar putea să supravieţuiască”, a subliniat el.
Tratamentul, care utilizează un drog cunoscut sub numele de “adenocaină” (un amestec de lidocaină, adenozină şi magneziu), îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire, crescând tensiunea arterială a victimelor în primele minute după ce au fost rănite. Este necesar ca tensiunea să nu fie nici prea mare şi nici prea mică, pentru a evita riscuri de pierderi suplimentare de sânge, a explicat el.
Interesul constă în cantitatea infimă de ser necesar – o doză în primele momente şi a doua pentru stabilizarea rănitului înante de evacuare.
Tratamentul a fost testat pe şobolani şi porci, iar armata Statele Unite urmează să efectueze teste clinice, potrivit cercetătorilor.
“La 25 noiembrie (marţi), am înregistrat deplasarea a două convoaie de echipament militar din Rusia în direcţia Lugansk, pe la postul de frontieră Izvarin”, aflat sub controlul separatiştilor proruşi, a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lisenko.
“Este vorba despre aproximativ 40 de camioane însoţite de două vehicule blindate şi un autoturism. Şapte vehicule transportau personal şi alte peste 20 tractau artilerie”, a precizat el, adăugând că aproximativ zece vehicule militare cu prelată au fost reperate la un alt punct de trecere a frontierei.
Potrivit lui Lisenko, două avioane militare ruse au pătruns pentru scurt timp în spaţiul aerian ucrainean marţi, în apropiere de localitatea Staniţa Luganska, în regiunea rebelă Lugansk, după care s-au întors în Rusia.
Pe de altă parte, armata a raportat confruntări în apropiere de bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, dar şi lângă Debalţeve, nu departe de linia de front, şi pe drumul spre Bahmutka.
Combatanţii rebeli încearcă să preia controlul asupra autostrăzii care duce spre Lisiciansk, în nord-vestul regiunii Lugansk, şi să încercuiască armata ucraineană în apropiere de Debalţeve, a afirmat Lisenko.
Armata a remarcat însă o diminuare a presiunii asupra oraşului Mariupol, de la malul Mării Azov, pe care rebelii anunţaseră că vor să îl cucerească.
Autorităţile ucrainene au anunţat moartea a doi soldaţi şi rănirea altor doi în ultimele 24 de ore. Ele au înregistrat în aceeaşi perioadă 5.677 de civili care au fugit din zonele de conflict, un număr de zece ori mai mare decât de obicei.
Kievul şi occidentalii acuză Rusia că îi susţine militar pe rebelii proruşi din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte categoric. Conflictul s-a soldat cu peste 4.300 de morţi începând din aprilie, potrivit celui mai recent bilanţ al ONU.