BusinessMagazin

Blog

  • Nicolescu: Cred în principiile de piaţă, dar să nu excludem implicarea statului în energie

    “Sunt unul care crede că piaţa trebuie încurajată să funcţioneze, dar, având în vedere importanţa sistemului, nu trebuie să neglijăm posibilitatea implicării statului”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    El a adăugat că, prin intermediul companiilor în care este acţionar, statul a început un proces de reformă “profundă şi ireversibilă”, care trebuie să oprească corupţia şi să crească transparenţa şi performanţa companiilor de stat.

    Potrivit lui Nicolescu, politica ajutoarelor de stat trebuie folosită într-o manieră sustenabilă, să nu genereze risipă de resurse.

  • Pariul de 150.000 de euro al fiicei lui George Copos. Vrea să dea lovitura în România şi în străinătate

    Alexandra Copos de Prada, fiica Cristinei şi a lui George Copos, conduce din poziţia de CEO şi preşedinte companiile Ana Pan şi Ana Hotels.

    Alexandra Copos de Prada a trecut la cârma Ana Pan în august 2013, iar din luna martie a anului 2014 conduce şi Ana Hotels, afaceri cu venituri anuale cumulate de aproape 30 de milioane de euro.

    După condamnarea tatălui său la închisoare, Alexandra Copos a preluat şi conducerea Ana Hotels în primăvara lui 2014, ajungând să aibă în subordine 800 de angajaţi, de la 160 anterior, acesta fiind cel mai dificil moment din cariera sa. „Nu ştiu dacă voi fi vreodată 100% pregatită să preiau responsabilitatea de a duce mai departe ceea ce părinţii mei au început acum 24 de ani. Experienţa mea profesională şi personală de până acum m-au pus în destule situaţii dificile şi diverse pentru a putea naviga cu bine businessul în următorii ani.“

    Ana Pan, înfiinţată în 1990, este printre cele mai vechi branduri de patiserie-cofetărie din Bucureşti, cu 19 unităţi. Ana Hotels, cea mai mare companie hotelieră cu capital autohton din România, deţine şapte hoteluri, cel mai important activ al grupului fiind Athénée Palace Hilton. Alexandra Copos se implică în ambele companii, coordonând strategia, investiţiile şi deciziile la nivel de management, activitate pentru care se pregăteşte de când era copil.

    „De la nouă ani am început să lucrez vara în diverse departamente ale companiilor noastre, înţelegând astfel pasiunea antreprenorială a părinţilor mei, munca asiduă, însă şi satisfacţiile pe care ţi le dă conducerea propriei firme. Am considerat că pot aduce un plus de valoare businessului şi oamenilor care îl formează prin educaţia mea şi experienţa de zece ani în America“, spune Alexandra Copos.

    Tânăra a lucrat în industria ospitalităţii la firme internaţionale precum Starwood Hotels sau Hersha Hospitality, iar cunoştinţele de management le-a dobândit urmând un program MBA la The Wharton School, University of Pennsylvania, dar şi în stagiile de practică efectuate la firma de consultanţă McKinsey & Company în New York şi Dubai.

    Sub conducerea Alexandrei Copos, care a preluat Ana Pan cu scăderi mari în magazine, în ultimul an vânzările în retail ale Ana Pan au urcat cu peste 5%, iar cele din segmentul corporate cu 30%. Tânăra a regândit gama de produse, a investit în marketing şi a adus o nouă echipă de management în cadrul Ana Pan. În luna noiembrie, Alexandra Copos a lansat ANA Baking Company, un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti – „este un concept la care lucrăm de trei ani, în care am investit 150.000 de euro şi cu care dorim în următorii ani să ne extindem în ţară şi străinătate“.

    „Efortul nostru este concentrat pe deschiderea magazinului de pe Calea Dorobanţilor. Magazinul, ce se întinde pe o suprafaţă de 140 de metri pătraţi, reprezintă un concept cu influenţe newyorkeze, designul fiind realizat de un arhitect italian. Acesta este cel mai mare magazin din lanţul ANA Pan şi ne aşteptăm să fie cel mai profitabil. Vom avea şi o gamă specială de produse de patiserie şi cofetărie, dar şi de mic dejun. Oricine poate avea aici o întâlnire de afaceri“, a spus Cătălin Metehău, directorul general al lanţului, care a preluat conducerea companiei în august anul trecut, citat de ZF.

    Roxana Cepalis (Te Rox-Prod), Theodora Popa (Transavia), Ioana Şucu (Iconic Health, Iconic Food), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim), vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.

  • Consiliul Concurenţei vrea să introducă un comparator de tarife pentru poliţele de asigurare

    “Zona în care rămân îngrijorări (legate de un mediu concurenţial, n.r.) este cea a asigurărilor de viaţă, slab dezvoltată faţă de Uniunea Europeană. Piaţa are un grad de concentarere mare, ies actori de pe piaţă, iar actorul cel mai mare îşi creşte cota. Informaţia este greu de înţeles de către consumatori, şi de aceea vrem să introducem un comparator de preţuri pentru a facilitata accesul consumatorilor pentru a alege tariful care li se potriveşte cel mai bine”, a spus Chiriţoiu la lansarea raportului privind evoluţia concurenţei în sectoare esenţiale.

    În opinia sa, profesiile liberale, transportul de cale ferată şi de călători, materialele de construcţii, ridică, de asemenea, îngrijorări concurenţiale.

    Progrese în ceea ce priveşte o piaţă concurenţială Chiriţoiu a remarcat în zona telecomunicaţii şi cea bancară.

    “În telecomunicaţii am văzut progrese faţă de anul trecut, prin intrarea unui al patrulea jucător, care a dinamizat concurenţa. A doua zonă cu progrese este sectorul bancar, unde anul trecut spuneam că ne îngrijorează marja mare între dobânzile active şi pasive. Anul acesta vedem scăderea dobânzilor la credite, iar marja a scăzut. Ne uităm cu îngrijorare acum la comisioane, avem o propunere pentru plafonarea comisionelor, proiectul de lege fiind în Parlament. Cred că va trece în curând de Senat şi în cursul anului viitor sperăm să-l vedem aprobat de Camera Deputaţilor”, a mai spus Chiriţoiu.

  • Ovidiu Buluc rămâne preşedintele Farmexim: Nu modificăm structura de management în viitorul apropiat

    Drept la replică Farmexim:

    Referitor la materialul „Fiicele lui Ovidiu Buluc sunt la un pas să preia afacerea tatălui: 400 de milioane de euro şi sute de angajaţi”, apărut în 20 noiembrie 2014 în ediţia online a revistei Business Magazin, dorim să facem următoarele precizări:

    În materialul la care se face referire, se concluzionează în mod eronat asupra faptului că Alina Barcaru şi Isabelle Iacob „sunt la un pas de a prelua afacerea” Farmexim, lucru scos din context.

    Nu s-a discutat vreodată de o potenţiala preluare a afacerii ci, de o implicare a celor două fiice în managementul grupului, fiind bine cunoscut faptul că Farmexim este o afacere de familie. 

    Este absolut normal ca din structura de management a grupului Farmexim să facă parte Alina Barcaru, director executiv IT & logistică Farmexim şi Isabelle Iacob – director general Help Net, alături de restul directorilor de departamente, aflaţi împreună în structura organizatorică a companiei.

    Ovidiu Buluc este preşedintele Grupului Farmexim şi factorul de decizie care are cel mai important rol în companie şi nu există nicio intenţie de modificare a acestei structuri de management în viitorul apropiat.

  • Ministrul delegat pentru Energie: Este posibil ca gazele din import, mai scumpe, să fie consumate doar de IMM-uri

    “Sunt îngrijorat că importurile de gaze vor merge, în mare măsură, doar la IMM-uri. (…) Dacă IMM-urile ar fi cabinete de avocatură, nu ar avea probleme să plătească câţiva lei în plus. Dar dacă vorbim de făbricuţe de pâine, de exemplu, unde ponderea gazului în costuri este ridicată, s-ar putea să avem o problemă”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    Nicolescu a adăugat că în perioada de iarnă consumul naţional de gaze depăşeşte producţia, astfel că este nevoie de importuri mai mari.

    Potrivit ministrului, România îşi va onora angajamentul luat faţă de Comisia Europeană (CE) de a liberaliza total piaţa de gaze naturale, din 1 ianuarie 2015, pentru toţi consumatorii non-casnici.

    Nicolescu a precizat că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei, şi aşteaptă joi, 27 noiembrie, un răspuns de la Bruxelles.

    “IMM-urile trebuie să ştie că au posibilitatea de a-şi schimba furnizorul de gaze şi trebuie să înveţe mecanismele de piaţă. (…) Mă tem că România nu îşi poate permite să piardă locuri de muncă în acest moment şi să se închodă IMM-uri”, a mai spus Nicolescu.

  • Isărescu către analişti: Daţi-mi o mână de ajutor, lumea să nu se mai uite la curs, ci la dobânzi

    “Daţi-mi o mână de ajutor să creăm o situaţie de normalitate, să nu se mai uite lumea la cursul de schimb, să se uite mai degrabă la dobândă. Hai să le transmitem românilor o stare de normalitate, asta e normal să se întâmple cu cursul, şi cu variaţii mai mari, nu-i nimic rău. Noi am încercat să spunem că nu ne uităm la curs dacă el se plimbă aşa, într-un interval de 3-4%, nu putem să insistăm, pentru că atunci plecam de la managed floating (fluctuaţie controlată a cursului – n.r.), ne ducem în altă direcţie, în alte politici de curs. Mulţumesc pentru ajutor, sunt sigur că m-aţi înţeles”, s-a adresat guvernatorul analiştilor, la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a amintit că BNR nu a adoptat niciodată o politică de free floating, prin care să lase cursul să fluctueze liber.

    “Cu toate că, să vă dau o ironie a istorie, când mi-am susţinut în perioada comunistă teza de doctorat, am pledat pentru free floating. Când am ajuns pe scaunul de guvernator, mi-a trecut, dar asta e altceva, face parte din istoria mea personală”, a spus Isărescu.

    El a reiterat ideea că BNR nu stabileşte cursul de schimb, ci calculează o medie între cursurile celor mai importante 10 bănci de pe piaţă, pe care o publică “din considerente statistice, vamale, chiar şi mediatice”.

    “Toată lumea spune cursul Băncii Naţionale, nu spune nimeni cursul mediu al pieţei valutare din România stabilit independent de Banca Naţională, calculat din considerente statistice de BNR, nu e un lucru minor”, a punctat şeful BNR.

  • Nicolescu: Prima parte a strategiei energetice va fi pusă în dezbatere în câteva zile

    “Prima parte a strategiei energetice conţine o analiză a sectorului şi o analiză a angajamentelor asumate de România“, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    El a adăugat că în lunile următoare vor fi publicate şi politicile şi obiectivele strategiei energetice.

    Potrivit ministrului, documentul de strategie energetică nu va conţine exemple de proiecte care trebuie făcute sau nu.

    Nicolescu spunea la începutul lunii noiembrie că va publica prima parte a strategiei după alegerile prezidenţiale, după ce afirma în luna aprilie că doreşte ca până la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie să fie întocmit “un draft consolidat” al strategiei energetice, pe care să îl discute cu partidele politice.

    România are o strategie energetică aprobată de Guvern în 2007, dar prevederile ei nu mai sunt de actualitate, în principal ca urmare a evoluţiilor economice după criza economică şi financiară începută în 2008.

  • Consiliul Concurenţei: Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă stagnează de doi ani, dar traficul de voce creşte

    “Analizând datele referitoare la numărul total al utilizatorilor activi de telefonie mobilă din România, se poate observa că în ultimii ani piaţa serviciilor de telefonie mobilă a înregistrat o uşoară scădere, urmată de o stagnare în ultimele patru semestre. Cu toate acestea, atât volumul de trafic de voce originat cât şi cel terminat în reţelele de telefonie mobilă din România se află într-o continuă creştere. Se poate observa că volumul de trafic originat de utilizatorii finali, deşi aflat pe un trend ascendent, a crescut cu o rată din ce în ce mai mică în comparaţie cu cea a anilor precedenţi”, se spune în analiza instituţiei.

    Scăderea se reflectă şi în rata de penetrare a cartelelor SIM active, nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2013 fiind cu 3 puncte procentuale mai redus decât cel înregistrat în 2011.

    “Acest fapt contrazice evoluţia mediei ratei de penetrare a cartelelor SIM la nivelul Uniunii Europene, care încă din 2004 se află pe un trend ascendent”, se precizează în document.

    Odată cu scăderea ratei de penetrare a SIM-urilor, se observă o creştere a volumului de trafic de voce originat de utilizatorii finali către alte reţele de telefonie mobilă decât cea proprie. Această creştere este pusă de specialiştii Consiliului Concurenţei pe seama reglementărilor de reducere a tarifelor de interconectare implementate de ANCOM în ultimii ani.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM), utilizate de CC, volumul de trafic de voce terminat în reţelele de telefonie mobilă din România a crescut constant în perioada 2006-2013, de la 4,4 miliarde de minute la 10,7 miliarde de minute.

    De asemenea, evoluţia anuală a volumului de trafic de voce originat în reţelele de telefonie mobilă din România (fără roaming) a avansat de la 14,3 miliarde de minute în 2006 la 63,6 miliarde de minute în 2013.

    În ciuda scăderii ratei de penetrare a cartelelor SIM în România, nivelul acesteia depăşeşte în continuare pragul de 100%, fapt ce demonstrează că, în medie, fiecare utilizator dispune de cel puţin o cartelă SIM.

    “O explicaţie a acestui fenomen o poate reprezenta nivelul ridicat al tarifelor de terminare a apelurilor în orice reţea percepute de operatori înainte de 2011. Între aceste tarife şi cele de terminare a apelurilor în reţeaua proprie există o diferenţă considerabilă, consumatorii fiind astfel nevoiţi să achiziţioneze pachete pre-paid sau post-paid ale operatorilor concurenţi”, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere numărul mai mare de operatori existenţi.

    Numărul total de patru operatori – Orange, Vodafone, Telekom Romania şi RCS&RDS – corespunde mediei Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, se spune în document, o analiză a indicelui Herfindahl–Hirschman arată că gradul de concentrare a pieţei serviciilor de telefonie mobilă din România este unul ridicat, depăşind cu mult pragul de 2.000 de unităţi utilizat în mod frecvent de autorităţile de concurenţă.

    Indicele HHI nu s-a modificat considerabil în decursul ultimilor ani, valorile sale înregistrând doar o uşoară creştere în fiecare din cele trei dimensiuni calculate. Indicele traficului de voce prezintă cea mai ridicată creştere, nivelul săau atingând valoarea de 3.818 în anul 2013.

    Stabilitatea indicelui HHI este datorată stabilităţii cotelor de piaţă a marilor operatori de telefonie mobilă din România.

    “Deşi nu a suferit o modificare notabilă în ultimii trei ani, cota de piaţă a liderului se află însă pe un trend ascendent, în defavoarea concurenţilor mai mici ai căror cote de piaţă au scăzut. Potrivit BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications), la sfârşitul lunii ianuarie 2014, liderul pieţei avea o cotă de aproximativ 43%, concurentul principal avea o cotă de piaţă de 29,2 %, în timp ce ultimele 27,8 procente se împărţeau între ceilalţi operatori (majoritatea fiind însă deţinută de o companie cu cotă 22,8%). Cotele de piaţă sunt calculate în funcţie de numărul de SIM-uri active”, se spune în analiza Consiliului Concurenţei.

    La nivelul Uniunii Europene, statisticile de la sfârşitul anului 2013 arată că liderul de piaţă deţine, în medie, o cotă de aproximativ 35,4%, cu 7 puncte procentuale mai puţin decât pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România.

    De asemenea, cota de piaţă a liderului se află în scădere încă din anul 2010, luând în considerare datele la nivelul UE.

    În schimb, operatorii alternativi (alţi concurenţi) şi-au întărit poziţiile în ultimii ani, la sfârşitul anului 2013 deţinând, în medie, o cotă de piaţă de 35,9%, reuşind astfel să depăşească liderul pieţei.

    “Aceste efecte sunt urmările reglementărilor referitoare la portabilitatea numerelor şi tarifele de terminare a apelurilor, dar şi a politicii comerciale agresive ale concurenţilor din eşalonul doi (de exemplu, RCS&RDS). În consecinţă, situaţia la nivelul Uniunii Europene pare a fi mai echilibrată decât în România, unde liderul de piaţă se detaşează de concurenţii săi”, se arată în document.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, România nu se evidenţiază ca o piaţă în care apar temeri semnificative cu privire la cota de piaţă a liderului, aşa cum se întâmplă în cazul Ciprului, unde liderul de piaţă deţine 70%, sau Greciei şi Olandei, unde liderul de piaţă deţine 50% (Comisia Europeană, 2012).

    Cu toate acestea, atât în România cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, primii doi operatori de telefonie mobilă deţin aproximativ două treimi din totalul utilizatorilor, ceea ce indică gradul ridicat de concentrare a acestei pieţe.

    Tarifele de interconectare pe piaţa de telefonie mobilă din România au scăzut continuu în ultimii ani, prin reglementările impuse de ANCOM. La începutul anului 2014, după o serie de schimbări, valoarea acestor tarife a coborât cu mult sub media UE, România situându-se pe locul 25 în topul ţărilor europene cu cele mai mici tarife de interconectare.

    Astfel, din punct de vedere concurenţial, nivelul scăzut al acestor tarife poate reprezenta o intensificare a concurenţei şi o scădere a barierelor de intrare pe piaţă a operatorilor virtuali de telefonie mobilă (MNVO).

    Conform ANCOM, operatorul mobil virtual (MVNO) este definit ca acea entitate care furnizează servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile, fără a deţine o licenţă proprie de utilizare a frecvenţelor radio şi fără a avea în mod necesar toate elementele de reţea şi/sau infrastructura cerută pentru a furniza servicii de comunicaţii mobile.

    Prin încheierea unui acord, acesta obţine acces la reţeaua de telefonie a unui operator deja existent, plătind tarife en-gros pentru serviciile utilizate. Pe piaţa de retail, operatorii virtuali au posibilitatea de a stabili propriile tarife, independente de cele ale operatorului gazdă.

    În acest moment, România face parte din categoria ţărilor europene în a cărei piaţă de telecom nu este prezent niciun operator virtual. Conform datelor disponibile pe site-ul Comisiei Europene, la polul opus se situează ţări precum Cehia (58 MNVO-uri) sau Olanda (52 MNVO-uri).

    “Prezenţa acestor operatori contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă şi, în acelaşi timp, la scăderea gradului de concentrare a acestei pieţe”, se precizează în analiza instituţiei.

    După reducerea tarifelor de interconectare din aprilie 2014, costul operatorilor pentru furnizarea de minute pentru apeluri în orice reţea de telefonie a scăzut considerabil.

    Comparativ cu tarifele reglementate la data de 1 martie 2012, costurile au scăzut cu 76,3 %.

    Spre exemplu, dacă în martie 2012 costul asociat furnizării de 100 de minute în orice reţea a unui operator ajungea la 4,05 euro, din aprilie 2014 furnizarea aceluiaşi serviciu costă doar 0,96 euro.

    Reducerea tarifelor de interconectare realizată în ultimul an se ridică la un procent de aproximativ 68,7%, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut.

    Introducerea serviciului de portabilitate a numerelor în octombrie 2008 a adus o serie de beneficii pieţei de telefonie mobilă, se menţionează în document.

    Spre exemplu, puterea de negociere a consumatorilor a crescut, factor favorabil intensificării concurenţei pe piaţă. Odată cu aceasta, operatorii existenţi au fost nevoiţi să ofere pachete din ce în ce mai avantajoase, astfel încât să îşi menţină sau chiar să îşi mărească baza de clienţi.

    În intervalul 2009-2013, numărul de portări anuale pe piaţa de telefonie mobilă a crescut cu aproximativ 73%, numărul total al portărilor atingând 201.000 în 2013.

    “Tot statisticile ANCOM arată faptul că 80% dintre cei care apelează la serviciul de portabilitate în reţeaua de telefonie mobilă sunt deţinători de abonamente, iar numai 20% dintre aceştia deţin cartele pre-paid. În ceea ce priveşte distribuţia numerelor portate, ANCOM a realizat un clasament al operatorilor în funcţie de numerele mobile primite în reţea din momentul în care acest serviciu a fost disponibil. Statisticile făcute publice la sfârşitul anului 2013 arată că Vodafone România a obţinut cele mai multe numere portate, surclasând liderul de piaţă, Orange România”, se arată în document.

    Potrivit CC, din punct de vedere structural, industria telecomunicaţiilor mobile este foarte apropiată de modelul de piaţă cu structură de oligopol, ca urmare a numărului redus de companii active pe piaţă, implicit şi un gradului ridicat de concentrare, a omogenităţii produselor şi a barierelor la intrarea pe piaţă.

    Pe de altă parte, instituţia apreciază că există elemente importante de natură structurală, dar şi comportamentală, care reprezintă surse semnificative de presiune concurenţială.

    Principalii factori care contrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt impactul semnificativ al concurentului rebel, expunerea pieţei la inovaţie, precum şi activităţile intense de marketing şi comunicare.

  • DOSARUL MICROSOFT: Ecaterina Andronescu, audiată la DNA

    Surse judiciare au declarat că procurorii au citat-o pe Ecaterina Andronescu să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată în dosarul Microsoft, după ce, în 19 noiembrie, Senatul a avizat începerea urmăririi penale a acesteia, pentru perioada în care a fost ministru al Educaţiei.

    Potrivit surselor citate, Ecaterina Andronescu trebuia să se prezinte la DNA în jurul orei 10.00, însă aceasta a venit mai devreme cu mai bine de două ore.

    Senatorul Ecaterina Andronescu a fost ministru al Educaţiei în perioadele 2000-2003 şi 2008-2012, în dosarul Microsoft fiind suspectată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorii susţin că Andronescu, în perioada în care a fost ministru al Educaţiei, ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. De asemenea, Andronescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care s-ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora şi ar fi stabilit, printr-un Memorandum, firmele care să participe la realizarea proiectului, atestând în mod nereal că acestea fac parte dintr-un consorţiu.

    Fostul ministru ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme, ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă, ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, toate acestea având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă, potrivit anchetatorilor.

    De asemenea, în perioada 2001 -2009, Andronescu ar fi pretins şi primit de la firma SIVECO şi firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, în scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul.

    Andronescu declara, după ce procurorii au cerut aviz de urmărire penală de la Senat, că nu a cerut şi nu a luat niciun leu în perioada în care a fost ministru.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    În 19 noiembrie, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul senatorilor PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate, susţin anchetatorii.

    Potrivit DNA, contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

     

  • Percheziţii DNA în Teleorman, la fostul prefect Teodor Niţulescu, la trei primării şi la un spital

    Potrivit unor surse judicare, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac percheziţii la apartamentul în care locuieşte Teodor Niţulescu în Alexandria şi la un conac al acestuia, din satul Gresia, comuna Stejaru, judeţul Teleorman, imobil izolat, aflat în vecinătatea Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Vedea şi lângă fosta fermă de pui din localitatea Gresia.

    Anchetatorii percheziţionează şi Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede, precum şi primăriile comunelor Vedea, Stejaru şi Trivalea Moşteni, din judeţul Teleorman.

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul firmei Venus Mob SRL din Bucureşti, la un punct de lucru al societăţii, din comuna Nanov, judeţul Teleorman, precum şi la două societăţi din Roşiorii de Vede, ambele controlate de Niţulescu – SC Comixt SA şi SC Grup NTIR SRL.

    Teodor Niţulescu este suspectat de abuz în serviciu, conflict de interese şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, Teodor Niţulescu, în calitate de prefect al judeţului Teleorman în perioada 2009-2012, a exercitat acţiuni de influenţă pentru ca Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) Vedea, unde este preşedinte, să obţină dreptul de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul anumitor fonduri cinegetice situate în Teleorman.

    Niţulescu mai este suspectat că ar fi intervenit la persoane din conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Teleorman pentru a fi oprite controale la SC Comixt sau a influenţa concluziile controalelor.

    Fostul prefect ar fi intervenit şi persoane din conducerea Gărzii Financiare Teleorman pentru a dispune verificări specifice la agenţi economici din Teleorman, respectiv SC Adytex Investment SRL, pentru a putea astfel să obţină informaţii privind raportul acestei firme cu o altă societate din Craiova, “activitatea de verificare fiind făcută pentru a crea presiuni asupra societăţii în vederea acaparării a 75 la sută din părţile sociale ale acestei firme”.

    Anchetatorii susţin că, în perioada mai 2011 – iunie 2012, când ocupa funcţia de prefect, Teodor Niţulescu a efectuat acte de comerţ incompatibile cu funcţia la SC Venus Mob SRL şi SC Comixt SA Roşiorii de Vede.

    De asemenea, Teodor Niţulescu mai este suspectat şi de presiuni asupra lui Gabriel Nicolae Poncea, când acesta era director al Clubului Sportiv Şcolar Turnu Măgurele, pentru anularea unei licitaţii câştigate de asocierea SC Teldrum SA – SC Hidro Olt SRL şi atribuirea ulterioară a contractului privind amenajarea sediului şi a sălii de sport a clubului către altă asociere formată din SC Ten Holding SRL şi SC Hidro Olt SA, potrivit aceloraşi documente.

    În cazul Spitalului de Pneumoftiziologie din Roşiori de Vede, se fac cercetări pentru abuz în serviciu privind nerespectarea de către conducerea unităţii sanitare a prevederilor legale referitoare la achiziţiile publice prin atribuirea directă a unor contracte de furnizare bunuri şi prestări servicii şi plata integrală a facturilor către furnizori anterior livrării efective a bunurilor sau recepţiei serviciilor, favorizând astfel societăţi controlate de Niţulescu, aflat în funcţia de prefect al judeţului Teleorman la data încheierii contractelor.

    Teodor Niţulescu, în vîrstă de 55 de ani, a fost primar al municipiului Alexandria din 1996 şi până în 2001. Din acel an, el a fost prefect al judeţului Teleorman, până în 2004, an în care câştigat un mandat de deputat din partea PSD.

    În octombrie 2009, Teodor Niţulescu a fost numit din nou prefect al judeţului Teleorman, fiind eliberat din funcţie în aprilie 2012, printr-o hotărâre de Guvern semnată de premierul de atunci Mihai Răzvan Ungureanu. Teodor Niţulescu a candidat la alegerile locale din 10 iunie 2012, din partea Alianţei pentru Teleorman (PDL+PNTCD), pentru funcţia de presedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, însă a a pierdut alegerile în faţa lui Liviu Dragnea.

    În iunie 2012, Niţulescu a făst găsit incompatibil de inspectorii ANI, care l-au reclamat şi la Parchet pentru conflict de interese, întrucât ar fi atribuit fonduri pentru deszăpezirea drumurilor unei societăţi unde cei doi fii ai săi sunt asociaţi.

    În ceea ce priveşte activitatea politică, Teodor Niţulescu a fost, pe rând, membru PDSR, membru în Biroul Executiv Judeţean, preşedintele PDSR Teleorman, preşedintele PSD Teleorman, membru în biroul Executiv Central al PSD, preşedinte al PC Teleorman, iar în prezent conduce organizaţia judeţeană a PDL.