BusinessMagazin

Blog

  • Cheltuielile cu energia termică ar putea depăşi pragul de suportabilitate -10% din veniturile unei familii

    “Analiza de suportabilitate arată că ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării. Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale, acest procent variind în funcţie de eficienţa şi tehnologia adoptate de operatorii sistemelor centralizate”, arată Consiliul Concurenţei, într-un raport publicat joi.

    Instituţia arată că pentru a evita riscul de neplată a facturilor de către populaţie administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice.

    “Această subvenţionare reprezintă o povară asupra bugetului general consolidat estimată la aproape jumătate de miliard de euro anual, sumă care finanţează de fapt ineficienţa operatorilor din sistem. În pofida volumului relativ ridicat al subvenţiilor, un număr semnificativ de operatori de pe această piaţă au un grad ridicat de îndatorare”, se arată în raport.

    Preţul energiei termice pentru populaţie sunt stabilite de către autoritatea locală respectivă. Cel mai redus preţ al energiei termice (între 86 lei şi 154 lei pe gigacalorie) a fost plătit, anul trecut, de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi Bacău. La polul opus se află locuitorii din Constanţa, Reşita, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, unde preţurile au fost cuprinse între 311 lei şi 387 lei pe gigacalorie.

    Sistemul de termoficare din România, ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive, poate fi îmbunătăţit prin măsuri precum reducerea monopolurilor locale, operarea privată sau public-privată a sistemelor centralizate şi asigurarea unui mediu concurenţial, recomandă Consiliul Concurenţei.

  • Bilanţul epidemiei de Ebola a ajuns la 5.689 de morţi, din 15.935 de cazuri înregistrate – OMS

    Bilanţul precedent al OMS, publicat vineri, era de 5.459 de morţi din 15.351 cazuri. Noul bilanţ prezintă date înregistrate până la 23 noiembrie.

    OMS consideră că datele acestor bilanţuri sunt subestimate.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci şi până la 23 noiembrie 2014, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.260 de persoane în această ţară, din 2.134 de cazuri.

    De asemenea, s-au înregistrat 3.016 morţi în Liberia, din 7.168 de cazuri.

    În Sierra Leone, OMS a înregistrat 1.398 de decese din 6.599 de cazuri declarate.

    Aproximativ 600 de cazuri au fost înregistrate în doar o săptămână în cele trei ţări cele mai afectate de epidemia de Ebola. OMS apreciază situaţia ca fiind stabilă în Guineea, stabilă sau în declin în Liberia şi “fără îndoială în creştere” în Sierra Leone, care a înregistrat încă 385 de cazuri în ultimele şapte zile.

    În Mali, ultima ţară afectată de virus, OMS a semnalat opt cazuri care au provocat şase decese.

    Bilanţul din Nigeria şi Senegal a rămas neschimbat de peste 57 de zile, cu 20 de cazuri dintre care opt mortale în Nigeria şi un caz în Senegal, un student din Guineea a cărui vindecare a fost anunţată de către autorităţi la 10 septembrie. Aceste două state au fost retrase de pe lista cu ţările grav afectate de epidemia de Ebola.

    Bilanţul privind decesele înregistrate în rândul personalului sanitar s-a agravat, cu 340 de morţi din 592 de contaminări.

    În Statele Unite, au fost înregistrate patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii, potrivit bilanţului din 16 noiembrie.

    Spania a înregistrat un caz de contaminare cu virusul Ebola, o asistentă care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie. Infirmiera a fost între timp declarată vindecată.

  • Un tribunal a interzis presei turce să prezinte lucrările unei comisii parlamentare

    Organul guvernamental pentru monitorizarea radioului şi televiziunii (RTUK) a anunţat miercuri că a transmis această interdicţie decretată de justiţie presei scrise şi audiovizuale din ţară, care riscă amenzi în caz că o va încălca.

    Într-un comunicat publicat pe site-ul său, RTUK a motivat această decizie, valabilă doar până la 27 decembrie, prin faptul că unele instituţii de presă au “încălcat confidenţialitatea anchetei şi principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

    Sub presiunea opoziţiei, Parlamentul a deschis o anchetă împotriva a patru foşti minişti implicaţi în vastul scandal de corupţie care a zguduit în decembrie 2013 Guvernul premierului Recep Tayyip Erdogan, devenit între timp preşedinte.

    Titularii portofoliilor de Interne, Economiei şi Mediului au fost obligaţi să demisioneze. La rândul său, ministrul Afacerilor Europene a fost concediat.

    Fostul ministru al Economiei Zafer Caglayan a fost acuzat că a luat mită pentru a facilita vânzări ilegale de aur către Iran, afectat de embargo.

    În plus, el este suspectat că a primit un ceas de lux de fabricaţie elveţiană în valoare de 210.000 de euro. El, de altfel, a fost condamnat la o amendă de 90.000 pentru că a omis să-l declare la vamă, a anunţat luni agenţia guvernamentală de presă Anatolia.

    Guvernul a reacţionat faţă de acest scandal ordonând pedepse fără precedent pentru membri din poliţie şi justiţie.

    Interdicţia care vizează presa intervine cu o zi înainte de audierea unuia dintre cei patru foşti miniştri în faţa comisiei parlamentare, acuzată de opoziţie că vrea să îngroape dosarul.

    Mai multe instituţii de presă au anunţat că vor face apel la această decizie.

  • CE solicită statelor membre UE mobilizarea a 5.000 de medici pentru combaterea epidemiei de Ebola

    Comisarii europeni Christos Stylianides (Ajutor Umanitar) şi Vytenis Andriukaitis (Sănătate) ar fi stabilit contacte în acest sens cu cele 28 de state membre UE, deoarece, având în vedere “gravitatea situaţiei, este necesară o reacţie imediată”, a adăugat această sursă.

    “Comisarii europeni au solicitat mai mult personal medical şi (mai mulţi) epidemiologi pe teren”, a anunţat Enrico Brivio, un purtător de cuvânt al Comisiei.

    Vytenis Andriukaitis a scris despre aceste eforturi miercuri, într-o postare pe Twitter. “Am făcut apel la miniştrii din 14 state membre, le-am cerut să trimită mai mult personal medical în ţările afectate de Ebola, răspunsuri pozitive”, se menţionează în postarea comisarului european pentru Sănătate.

    El ar urma să-şi continue contactele cu miniştrii din toate statele membre, în timp ce Christos Stylianides, coordonator al UE pentru lupta împotriva epidemiei de Ebola, efectuează demersuri similare pe lângă oficialii guvernamentali din aria sa de competenţe, a precizat aceeaşi sursă.

    CE solicită mobilizarea a “5.000 de medici şi a mii de îngrijitori”, dar şi “mai multe mijloace financiare şi logistice, în special în materie de transport”, a explicat sursa.

    Acest personal medical “poate fi de compoziţie mixtă”, incluzând “medici trimişi şi finanţaţi de statele membre”, personal mobilizat în cadrul programelor cofinanţate de UE, precum şi voluntari ai ONG-urilor.

    Comisia a semnalat deja nevoia presantă de epidemiologi şi de echipe mobile pentru a putea lupta împotriva epidemiei în satele şi în zonele izolate.

    Reveniţi la jumătatea lunii noiembrie dintr-o misiune în cele trei ţări cele mai afectate de epidemie – Sierra Leone, Liberia şi Guineea -, cei doi comisari europeni au decis să accelereze ritmul mobilizării europene, dată fiind “gravitatea situaţiei” din teren, a explicat sursa.

    “Trebuie făcut totul pentru a stimula un răspuns, nu putem aştepta”, a insistat sursa pentru AFP. Mijloacele UE pentru combaterea epidemiei urmează a fi discutate într-o reuniune, luni, a miniştrilor Sănătăţii din statele membre.

    UE s-a angajat până acum să deblocheze peste un miliard de euro pentru lupta împotriva Ebola, din care CE a pus la dispoziţie 373 de milioane.

    La faţa locului, “solidaritatea europeană este tangibilă şi nu teoretică”, dar “trebuie făcut mai mult” pentru a “consolida coordonarea”, a pledat Stylianides în faţa Parlamentului European după întoarcerea din Africa.

  • Peste 4.000 de zboruri au fost anulate sau amânate în Statele Unite din cauza vremii nefavorabile

    În cursul serii, 671 de zboruri au fost anulate şi 3.467 amânate. Aeroporturile cele mai afectate sunt Philadelphia, Newark, La Guardia din New York şi Reagan National din Washington, potrivit site-ului Flightaware.com.

    Compania United a anunţat amânări de cel puţin o oră şi jumătate la JFK din New York şi de peste trei ore la Newark şi la aeroportul La Guardia.

    Peste 46,3 milioane de americani şi-au planificat deplasări pe o distanţă de cel puţin 80 de kilometri cu ocazia Zilei Recunoştinţei, potrivit Asociaţiei automobiliştilor din Statele Unite (AAA), dintre care 41,3 milioane (90%) cu maşina şi 3,5 milioane cu avionul.

    Mulţi dintre ei au plecat la drum încă de miercuri, urmând recomandările autorităţilor.

    Din cauza vremii rele, unele companii aeriene au anunţat că ar putea elimina taxele în unele aeroporturi pentru persoanele care iau avionul dinspre sau înspre nord-estul Statelor Unite şi doresc să îşi schimbe zborul.

    Ziua Recunoştinţei, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din noiembrie, este unul dintre evenimentele cele mai populare printre americani. Această sărbătoare îşi are originile în primii ani (1620) ai colonizării actualului teritoriu al Statelor Unite, când europenii sosiţi de curând au mulţumit lui Dumnezeu pentru abundenţa recoltelor şi ajutorul dat de indieni, conform tradiţiei.

    Potrivit AAA, distanţa medie pe care americanii urmează să o parcurgă în acest an cu ocazia weekendului prelungit de Ziua Recunoştinţei va fi de 883 de kilometri dus-întors.

  • Mandate de arestare pentru acţionarii clubului Petrolul Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală

    Magistraţii Tribunalului Prahova au emis, miercuri seară, mandate de arestare preventivă pe numele acţionarilor clubului de fotbal Petrolul Ploieşti şi al altor patru persoane, în dosarul instrumentat de DIICOT în care mai mulţi suspecţi sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Cei trei acţionari ai clubului de fotbal din Ploieşti fuseseră reţinuţi, marţi seară, alături de alte patru persoane suspecte în acest dosar.

    Decizia Tribunalului Prahova poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Daniel şi Nicolae Capră, principalii acţionari ai clubului Petrolul Ploieşti şi Marius Bucuroiu, acţionar şi director general al clubului, au fost arestaţi alături de Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoş Ioan Viorel Constantin şi Daniel Stoica Spirea, cu toţii acţionari în diverse societăţi comerciale, acuzaţi că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus un prejudiciu de 15.400.000 de euro prin acţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Pe lângă cei şapte arestaţi, alte 12 persoane au calitatea de suspecţi în acest dosar, printre acestea numărându-se şi soţiile celor doi fraţi Capră.

    Pentru ceilalţi suspecţi, procurorii nu au cerut emiterea de mandate de arestare preventivă.

    Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploieşti, care aparţinea, în documente, Societăţii Comerciale”F.C. Petrolul Ploieşti” SA, deţinută, ca acţionar majoritar, de Federaţia Sindicatelor Libere din Petrol şi la care erau acţionari, cu câte o acţiune, şi Liviu Luca, Florin Bercea şi Eduard Alexandru. Societatea era susţinută în cea mai mare parte din bani publici proveniţi de la bugetul municipiului Ploieşti.

    Direcţia Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploieşti. În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, marţi, percheziţii la 25 de adrese din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu şi Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală şi din care fac parte 19 persoane.

    La Buzău, poliţiştii, coordonaţi de procurorii Serviciului Teritorial Ploieşti al DIICOT, au percheziţonat sediul unei societăţi comerciale despre care anchetatorii au informaţii că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraţilor Capră.

    ”Au fostfăcute percheziţii la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiareale fraţilor Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetăţean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX şeful DIICOT Ploieşti.

    Într-un comunicat de presă transmis marţi dimineaţă, DIICOT preciza că administratoriai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti ar fi iniţiat, în anul 2012, gruparea infracţională organizată, la care au aderat şi ceilalţi membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceştia, care s-ar fi folosit de lanţuri infracţionale pentru a prelua şi finanţa SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti.

    “Astfel,au fost efectuate operaţiuni nereale prin emiterea de documente şi facturi fictive, în scopul deducerii TVA şi diminuării bazei de impozitare (impozit peprofit)”, se menţiona în comunicatul de presă al DIICOT.

    Anchetatorii susţin că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii şi livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relaţii comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracţională. Sumele obţinute în acest fel ar fi fost însuşite de către membrii grupării, în scopul preluării şi finanţării clubului, prin creditări succesive.

  • Sora lui Kim Jong-un accede în rândurile puterii de la Phenian

    Kim Yo-jong, care ar avea 26 de ani, a avut prima apariţie publică în decembrie 2011 la funeraliile tatălui ei, Kim Jong-il.

    Ea a apărut de mai multe ori de atunci alături de fratele său, Kim Jong-un, la evenimente politice şi “vizite de îndrumare pe teren”, în cursul cărora liderul acordă sfaturi tehnice în toate domeniile, industrial, agricol, şcolar, militar etc.

    Presa oficială nu a vorbit însă niciodată despre funcţia acesteia în cadrul aparatului de stat.

    Pentru prima dată, agenţia KCNA a prezentat-o drept “directoarea adjunctă a departamentului” comitetului central al Partidului Muncitorilor, partidul unic nord-coreean.

    Ea îl însoţea pe fratele ei în timpul unei vizite la un studio de animaţie creat de bunicul lor, fondatorul Republicii Populare Democratice Coreea. Kim Il-sung.

    Kim Jong-un le-a cerut angajaţilor la studio să producă opere “fidele principiilor partidului”.

    Considerată singura dinastie comunistă din istorie, familia Kim conduce Coreea de Nord de la sfârşitul războiului cu Seulul (1950-1953).

  • Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Curtea de Apel din Chişinău examinează joi solicitarea de excludere a Partidului Patria din cursă

    Comisia Electorală Centrală susţine că a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Poliţie, care ar fi prezentat dovezi că Partidul Patria, condus de Renato Usatîi, ar fi utilizat în aceasta campanie 8,1 milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 430.000 de euro) proveniţi din străinătate.

    Totodată, partidul nu ar fi raportat aceşti bani Comisiei, aşa cum era obligat să facă. Astfel, în demersul expediat Curţii de Apel Chişinău, Comisia Electorală Centrală solicită excluderea acestui partid din cursă şi confiscarea sumei respective de bani, relatează Europa Liberă, în pagina electronică.

    Documentele nu precizează din ce ţară ar fi primit bani formaţiunea lui Usatîi, însă Codul Electoral menţionează clar folosirea unor fonduri externe, printre motivele eliminării unui concurent electoral din cursă.

    O decizie emisă de Curtea de Apel este executorie, imediat după pronunţare, ceea ce înseamnă că chiar dacă Usatîi ar încerca să conteste la Curtea Supremă de Justiţie o eventuală suspendare a sa din cursă, Comisia Electorală Centrală ar avea dreptul să o pună imediat în aplicare, fără să aştepte decizia CSJ.

    Renato Usatîi, care s-a prezentat personal la şedinţa Comsiei Electorale de miercuri, a părut uşor descumpănit, chiar dacă de mai multă vreme anticipa că s-ar putea încerca scoaterea lui din cursă. Politicianul s-a declarat victima unei înscenări motivate politic şi a afirmat că poate justifica provenienţa fiecărul leu pe care l-a cheltuit în campanie.

    Potrivit lui, pentru a-l inculpa, autorităţile ar fi recurs la transferuri fictive de bani, adăugând că chiar miercuri dimineaţă, câteva sute de mii ar fi ajuns, fără ştirea sa, de la companii off-shore în conturile partidului său.

    Politicianul a declarat că este posibil nu numai să fie exclus din cursa electorală, ci chiar să fie arestat până duminică. “Atunci când Filat controlează MAI-ul, iar Plahotniuc Procuratura, se poate întâmpla orice. Mai ales că îl au ca aliat şi pe Voronin”, a afirmat Usatîi.

    Partidul Patria este creditat cu 8 la sută din intenţiile de vot, în timp ce pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 6 la sută. În general, experţii consideră că formaţiunea este capabilă să atragă votanţi, graţie charismei liderului, şi din rândul celor nehotărâţi. Sociologii nu au estimat încă impactul unei eventuale eliminări a acestuia din cursă, dar cel mai probabil voturile ar merge către formaţiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din R.Moldova (PSRM).

    Potrivit observatorilor, deşi Usatîi era de multă vreme în vizorul autorităţilor, procedurile au fost lansate în ultima săptămână de campanie pentru ca acesta să nu mai poată participa, în caz de excludere din cursă, pe listele altei formaţiuni politice.

    Descris de presa de la Chişinău drept un personaj controversat – pentru implicarea în scandalul din 2011 de la UniversalBank şi pentru legăturile cu oameni de afaceri şi politicieni din Rusia, Renato Usatîi a devenit cunoscut în România după declaraţia sa privind intenţia de a construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la graniţa R.Moldova cu Românie.

    La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat o altă polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.

  • În căutarea tinerilor cu bani. Daimler vrea să scadă media de vârstă a şoferului de Mercedes-Benz

    Vânzările liderului clasamentului, BMW, au urcat în perioada iulie-septembrie la peste jumătate de milion de unităţi, incluzând modelele MINI şi Rolls-Royce. Cea mai mare creştere dintre toţi producătorii, de 9%, a avut-o Mercedes, căruia noile modele lansate i-au adus o creştere de 431.000 a vânzărilor de Mercedes-Benz şi smart.

    După ce i-a suflat în ceafă în ultimele luni, Daimler a luat faţa grupului Volkswagen cu doar o mie de unităţi în plus şi se aşază pe mult râvnitul loc doi. De fapt, directorul general al Daimler, Dieter Zetsche, ameninţa încă din luna februarie rivalii de la BMW că le va fura poziţia de lider, pierdută în 2005, până la finele deceniului. Cifrele arată că primii paşi au fost deja făcuţi. Modelul coupé cu patru uşi CLA, lansat anul trecut, a contribuit semnificativ la creşterea popularităţii mărcii germane în rândul consumatorilor mai tineri. Potrivit analiştilor, CLA a ajutat Mercedes să se extindă dincolo de generaţia născută după război, către generaţiile X şi Y, şi a redus cu 10 ani vârsta medie a clienţilor faţă de modelul entry anterior, Clasa C.

    Analiştii de la IHS anticipau rezultatele pozitive ale Daimler încă din iarnă, mizând mai ales pe contribuţia decisivă a noului GLA în ”explozia„ vânzărilor, de peste 100.000 de unităţi anul viitor, însă reproşează fapul că întinerirea gamei putea veni mai devreme. Avansul înregistrat de Mercedes-Benz ar putea fi temporar, întrucât livrările de GLA nu le vor depăşi, cel mai probabil, pe cele de BMW X1 sau Audi Q3.

    De aceea, Audi ar putea recâştiga poziţia a doua în 2015, când va introduce un SUV de talie mai mică, Q1, potrivit estimărilor IHS. ”Acesta este riscul când aduci GLA pe piaţă la patru ani şi jumătate după X1. În unele cazuri, Mercedes-Benz a ajuns un pic prea târziu la petrecere“, comentează, de la Londra, Neil King, analist la Euromonitor. Lupta între cei trei giganţi este însă departe de a se fi terminat.

    Cel mai recent a intrat în joc noua clasă B, modelul care şi-a găsit din 2005 mai bine de 700.000 de clienţi. A doua generaţie de B Class, lansată în 2011 şi poziţionată mai aproape de gusturile segmentului de public tânăr, a adus grupului Daimler 380.000 de clienţi, ducând aşadar la un rezultat cumulat de peste un milion de maşini vândute. ”Noua clasă B este al patrulea jucător din seria de cinci noi modele lansate de Mercedes-Benz.

    După clasa A, CLA Coupé şi GLA, am aruncat în cursă cu mult înaintea competitorilor monovolumul clasa B facelift, model care va fi urmat în primăvară de CLA Shooting Brake, închizând portofoliul nostru cu o limuzină sport“, spune Nicole Baldisweiler, product manager pentru maşini compacte al Mercedes-Benz. Chiar dacă media de vârstă a şoferului de Mercedes este de 52 de ani, potrivit unui studiu R.L.Polk, oficialii pariază că cei cinci aşi scoşi din mânecă vor muşca serios din segmentul 20-30 de ani, devorat de mulţi ani doar de concurenţă.

  • Supereroii din umbră. Cum a ajuns Marvel să definească nivelul de referinţă al unui gen cinematografic

    PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT ÎN 1941 UNUL DINTRE CEI MAI IUBIŢI SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al companiei, cu vânzări de peste un milion de exemplare.

    Anul următor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures, însă studioul de film nu a reuşit să producă niciun episod de-a lungul perioadei contractuale, astfel încât personajul a revenit creatorilor săi.

    Ca urmare a tranzacţiei dintre Marvel Entertainment Group şi ToyBiz din 1993, Avi Arad a fost numit CEO al Marvel. În primă fază, lucrurile nu au mers însă prea bine; s-a decis cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grăbit să prezinte publicului eroi de benzi desenate. ”Atunci când închei o afacere cu un studio de producţie, intri pe o listă de aşteptare alături de alte 500 de proiecte, aşa că sunt şanse mari să te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem să mai facem asta„, declara la acea vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis în august 1996 crearea Marvel Studios.

    Primul film lansat a fost ”Blade„, în 1998, bazat pe benzile desenate cu acelaşi nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington şi avându-l pe Wesley Snipes în rolul principal, a avut încasări de peste 130 de milioane de dolari. A urmat ”X-Men„ în anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape 300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor două filme, Marvel a demonstrat, într-o perioadă în care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri decât pe idei originale, că lumea era dispusă să cunoască personaje ce nu mai apăruseră pe marele ecran.

    În anul 2009, The Walt Disney Company a făcut publică o tranzacţie prin care achiziţiona pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Până în prezent, francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind ”Iron Man„, iar cel mai recent ”Guardians of the Galaxy„. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Încrederea celor de la Marvel se află la cote înalte, aceasta fiind probabil explicaţia pentru care studioul a decis să aducă pe marile ecrane personaje precum cele din ”Guardians of the Galaxy„ sau ”Ant-Man„, puţin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care Marvel le-a lansat sau pe care urmează să le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul său film cu ani în urmă.

    Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul că Marvel nu a avut până acum niciun eşec de box office, iar acest lucru va încuraja probabil lansarea unor noi francize sau prezentarea altor personaje.

    Concluzia este că brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office-ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.