BusinessMagazin

Blog

  • Amendamentele PNL la Legea de respingere a OUG 55, care vizau pierderea mandatelor, respinse

    În condiţiile în care aceste amendamente nu au fost agreate, Legea de respingere a OUG 55 va avea, cel mai probabil, un singur articol, unic, de respingere a ordonanţei, fără a vorbi şi despre efectele ordonanţei, aşa cum a solicitat Curtea Constituţională.

    “Cum rămâne cu efectele? Avem un articol unic în care spunem că respingem OUG 55, dar decizia Curţii spune că trebuie să reglementăm efecte”, a spus Gabriel Andronache, deputat PNL.

    “Efectul, dacă mă întrebaţi pe mine, juridic, este exact că nimeni nu va mai putea vreodată să dea o asemenea ordonanţă, pentru că ea a fost declarată neconstituţională”, i-a răspuns preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă.

    El a arătat că “această poveste tristă” nu se va mai putea repeta.

    “Deci povestea aceasta tristă, din punct de vedere politic, nu va mai putea fi repetată şi cred că este efectul cel mai important, pentru că odată declarată neconstituţională, nu ordonanţa, ca procedură, ci fondul ordonanţei, nu va putea fi repetat nici prin ordonanţă, nici prin alt act normativ, chiar şi atunci când vorbim de legi. Este opinia mea”, a spus Ciucă.

    Totodată, deputaţii jurişti au respins amendamentul adoptat de Comisia de administraţie prin care se interzicea Guvernului posibilitatea de a emite OUG ale căror efecte pot încălca principiile constituţionale ale statului de drept şi deciziile Curţii Constituţionale.

    “Este o aberaţie juridică, să-l respingem pentru blazonul Comisiei juridice”, a solicitat Ciucă.

    Comisia Juridică urmează să se întâlnească, în cursul zilei de marţi, cu Comisia de Administraţie, pentru a se pune de acord cu privire la acest amendament, tot atunci urmând a se da şi votul final pe raportul la Legea de respingere a OUG 55.

  • Alecsandra Raluca Drăgoi a câştigat concursul de fotografie al National Geographic Traveller. IMAGINEA câştigătoare

    Fotografia câştigătoare, care prezintă un adolescent îmbrăcat într-o blană de urs şi care este surprins în momentul în care îşi descoperă capul, uitându-se direct în obiectivul foto, cu o privire pătrunzătoare, participant la un obicei de Anul Nou, a fost finalista categoriei “People” (Oameni, n.r.) din concurs,potrivit sourcewire.com.

    Imaginea câştigătoare şi toate pozele care au ajuns în finala concursului vor apărea într-o expoziţie dedicată competiţiei la galeria londoneză Theprintspace.

    De asemenea, imaginile care au ajuns în finala concursului vor putea fi cumpărate, în premieră, graţie unei colaborări dintre organizatorii competiţiei şi spaţiul expoziţional.

    “Participanţii se îmbracă în blănuri de urs care au fost păstrate timp de sute de ani, nu provin de la urşi care au fost ucişi în timpul acestui ritual şi nici special pentru acest obicei. Ursul este un simbol al României, iar când am descoperit această tradiţie am fost fascinată”, a declarat Alecsandra Raluca Drăgoi, câştigătoarea concursului Travel Photography Competition 2015.

    “Aceasta a fost una dintre imaginile noastre favorite imediat ce a fost înscrisă în concurs. Este o poveste captivantă care se desfăşoară în această imagine şi care îl face pe privitor să vrea să ştie mai mult. La National Geographic Traveller, ne mândrim cu faptul că prezentăm lumea din jurul nostru, de la subiecte atrăgătoare şi convingătoare, la controverse, iar Alecsandra a făcut exact acest lucru”, a declarat Chris Hudson, Art Editor la National Geographic Traveller.

    Imaginile căştigătoare vor fi incluse într-un supliment foto gratuit al umărului din luna aprilie al revistei National Geographic Traveller din Marea Britanie.

    National Geographic Traveller a lansat competiţia anuală de fotografie în septembrie 2014, iar fotografii din Marea Britanie au fost invitaţi să-şi înscrie imaginile la una dintre cele şase categorii: “Action”, “Animal”, “People”, “River”, “Rural” şi “Urban”.

    “Am fost incredibil de impresionaţi de răspunsurile primite la competiţia noastră anuală de fotografie, cu un standard fenomenal de ridicat de creativitate şi calitate fotografică”, a declarat Pat Riddell, editor la National Geographic Traveller.

    Astfel, la categoria “People”, câştigătoare a fost fotografia româncei Alecsandra Raluca Drăgoi, la “Action”, s-a afirmat Yanick Targonski, cu o fotogafie făcută într-un tren în mişcare, în Sri Lanka, la “Urban”, Philip Braude, cu o fotografie realizată în Londra, iar la categoria “River”, apreciată a fost poza lui Claire Carter, realizată în Rio de las Vueltas, Argentina.

    De asemenea, Chris Miller, cu o fotografie realizată în Phong Nha-Ke Bang National Park, Vietnam, a fost câştigător la categoria “Rural”, iar Barry Robertson, cu o imagine din Falkland Islands, a fost apreciat la secţiunea “Animals”.

    Alecsandra Raluca Drăgoi s-a născut în România, iar, în prezent, locuieşte în Londra, Marea Britanie.

    “Am avut întotdeauna curiozitatea să descopăr locuri noi şi să întâlnesc oameni din toată lume. Prin urmare, Anglia a fost cea mai bună alegere, fiindcă am oportunitatea de a întâlni oameni interesanţi din diferite medii culturale şi etnice”, scrie românca pe site-ul său, alecsandraralucadragoi.com, unde se regăsesc mai multe informaţii despre ea, cât şi o serie de fotografii ale sale.

    National Geographic are reputaţia de a fi “epicentrul” celor mai bune lucrări de fotojurnalism din lume.

  • O firmă a cumnatului lui Ponta ar fi fraudat fonduri UE pentru lucrări de extindere a reţelei de canalizare în Comarnic

    Sursele citate, care citează documente ale anchetatorilor, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme este vizată şi SC Grossman Engineering Group SRL, una dintre firmele la care Iulian Cristian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, este administrator de drept şi, începând din 25 aprilie 2014, administrator de fapt, el fiind şi angajat al SC CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti, judeţul Ilfov.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.

    Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.

    Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

    La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.

    Iulian Herţanu, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Mihail Marian Coman vor fi duşi la DNA Ploieşti, pentru a fi audiaţi.

    Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    De asemenea, percheziţii sunt făcute şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.

    Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, a fost arestat la domiciliu în 11 decembrie 2014, fiind acuzat într-un dosarul al DIICOT care vizează fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei. Besciu este sub control judiciar din 7 ianuarie, când instanţa supremă i-a schimbat măsura arestului la domiciliu.

  • Veniturile Orange România au scăzut cu 2,7% anul trecut, la 909 milioane de euro

    Eliminând impactul tarifelor de conectare, veniturile Orange România au urcat cu 4,2% în 2014 faţă de anul precedent, când compania a înregistrat venituri în valoare de 934 de milioane de euro.

    Veniturile Orange România s-au situat la 233 de milioane de euro în trimestrul ala patrulea al anului trecut.

    Consumul de date mobile a urcat cu 85% în ultimul trimestru din 2014 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Orange a investit anul trecut în modernizarea şi extinderea acoperirii 3G, 4G şi 4G+.

    Reţeaua 4G a Orange acoperă 62% din populaţiei României, potrivit unui raport al companiei franceze, în timp ce, la nivelul populaţiei din mediul urban, acoperirea este de 92%.

    “În 2014 a devenit tot mai evident că digitalizarea face parte din viaţa românilor. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimii ani, asigurând o reţea performantă şi stabilă. Serviciul Orange TV a avut o creştere semnificativă, dovadă a faptului că românii încep să privească altfel la televizor”, a declarat într-un comunicat Jean-François Fallacher, CEO Orange România.

    Vânzările de smartphone-uri şi tablete 4G au avansat de patru ori în trimestrul al patrulea al anului trecut faţă de acelaşi interval din 2013, pe fondul creşterii numărului de modele disponibile în magazinele Orange la 86.

    De asemenea, traficul de date 4G a urcat cu 87% în ultimul trimestru din 2014 faţă de trimestrul al treilea.

    În ceea ce priveşte serviciul Orange TV, la finalul anului trecut, acesta avea 157.000 de abonaţi, în timp ce aplicaţia Orange TV Go a fost descărcată de peste 1,1 milioane de ori de la lansare până la finalul lui 2014.

    Orange România este cel mai mare operator local de telefonie mobilă.

    La nivelul grupului, veniturile au scăzut cu 2,5% în bază comparabilă în 2014, la 39,44 miliarde de euro, după un declin de 4,5% înregistrat în 2013. Profitul net al grupului francez s-a situat la 1,22 de miliarde de euro anul trecut, în coborâre de la 2,1 miliarde de euro în 2013.

  • Senatorul Ion Ariton, audiat la DNA, în dosarul “Gala Bute”

    Ion Ariton a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu puţin timp înainte de ora 10.00 şi la intrare nu a făcut nicio declaraţie.

    Fostul ministru al Economiei a fost citat să se prezinte marţi la DNA, după ce Senatul a avizat, în 12 februarie, începerea urmăririi penale a senatorului PSD, în dosarul “Gala Bute”.

    Ariton este acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

    DNA vrea să înceapă urmărirea penală în cazul fostului ministru al Economiei Ion Ariton pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    “În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, potrivit DNA.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, a fost dusă luni din arest la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect în dosarul “Gala Bute” şi i-au prezentat acuzaţiile.

    Elena Udrea este în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. Decizia a fost contestată de Elena Udrea şi s-a judecat marţi la ICCJ, care va hotărî dacă aceasta rămâne în arest sau va fi pusă în libertate.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut luni un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, în dosarul “Gala Bute”, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme.

    În această cauză, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    DNA a precizat că, ulterior, au apărut noi elemente “ce au conturat suspiciunea săvârşirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaţilor”.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinut de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute.

     

  • Softurile ERP trec 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    “1.0 este managementul anilor ’60, 1.1 este managementul anilor ’90, iar 2.0 este managementul apărut în jurul anului 2000. În anii ’60, fără computere, dacă făceai o greşeală dădeai totul peste cap, iar la contabilitate se lucra cu mânecuţe, cu rigla de calcul şi cu abacul. 1.1 înseamnă apariţia calculatoarelor de birou, cu taste mari şi bandă de hârtie, management 2.0 înseamnă manager, calculator şi consultant, iar 2.1 înseamnă ce facem noi acum“, îmi explică Alin Ivan, consultant la Integrated Consulting Group, companie austriaco-finlandeză, teoria sa despre evoluţia managementului.

    Născut la Câmpina şi absolvent de ASE, Alin Ivan s-a mutat de trei sau patru ani la Cluj, timp destul pentru a împrumuta ticuri verbale ardeleneşti; aşa că strecoară la sfârşitul frazelor, nu prea des totuşi, câte un „no“, menit să-i întărească afirmaţiile. Spune despre sine că este consultant de management şi că face chestii care ţin de matematica economică. „De multe ori celui ce are în mână un ciocan i se pare că tot ce are în jur sunt cuie. Mie mi se pare că soluţia stă în matematică: vinzi prea ieftin, produci prea scump, produci prea puţin la preţul acesta şi nu-ţi acoperi costurile… Evident că pot fi soluţii şi din alte parţi, din inovare, de exemplu. Îi  spun că vinde prea puţin şi costă mult ceea ce produce, dar vin colegii mei care spun că ar putea face o schimbare undeva, ar putea vinde mai mult; vezi explozia vânzărilor unei companii de lactate care a schimbat forma ambalajului.“

    Pentru a-şi ajuta clienţii, Alin Ivan a conceput, împreună cu unul dintre clienţii săi, manager la o firmă de lactate, o afacere de familie începută de tată şi continuată acum de fiu, o aplicaţie menită să ofere imaginea companiei în orice moment. Aplicaţia se muneşte „Management 2.1“ şi oferă, faţă de aplicaţiile ERP uzuale, o serie de indicatori specifici, precum şi funcţii de predicţie.

    Alin Ivan şi Marius Bîcu, managerul companiei Unilact, au lucrat împreună din 2006 până în 2014, când clientul a recunoscut că nu se mai descurcă cu multele Exceluri pe care le primea. „Clientul a cerut «o curăţenie generală», un plan pe cinci ani şi încă «ceva», fără a defini acel ceva.“ Alin Ivan a făcut acel plan pe cinci ani, a făcut calcule despre ce va putea face compania şi ce nu va putea face, ba şi-a dat chiar seama că va avea nevoie de o investiţie în 2016. „Am gândit pentru el un sistem şi l-am pus într-un software, integrat cu o companie de specialitate, care îi arată starea companiei în aproape orice moment. Poate vedea starea, sănătatea companiei, dar şi stadii, anumite elemente din sănătatea companiei“, explică Alin Ivan. De exemplu, un indicator introdus în „Management 2.1“, indicator conceptual, se numeşte „contribuţia de acoperire“; îi permite managerului să  afle cât câştigă dacă îşi vinde marfa prin intermediul unei companii de retail sau al alteia, în condiţiile în care preţurile diferă de la un comerciant la altul sau de la o zonă la alta. Managerul mai poate afla ce cheltuieli are de făcut, dacă are bani, ce încasări are într-o săptămână, ce s-a produs săptămâna trecută şi ce se va produce în săptămâna în curs, ce s-a vândut, ce nu s-a vândut, care sunt abaterile faţă de planul pe cinci ani conceput; „plastic vorbind, managerul se aşază cu faţa la volan şi ştie tot traseul pe care îl va urma, cu ce viteză va merge, dacă îi ajunge benzina sau la ce oră va ajunge“.

    Interesant este că Management 2.1 nu este produsul unei companii de software, ci al unei companii de consultanţă care a colaborat cu o companie software, iar faptul că respectiva companie a răspuns cu „se poate“ la orice solicitare a consultantului sau a managerului a stârnit ceva mirare. În toată istoria s-a implicat şi BERD, care a oferit o finanţare nerambursabilă de 75% din valoarea proiectului.

  • 2015, anul în care câştigătorul marelui premiu în cadrul BAFTA ar putea rata Oscarul pentru cel mai bun film

    Noaptea decernării premiilor BAFTA adună celebrităţi din lumea întreagă, fiind cel mai important eveniment de profil din Europa. Anul acesta, marele câştigător al premiilor acordate de societatea britanică pentru film a fost „Boyhood“, o producţie în regia lui Richard Linklater, filmată pe parcursul a 12 ani. „Boyhood“ este povestea trecerii spre maturitate a unui copil şi problemele cu care se confruntă familia sa. Apreciat de critici, „Boyhood“ a obţinut şi mai multe Globuri de Aur, precum cel pentru cel mai bun film dramatic, cel pentru regie şi cel pentru cea mai bună actriţă în rol secundar. „The Grand Budapest Hotel“, filmul regizat de Wes Anderson şi care îl are în rolul principal pe Ralph Fiennes, a obţinut premiul BAFTA pentru cel mai bun scenariu adaptat, în vreme ce „The Theory of Everything“ a primit trofeul pentru cel mai bun scenariu adaptat şi cel acordat celui mai bun actor în rol principal (Eddie Redmayne, pentru interpretarea de excepţie).

    Marele perdant a fost, fără îndoială, „The Imitation Game“. Deşi a intrat în competiţie cu 9 nominalizări, biografia lui Alan Turing nu a reuşit să obţină niciun trofeu. Considerat unul dintre cele mai bune filme ale anului, dacă nu chiar cel mai bun, „The Imitation Game“ pare să se afle într-o situaţie în care s-au aflat, de-a lungul timpului, filme precum „Închisoarea îngerilor“, „Taxi Driver“, „Portocala mecanică“ sau „Psycho“: sunt considerate adevărate opere de artă şi, în ciuda faptului că au fost nominalizate la premiile Oscar, nu au reuşit să câştige vreun trofeu.

    Cinefilii îşi îndreaptă acum privirea către Statele Unite, unde la sfârşitul acestei săptămâni se vor decerna cele mai importante premii ale industriei. Elementul-surpriză al premiilor Oscar pare să fie „American Sniper“, filmul care doboară record după record în Statele Unite, dar este complet ignorat în restul lumii. Motivul este destul de clar, respectiv natura delicată a subiectului: povestea lunetistului care nu a ratat niciodată. Filmul, regizat de Clint Eastwood şi avându-l în rolul principal pe Bradley Cooper, este nominalizat la şase categorii, inclusiv cel mai bun film şi cel mai bun actor în rol principal.

    Din punct de vedere financiar, premiile Oscar reprezintă o investiţie anuală de aproape 50 de milioane de dolari, conform celor de la The Hollywood Reporter. Academia de Film din Statele Unite a încheiat un contract profitabil în anul 2012 cu The Dolby Theater, profitând de insolvenţa Kodak, fostul finanţator al locaţiei. Se estimează că expunerea pozitivă a adus celor de la Kodak echivalentul a 500 de milioane de dolari. Un alt beneficiar este chiar oraşul Los Angeles, încasările anuale generate de eveniment ridicându-se la aproximativ 130 de milioane de dolari.

    Anul trecut, Academia Americană de Film a încasat aproape 100 de milioane de dolari de pe urma evenimentului, mare parte provenind de la compania Disney, care a semnat contractul de difuzare în exclusivitate al evenimentului până în 2020.

    Favorite la premiile Oscar, care vor fi decernate pe 22 februarie, sunt „Birdman“ (9 nominalizări), „The Grand Budapest Hotel“ (9 nominalizări), „The Imitation Game“ (8 nominalizări), „Boyhood“ (6 nominalizări) şi „The Theory of Everything“ (5 nominalizări).

  • Planurile Skoda pentru întinerirea clienţilor: noua Fabia se pliază perfect pe profilul clientului de Prima Maşină

    Clientul Skoda din prezent este familist, are de cele mai multe ori între 35 şi 45 de ani şi un venit mediu sau de cele mai multe ori peste media naţională, dar acest lucru se va schimba în următorii ani, este de părere Vlad Rusu, brand managerul mărcii în cadrul Porsche România: „Odată cu lansarea noilor modele, reducem media de vârstă şi atragem clientela tânără. Din acest motiv, Fabia vine cu o întreagă paletă de culori şi un nou sistem multimedia. După Fabia deja lansată pe piaţă venim luna aceasta cu noua Fabia Combi; noua generaţie a Superb va fi prezentată în martie, în cadrul Salonului Auto de la Geneva, iar în România o vom lansa în iulie“.

    În acest context, pentru Fabia se doreşte ca noua generaţie a modelului de clasă mică să reprezinte 11% din vânzările mărcii în acest an, faţă de 9% cât a reprezentat generaţia anterioară anul trecut. Cele mai mari procente se vor întâlni la modelele Octavia şi Rapid, cu 45% respectiv 32-33%.

    „Am pornit vânzările Fabia încă de la finalul anului trecut, din decembrie, însă am realizat acum lansarea. Decembrie este de obicei o perioadă încărcată marcată de închiderea de an, aşa încât am realizat evenimentul de lansare în ianuarie“, a spus Rusu.

    Anul trecut Skoda a vândut pe piaţa locală aproape 7.800 de maşini noi, în creştere cu 41% faţă de anul anterior, avansul fiind de două ori mai accelerat decât cel al pieţei totale.

    „Creşterea a venit în contextul unor oferte bune în segmentul compact, cu Rapid şi cu Octavia. Rapid a mers bine atât pe varianta limuzină, cât şi Spaceback, iar Octavia a fost pentru cel de-al patrulea an consecutiv cel mai bine vândut model de import. Aceasta este o maşină spaţioasă, cu tehnologie de ultimă generaţie, care a venit cu oferte pe pachete de dotări, astfel încât nu am redus preţul maşinilor, dar am oferit o echipare cât mai bună“, a spus Vlad Rusu.

    În 2014 segmentul compact a reprezentat 45,5% din piaţă şi a crescut cu aproape 20% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „În 2014 vânzările Skoda au crescut cu peste 40% datorită unui cumul de factori. Pe lângă modelele compacte, am vândut puternic prin programul Remat la care s-au adăugat atât flote mici, cât şi flote mari livrate companiilor. Am avut inclusiv o flotă de peste 100 de maşini livrate“, a subliniat directorul de marcă.

    În cadrul programului Rabla, Skoda a vândut 1.800 de maşini, faţă de 992 în 2013, fiind numărul doi după Dacia în cadrul programului cu o cotă de 9% din totalul livrărilor prin Remat. „Ne-am propus ca obiectiv în Remat să atingem 10% din totalul vânzărilor, pentru a menţine aceeaşi cotă de piaţă“, a spus Vlad Rusu. În total, Skoda a vândut în ianuarie 520 de maşini, în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care prima lună din an este de obicei cea mai slabă.

    „Anul acesta nu ne-am propus o creştere absolută faţă de 2014, ci ne-am propus ca ţintă o cotă de piaţă de 10% din piaţa autoturismelor. În funcţie de cum va evolua piaţa, vom avea sau nu o creştere de două cifre“, a subliniat Rusu.

    În ceea ce priveşte piaţa totală, directorul mărcii Skoda se aşteaptă la o creştere de 5% în 2015, faţă de aproximativ 81.000 anul trecut. „Nu vedem o creştere spectaculoasă a vânzărilor. Desigur, se estimează creştere economică, însă noi am calculat o creştere ponderată a pieţei.“

    Totodată, anul trecut preţul mediu al maşinilor vândute de Skoda pe piaţa locală a crescut uşor faţă de 2013, în cea mai mare parte datorită pachetelor de opţionale.

    În total, persoanele fizice au reprezentat anul trecut circa 25% din vânzări, iar restul au venit dinspre companii, firme de taxi, rent-a-car sau alte vânzări speciale.

  • REACŢIA lui Ponta despre cercetările DNA în cazul surorii şi cumnatului său: Nu cunosc, ar fi greşit să comentez. Legea să fie egală

    “Nu cunosc şi oricum ar fi greşit să comentez eu cercetările efectuate de procurori faţă de cumnatul meu/Legea trebuie să fie egală pt toţi”, scrie Ponta pe Twitter.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare.

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    De asemenea, percheziţii sunt făcute şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu ar urma să fie dus la audieri, la DNA Ploieşti.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • PERCHEZIŢII DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta. Prejudiciul în acest caz, estimat la 7,8 milioane de lei

    UPDATE 09:11 – Prejudiciu de 7,8 milioane de lei, în dosarul care vizează şi firma surorii şi cumnatului lui Ponta – surse

    Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare.

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu ar urma să fie dus la audieri, la DNA Ploieşti.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.