BusinessMagazin

Blog

  • Rusia critică decizia UE de extindere a listei cu persoane şi entităţi vizate de sancţiuni

    “Cred că este o măsură contraproductivă, una care înrăutăţeşte atmosfera politică şi complică dialogul între Moscova şi Bruxelles”, a declarat Puşkov.

    Decizia de extindere a listei sancţiunilor nu ajută la implementarea Acordului de la Minsk, ci transmite semnalul negativ că Uniunea Europeană intenţionează în continuare să exercite presiuni asupra Rusiei, adaugă oficialul rus.

    “În mod cert, decizia creează o atmosferă adecvată la Moscova… Acum, analizăm şi noi posibilitatea extinderii propriei noastre liste”, a subliniat Puşkov.

    Sancţiunile adoptate de UE împotriva a 19 persoane din Ucraina şi Rusia şi a nouă entităţi au intrat în vigoare luni, odată cu publicarea listei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

     

  • Zgonea, despre cererea privind-o pe Udrea: Un parlamentar nu poate intra în cătuşe în comisie sau plen

    Zgonea a precizat, după şedinţa Biroului Permanent al Camerei în care s-au discutat cele două solicitări de arestare preventivă şi începere a urmăririi penale a Elenei Udrea pe alte trei noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”, că va cere un punct de vedere de la ministrul Justiţiei şi procurorul general, deoarece nu există în Regulament o procedură pentru un deputat deja arestat preventiv.

    El a arătat că Biroul a trimis cererea DNA la Comisia juridică, aceasta având 3 zile termen de dezbatere, raportul putând fi apoi discutat în plen luni sau marţi.

    “Cea mai importantă decizie este că un parlamentar aflat în exerciţiul funcţiunii nu poate intra în cătuşe într-o comisie pemanentă, la fel şi în plen. Parlamentele democratice au structura lor de securitate, niciun alt organ de securitate al statului sau de siguranţă naţională neputând intra decât în anumite condiţii. Din punct de vedere juridic, doamna deputat este încă deputat, la comisie şi în plen avem această situaţie inedită pe care nu ştim să o rezolvăm şi atunci vom discuta cu ministrul Justiţiei să vedem cum să rezolvăm blocajele legale şi constituţionale şi, în acelaşi timp, să respectăm şi domnului deputat dreptul. Dacă domnia sa va accepta prezenţa în plen, nu ştim cu ce personaje nu trebuie să se vadă, pot apărea asemnea cazuri, atât în plen trebuie să limităm accesul unor membri ai grupurilor parlamentare, angajaţi ai Camerei Deputaţilor, s-ar putea să aibă interdicţie şi pentru a se vedea cu alţi parlamentari”, a spus Zgonea.

    El a arătat că, procedural, Elena Udrea sau avocatul său pot veni la comisie să citească dosarul şi să-şi exprime poziţia, la fel şi în plen.

    “Noi nu avem în Regulamentul Camerei o procedură pentru un parlamentar care este în arest preventiv şi care trebuie totuşi să beneficieze de citirea dosarului de prezenţa la comisie. Avem trei etape extrem de importante: prima – citirea dosarului, care este trimis, nu se discută fondul, ci motivarea, în 72 de ore până la comisie domnul deputat sau avocatul pot citi dosarul. Biroul Permanent m-a mandatat să trimit ministrului Justiţiei şi procurorului general această informare că în următoarele 3 zile putem să permitem avocatului doamnei Udrea sau doamnei Udrea, pe procedurile stabilite de către instanţă, nu de către noi, pentru a citi doasarul. Cu ministrul Cazanciuc rămâne să găsim o soluţie cu privire la prezenţa doamnei deputat. Avem o situaţie un pic delicată, pe care nu ştim să o rezolvăm în acest moment şi numai prin procurorul general şi ministrul Justiţiei să găsim o soluţie. Avem în acest moment un deputat care este în mandat şi care este în arest preventiv şi trebuie să găsim o soluţie, astfel încât domnul deputat să vină la comisie să-şi susţină argumentaţia în faţa comisiei. La comisie dosarul poate fi citit şi de către un deputat. Când se face votul secret poate veni deputatul şi, este dreptul său constituţional, sau poate veni avocatul şi să susţină punctul de vedere. Noi nu ştiu care sunt dezbaterile de fond din instanţă şi trebuie să discutăm cu ministrul Justiţiei şi cu procurorul general ca să vedem care sunt condiţionalităţile accesului în sală. Există poate interdicţie din partea instanţei ca doamna deputat să se vadă cu anumite persoane şi atunci noi trebuie să limităm accesul în sală”, a mai spus Zgonea.

    El a mai arătat că “poliţiştii care însoţesc un arestat preventiv în afară de arestul poliţiei nu pot intra nici în plen, nici în comisii”.

    “Orice altă supoziţie nu ştiu până nu discut cu ministul Justiţiei. Doamna deputat, fiind încă în mandat, nu poate intra cu poliţie şi încătuşată în comisie”, a adăugat Zgonea.

    Direcţia Naţională Anticorupţie cere un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, în dosarul Gala Bute, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme.

    Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”.

  • Creţu: CE spune că România are slăbiciuni în ce priveşte harta socială, pe care încă o aşteaptă

    ”În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană spune că avem slăbiciuni în ceea ce priveşte această hartă socială – pe care încă o aşteptăm – în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în ceea ce priveşte strategia de incluziune a populaţiei romilor, de a merge dincolo de reducerea sărăciei, de a avea o strategie integrată”, a spus Corina Creţu.

    Ea a arătat că sunt importante infrastructura, drumurile şi podurile, dar nu trebuie pierdută din vedere situaţia socială pe care o are România, precum şi gradul de sărăcie.

    Creţu a spus că ministrul Muncii, Rovana Plumb, s-a întâlnit în acest sens cu comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, cu care a agreat un plan de lucru în ce priveşte acţiunea pentru perioada următoare.

    ”În legătură cu harta socială, este vorba de ceea ce noi numim condiţionalităţile ex-ante, pe care fiecare ţară trebuie să le îndeplinească. România are de îndeplinit 135 de condiţionalităţi pentru programele operaţionale. Sunt foarte multe care au fost îndeplinite de către România în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, de cercetare, strategia digitală, strategia pentru sănătate, aşteptăm şi Master Planul pe Transport. Dar harta socială este necesară pentru că noi mergem pe ideea de a vedea care sunt priorităţile de investiţii pentru următorii ani şi pe ideea concentrării fondurilor. Nu am primit încă această hartă. În momentul în care se va face analiza de ţară, sigur că se vor regăsi toate aceste lucruri în recomandările de ţară”, a mai spus Corina Creţu.

  • ANALIZĂ: Delapidarea de 2,7 milioane de lei, plătită cu cinci ani de închisoare de Ridzi

    Ajuns pe masa judecătorilor în mai 2011, acest dosar a avut primul termen în octombrie 2011, iar o primă soluţie în acest caz a venit după 37 de termene, în ianuarie 2014. În faza de apel au fost necesare doar patru termene de judecată, între 13 octombrie 2014 şi 9 februarie.

    Judecătorii instanţei supreme au stabilit, prin deciziilor lor, că ipotezele procurorilor anticorupţie se confirmă.

    Astfel, Ridzi a fost găsită vinovată că, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. Prin urmare, s-a decis alocarea către firmele Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în Bucureşti, Costineşti şi 39 de reşedinţe de judeţ, unde ştia că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen.

    Mai mult, magistraţii au ajuns la concluzia că, ulterior declanşării anchetei penale, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul fostului directorul de achiziţii Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    Pentru aceste fapte procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pe numele fostului ministru, în august 2009. Ulterior, anchetatorii au solicitat extinderea urmăririi penale şi încuviinţarea percheziţiei informatice în cazul lui Ridzi.

    DNA a cerut încuviinţarea urmăririi penale a Monicăi Iacob Ridzi în 9 februarie 2010, având noi suspciuni asupra sa, respectiv că se face vinovată de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în formă continuată.

    La nu mai puţin de 11 luni distanţă, în 7 decembrie 2010, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor au decis să respingă cererile de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul Monicăi Iacob-Ridzi. După o săptămână, în 14 decembrie 2010, şi plenul Camerei a respins cererea anchetatorilor.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au decis, în mai 2011, trimiterea rechizitoriului la instanţa supremă.

    Dosarul a ajuns pe masa completului format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, aceştia stabilind că, pentru faptele ei, Monica Iacob Ridzi trebuie să plătească cu cinci ani de închisoare cu executare. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că fostul ministru şi-a susţinut în permanenţă nevinovăţia. Ridzi a admis, în faţa instanţei, faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget şi finanţări erau supervizate şi semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanţările vizate de procurorii anticorupţie şi pentru care ea a fost deferită justiţiei nu au semnătura ei.

    Nevinovăţia şi-a susţinut-o şi în faza de apel a procesului şi mai mult decât atât, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a spus, la momentul susţinerii ultimului cuvânt, că instituţia pe care a condus-o a vrut să îl aducă pe Ilie Năstase sau alte personalităţi să promoveze evenimentelor organizate de Ziua Tineretului în 2009, dar, după refuzul acestora, a apărut ea în clipul TV.

    Astfel, Ridzi a încercat să îi convingă pe judecători că prin organizarea Zilei Tineretului nu a încercat să îşi promoveze imaginea ca parlamentar, fostul demnitar aruncând vina pentru fraudarea statului în seama subordonaţilor ei.

    “Am fost convinsă că singura modalitate de cheltuire a banilor publici în legătură cu organizarea evenimentelor de la 2 Mai a fost externalizarea lor. Nu am cunoscut firmele şi nici pe administratorii lor, acest lucru rezultă şi declaraţia acestora. Ei o cunoşteau pe Ioana Vârsta. Toate eventualele neregularităţi în legătură cu organizarea evenimentelor şi procedura de achiziţie aparţine exclusiv subordonaţilor din minister, inclusiv celorlalţi inculpaţi din minister”, a spus Ridzi.

    În plus, Monica Iacob Ridzi şi-a continuat apărarea şi pe blogul personal. Cu o zi înainte de decizia finală în dosarul său de corupţie, fostul ministru a postat un text în care vorbeşte de probe din proces şi probleme de sănătate, susţinând că speră ca ICCJ să înţeleagă că e nevinovată, dar arătând şi că “altarul de sacrificiu are nevoie de al 13-lea ministru”.

    Totuşi, în urma analizării informaţiilor strânse de procurorii anticorupţie, a declaraţiilor date de inculpaţi şi de martorii din proces, completul de cinci judecători de la instanţa supremă, format din Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a ajuns la concluzia că Monica Iacob Ridzi este vinovată şi că ea trebuie să petreacă următorii cinci ani în spatele gratiilor.

  • Dacia va prezenta un model aniversar la salonul auto de la Geneva, pentru a celebra 10 ani de la relansare

    Renault nu a dat detalii în privinţa modelului aniversar, dar a menţionat că acesta va fi produs în ediţie limitată.

    Prezentarea oficială a ediţiei aniversare va avea loc pe 3 martie la standul Dacia de la Geneva, în cadrul unui eveniment rezervat presei. Accesul publicului la cea de a 85-a ediţie a Salonului Auto de la Geneva va fi permis între 5 şi 15 martie.

    Pe lângă modelul aniversar Dacia, Renault va prezenta, în premieră mondială, SUV-ul Kadjar, primul model de crossover din segmentul C, un nou motor pentru modelul Zoe, precum şi noua versiune Espace.

    În iunie 2014, Dacia a lansat în România o ediţie limitată a modelului Logan, sub numele “Logan 10 Ani”, pentru a celebra 10 ani de la lansarea celui mai bine vândut model pe piaţa locală.

    Seria limitată Logan 10 Ani, dezvoltată pe baza nivelului de echipare Laureate, este disponibilă atât în versiunea pe benzină, cât şi pe motorină, şi are un preţ de pornire de 9.400 euro, TVA inclus.

    Dacia produce, la fabrica din Mioveni, modelele Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster şi Renault Symbol. În Maroc sunt produse modelele Sandero, Sandero Stepway, Dacia Dokker şi Lodgy.

    Vânzările Dacia au crescut cu 19% anul trecut, la 511.000 de autovehicule, principala piaţă fiind în continuare Franţa, cu aproape 105.900 unităţi, în timp ce în România livrările au avansat tot cu 19%, la 29.625 de unităţi, echivalentul unei cote de piaţă de 31,2%, potrivit companiei.

    Cel mai vândut model a fost Sandero, cu 169.000 de unităţi, din care 80% în Europa Occidentală, iar din acesta vânzările de Sandero Stepway au o pondere de peste 50%.

    Pe locul 2 ca vânzări se află Duster, cu 160.318 unităţi vândute, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania. Dacia a vândut, de asemenea, 100.000 de modele Logan, cel mai multe în România, dar şi alte ţări din Europa de Est.

     

  • Creţu: Aşteptăm ca România să depună Master Planul pe Transport. Nu are sens să facem supoziţii

    ”În legătură cu master planul pentru Transport, aşteptăm ca România, aşa cum am spus, să depună oficial acest master plan, în ultima variantă. Deci am văzut toate supoziţiile care se fac în presă, dar până nu avem ultima variantă, oficială, depusă la Comisie, nu cred că are niciun sens să facem supoziţii. Aşteptăm planul, inclusiv măsuri corective legate de întreruperi”, a spus Corina Creţu.

    Ea a precizat observaţiile în ceea ce priveşte programul de infrastructură mare au fost ”minore”.

    ”În legătură cu programul de infrastructură mare, ştiu că negocierile sunt la nivel de DG şi Guvernul României, Directoratului General. Ştiu că observaţiile au fost minore şi aşteptăm să fie depuse, să vedem exact programul atunci când va fi depus la Comisia Europeană, în mod oficial”, a adăugat Corina Creţu.

    Ea a mai precizat că este vorba despre programe operaţionale foarte complexe. ”Nu există ţară cu care să nu avem observaţii, să nu avem schimburi de păreri între DG şi ţările respective, mai ales că acum avem o legislaţie nouă, adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. Încercăm să convingem statele membre, mai ales în ce priveşte Programele Operaţionale Regionale, să găsească proiecte importante”, a mai spus Corina Creţu.

    Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a avut marţea trecută, o întâlnire de câteva ore, la sediul Ministerului Transporturilor, cu reprezentanţii comisiilor parlamentare de specialitate, pentru discuţii privind Master Planul de Transport şi situaţia companiilor din subordinea Transporturilor.

    “Am prezentat în faţa celor două comisii Master Planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva”, a spus ministrul, la finalul întâlnirii.

    El a adăugat că Master Planul va fi aprobat săptămâna aceasta în guvern, urmând să fie prezentat, înainte de implementare, şi Comisiei Europene.

    După dezbaterea publică a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

    Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

    “După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor.

    Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

    Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

  • Omul de afaceri Dinu Pescariu, audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie

    Dinu Pescariu a ajuns la DNA în jurul orei 13.45.

    În dosarul “Microsoft”, Elena Udrea este în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost contestată de Elena Udrea şi va fi judecată marţi de ICCJ, care va hotărî dacă aceasta rămâne în arest sau va fi pusă în libertate.

    Udrea este acuzată, în dosarul “Microsoft”, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro. Procurorii o mai acuză şi de spălare de bani (în forma dobândirii şi utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracţiuni), şi fals în declaraţii de avere.

    Potrivit anchetatorilor, fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş, ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la Gabriel Marin, administrator al societăţii Omnilogic, suma de circa 3.000.000 de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România. Gabriel Marin a făcut un denunţ la DNA, arătând că i-a plătit lui Dorin Cocoş prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.050.000 de euro.

    La rândul său, Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Eleveţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Anchetatorii susţin că aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont şi înscrisuri olografe ridicate la percheziţii, în care sunt indicate sume de bani plătite.

    Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea.

    Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

  • Euro a stagnat la 4,44 lei, în timp ce francul elveţian a scăzut uşor, la 4,1824 lei

    Referinţa pentru euro a coborât cu numai 0,01 bani, la 4,4407 lei. BNR a anunţat vineri un curs de 4,4408 lei pentru euro şi de 4,1904 lei pentru francul elveţian.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat la 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,7% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Aproape de ora 13:00, francul era tranzacţionat pe pieţele externe la 0,9412 euro, în scădere faţă cotaţia de vineri de la aceeaşi oră.

    Pentru dolar, banca centrală a anunţat un curs în scădere cu 0,16 bani, de la 3,8927 lei la 3,8911 lei. Referinţa record pentru dolar înregistrată tot pe 23 ianuarie, dată la care moneda americană a fost cotată la 3,9980 lei.

    Pe pieţele externe, dolarul se tranzacţiona aproape de ora 13:00 în scădere cu 0,2%, la 0,8764 euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4395 – 4,4420 lei, fără o variaţie semnificativă comparativ cu vineri, când tranzacţiile se perfectau pe finalul zilei la 4,4403 lei.

    “În piaţă au fost activi mai mult jucătorii locali, dar şi unii străini prezenţi mai mult pe partea de vânzare de euro. În Statele Unite e sărbătoare, aşa că în piaţă este linişte, iar volumele sunt mici”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Rezerva Federală şi bursa din Statele Unite sunt închise luni, pentru o sărbătoare naţională.

    Volumele din piaţa interbancară s-au situat la aproximativ 60% din media pentru prima jumătate a zilei, tranzacţiile fiind perfectate în intervalul 4,4384 – 4,4450 lei/euro.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,1% în raport cu euro, iar zlotul s-a apreciat cu 0,1%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,16% – 0,53% pe an, faţă de 0,14% – 0,54% pe an vineri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,64% pe an, comparativ cu 0,16% – 0,63% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a crescut la 1,42% pe an, de la 1,41% pe an vineri.

  • RMGC trimite în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de 100 de salariaţi ai companiei

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, arată RMCG, într-un comunicat.

    Totodată, compania a anunţat că speră ca factorii de decizie din guvern şi autorităţi de reglementare responsabile de autorizarea dezvoltării proiectului se vor implica în consultări cât mai curând posibil.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources a anunţat în ianuarie vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • Monica Iacob Ridzi, CONDAMNATĂ DEFINITIV la 5 ani de închisoare cu executare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a condamnat-o pe fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, la cinci ani de închisoare cu executare, tot pentru abuz în serviciu. Instanţa a menţinut astfel pedeapsa dispusă, în 27 ianuarie 2014, de instanţa supremă.

    Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie – septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu pedepsele dispuse la judecarea în fond a cauzei. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.

    Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.

    Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.

    Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.

    În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.

    Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru un termen de încercare de patru ani. Popa fusese condamnată de prima instanţă la un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani.

    Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat la trei ani cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

    Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

    În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ICCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob Ridzi, Ioana Vârsta şi Paul Diaconu. Ceilalţi nouă inculpaţi din dosar, dintre care şase foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, au primit pedepse cu suspendare.

    Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care după patru termene de judecată au dat decizia definitivă în cauză.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.