Blog

  • Agrostar cere restructurarea staţiunilor de cercetare agricolă şi autofinanţare pe bază de proiecte

    Federaţia Agrostar cere ca ASAS să rămână un for ştiinţific, fără să aibă legătură cu finanţarea staţiunilor de cercetare, întrucât a demonstrat că nu are capacitatea de a reorganiza aceste unităţi.

    “Amintim faptul că, la un moment dat, staţiunile de cercetare agricolă au beneficiat de o ştergere a datoriilor, pentru a se putea redresa, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Actuala formă de organizare a dus la un dezastru, la un jaf sistematic asupra unităţilor de cercetare, care au pierdut suprafeţe importante de teren şi au încheiat contracte dezavantajoase. Singura politică de până acum a fost cea a intereselor. Cerem ca această situaţie să înceteze. S-a ajuns la situaţia aberantă ca tractoristul de la staţiunea de cercetare să fie asimilat funcţionarului public”, arată secretarul general al Agrostar, Horaţiu Raicu, citat într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Federaţia propune inventarierea terenurilor pe care le mai deţin staţiunile de cercetare şi organizarea acestora pe trei zone de cercetare: vegetal, zootehnie, horticultură, precum şi refacerea managementului şi întocmirea unor strategii pe domenii, împreună cu Ministerul Agriculturii.

    “Printre propunerile noastre se regăsesc şi cele legate de readucerea soiurilor româneşti de seminţe, adaptarea soiurilor de cereale, în funcţie de schimbările climatice, refacerea patrimoniului genetic în zootehnie şi accesarea, împreună cu agricultorii, de fonduri europene. Încheierea unor parteneriate cu agricultorii şi accesarea de fonduri europene ar putea asigura şi salarii mai mari pentru angajaţi. În prezent, se ştie că salariile angajaţilor din cercetare sunt indecent de mici şi, deşi există staţiuni care au venituri considerabile şi ar putea majora salariile, actuala formă de organizare nu permite acest lucru”, a precizat Horaţiu Raicu.

    Federaţia Agrostar are în componenţă peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, atât din sectorul privat, cât şi din cel bugetar.

  • Locuinţe în valoare de circa un miliard de euro, la vânzare în Bucureşti

    Numărul ofertelor active a scăzut în decembrie 2014 cu 3,1% (la 11.074), în timp ce valoarea acestora a crescut cu 5,12%, pe fondul creşterii cererii de proprietăţi rezidenţiale sub 60.000 de euro şi creşterii valorii medii ale preţurilor delistare din ultimul trimestru al anului trecut. O analiză a ofertelor active pe nivel de preţ arată o creştere accentuată a ofertelor de peste 120.000 de euro, pe fondul scăderii numărului de oferte active de sub 60.000 de euro”, se arată în raportul AEEF MLA Market Report, realizat de Departamentul de Analiză şi Evaluare Economico-Financiară al Academiei de Studii Economice.

    Studiul, prezentat luni, într-un seminar, a fost realizat pe baza informaţiilor furnizate de Flexmls România, un serviciu de listare multiplă a ofertelor imobiliare din Bucureşti.

    Au fost analizate 4.200 de tranzacţii din 2013 şi 6.500 în 2014 din Bucureşti care însumează aproape 250 de milioane de euro în 2013 şi 350 de milioane de euro, anul trecut.

    Analiza a avut în vedere ultimele 8 trimestre, respectiv anii 2013 şi 2014, şi a analizat inclusiv evoluţia preţurilor de tranzacţionare, pe unitate şi pe metru pătrat, pe zone şi pe vechimea proprietăţii.

    Valorile preţului de tranzacţionare din trimestrul al patrulea al anului trecut au crescut cu 2,2% faţă de acelaşi trimestru din 2013, în timp ce la nivelul evoluţiei trimestriale consecutive se constată o creştere pe ultimele două trimestre ale anului trecut. Evoluţia preţului pe metrul pătrat arată creşterea pe ultimele două trimestre ale anului 2014, pe fondul unei valori aproximativ egale în trimestrul 4 din 2014 faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    În urma acestor evoluţii, cele mai scumpe locuinţe din Bucureşti au fost tranzacţionate în trimestrul al patrulea din 2014 în Cotroceni, la un preţ de 1.467 euro pe metru pătrat, în creştere faţă de 1.224 euro pe metrul pătrat în trimestrul al patrulea din 2013.

    Preţurile de tranzacţionare în zona Primăverii-Aviatorilor erau în ultimul trimestru al anului trecut de 1.460 de euro/mp. Aici preţurile nu s-au modificat semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care la începutul anului 2013 tranzacţiile se încheiau la 1.358 de euro/mp, iar la sfârşitul anului 2013 la 1.376 euro/mp.

    Zona Aviaţiei-Băneasa este a treia cea mai scumpă din Bucureşti, locuinţele fiind tranzacţionate la 1.425 euro/mp în ultimul trimestru din 2014, faţă de 1.370 euro/mp în intervalul similar din 2013.

    La preţuri de peste 1.000 de euro/mp au mai fost vândute locuinţe în centrul Bucureştiului, în zona Palatului Parlamentului, Tineretului-Văcăreşti, 1 Mai-Bucureştii Noi şi Lacul Tei- Floreasca.

    Cele mai ieftine locuinţe sunt în Berceni-Apărătorii Patriei (840 euro/mp) şi Brâncoveanu-Giurgiului-Viilor (842 euro/mp), dar şi în Rahova-Ferentari (851 euro/mp) şi Sălăjan-Ozana (872 euro/mp). În toate aceste zone preţurile au scăzut faţă de 2013.

    Valoarea medie a suprafeţelor apartamentelor tranzacţionate a crescut substanţial în perioada analizată, respectiv cu peste 20%, în cazul apartamentelor construite după 1998, în timp ce în cazul locuinţelor construite între 1978 şi 1998 se constată o scădere de 0,3%. La nivelul zonelor, media suprafeţelor pentru apartamentele vândute în zona de Nord construite după 1998, prezintă cea mai accentuată creştere, de 50,32% în trimestrul patru 2014 versus trimestrul patru din 2013.

    Pornind de la valorile privind preţurile de listare iniţială, listare finală şi preţ de tranzacţionare în studiu au fost calculate şi marjele de negociere şi de ajustare a preţurilor.

    “În ultimii 2 ani, marja de negociere s-a redus puţin, iar pentru marja de ajustare a preţurilor există o tendinţă de menţinere la 8-10% a preţului final faţă de preţul iniţial”, a declarat Costin Ciora, unul din autorii studiului.

    În ceea ce priveşte rata de absorbţie studiul arată că acesta era în luna decembrie a anului trecut de 11 luni şi jumătate faţă de 12 luni şi jumătate în prima parte a anului. Rata este calculată ca raport între numărul de listări şi media vânzărilor din ultimele 12 luni şi arată în cât timp inventarul curent de proprietăţi va rămâne pe piaţă în ritmul actual al vânzărilor.

    “Situaţia indică în mod clar un trend de scădere a gradului de lichiditate a pieţei rezidenţiale din Bucureşti, rezultate similar şi la nivelul apartamentelor de sub 60.000 de euro. În cazul apartamentelor de peste 120.000 de euro se constată o creştere a ratei a absorbţiei, în mare parte datorată numărului în creştere a listărilor pentru această categorie de apartamente”, explică autorii studiului.

    Astfel, dacă stocul de apartamante scoase la vânzare cu preţuri de până la 60.000 de euro se pot vinde în circa 9 luni în ritmul actual al tranzacţiilor, cel cu preţuri de peste 120.000 de euro se poate vinde în aproape trei ani.

    Un alt indicator analizat de studiul Academiei de Studii Economice este indicele de accesibilitate al pieţei rezidenţiale din Bucureşti, respectiv venitul minim necesar pentru accesarea unui credit în vederea cumpărării unui apartament cu 2 camere.

    Pornind de la ipoteza unui avans de 20% din preţul apartamentului şi un grad de îndatorare de 25%, o familie cu venituri medii are 94% din suma necesară pentru obţinerea unui credit imobiliar care acoperă 80% din preţul unui apartament cu două camere.

  • VREMEA se menţine rece. PROGNOZA METEO pentru marţi şi miercuri

    Cerul va fi mai mult senin, cu unele înnorări, mai ales în prima parte a zilei, în Oltenia şi estul Dobrogei, unde izolat va mai fulgui. Vântul va avea intensificări la munte şi local în sudul Moldovei, Muntenia şi Dobrogea, iar la începutul intervalului şi în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -7 grade în depresiuni şi 5 grade în Dealurile de Vest, iar cele minime se vor încadra între -14 şi -4 grade, mai coborâte, spre -23 de grade, în estul Transilvaniei. Noaptea, în zonele joase, izolat se va semnala ceaţă.

    LA BUCUREŞTI:

    Marţi, vremea va fi predominant frumoasă, dar rece. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va avea unele intensificări în cursul zilei. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 0 grade, iar cea minimă va fi de -9…-7 grade.

    ÎN ŢARĂ:

    Miercuri, vremea se va menţine rece în cea mai mare parte a ţării, local geroasă dimineaţa şi noaptea. Cerul va avea unele înnorări în prima parte a zilei în sud-est, iar noaptea în nord şi centru, însă doar izolat va fulgui. Vântul va mai prezenta unele intensificări pe crestele montane şi în Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -4…-3 grade, izolat, în est şi în depresiuni şi 5 grade în vest, iar cele minime se vor încadra între -12 şi -2 grade, mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei, spre -18 grade.

  • Restaurantele, barurile şi cluburile vor publica pe meniu anunţul privind bonurile fiscale, de la 1 martie

    “Începând cu data de 1 martie 2015, operatorii economici care au obligaţia, potrivit legii, de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, afişează anunţul prevăzut la art.1 la locul de amplasare a aparatelor de marcat electronice fiscale, în aşa fel încât să fie vizibil clienţilor. Operatorii economici care desfăşoară activităţi comerciale în unităţi de tip restaurant, bar, discotecă, club, şi altele asemenea, asigură informarea clienţilor şi prin tipărirea anunţului de atenţionare pe prima pagină a meniurilor pe care le pun la dispoziţia acestora, ori prin alte mijloace, astfel încât, la fiecare masă destinată clienţilor, aceştia să aibă permanent posibilitatea de a citi anunţul de atenţionare”, se arată în proiectul de ordin postat pe pagina web a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Proiectul de ordin stabileşte modelul şi conţinutul anunţului de atenţionare a clienţilor referitor la obligaţia de a primi bonul fiscal, prevăzută şi în OG 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

    Anunţul are sigla Ministerului Finanţelor şi va avea în antet Guvernul României şi Ministerului Finanţelor Publice, după care prezintă mai multe avertismente şi drepturi:

    “Dacă nu primiţi bon fiscal, aveţi obligaţia să-l solicitaţi.

    În cazul unui refuz, aveţi dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

    Solicitaţi şi păstraţi bonurile fiscale pentru a putea participa la extragerile lunare şi ocazionale ale loteriei bonurilor fiscale.

    Est interzisă înmânarea către client a altui document, care atestă plata contravalorii bunurilor sau serviciilor prestate, decât bonul fiscal.

    Pentru a semnala nerespectarea obligaţiilor legale ale operatorilor economici, puteţi apela gratuit, non-stop, serviciul TelVerde al MInisterului Finanţelor Publice 0800.800.085″.

    Firmele obligate prin lege să utilizeze aparate de marcat electronice pentru emiterea bonurilor fiscale, în principal comercianţii care vând direct către populaţie, trebuie să înlocuiască treptat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic şi să le conecteze la sistemul de supraveghere şi monitorizare, în vederea transmiterii datelor către ANAF.

    Prima extragere la loteria bonurilor fiscale, ocazională, va fi organizată pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte, cu un fond de premiere de 1 milion lei. Valoarea premiilor individuale se stabileşte prin împărţirea fondului de premiere la numărul de bonuri fiscale revendicate în termen (30 de zile).

    În cadrul loteriei bonurilor fiscale se vor extrage un număr din intervalul 1-999, reprezentând valoarea bonului fiscal fără subdiviziunile leului şi data emiterii bonului.

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani.

    Dacă la extragere a rezultat valoarea 85, atunci sunt câştigătoare bonurile fiscale cu valoare între 85,00 lei şi 85,99 lei.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

     

  • Bănci din România, printre victimele hackerilor care au furat aproape un miliard de dolari de la mai multe instituţii financiare

    Grupul de hackeri, numit “Carbanak” de specialiştii de la Kaspersky Lab, o companie de securitate informatică din Rusia, este în continuare activ, iar membrii săi provin din Rusia, Ucraina şi alte state din Europa, precum şi din China.

    Pentru moment nu este clar câte bănci au fost afectate sau care sunt acestea. Potrivit mai multor publicaţii, printre ţările afectate s-ar afla Rusia, Statele Unite, Germania, China, Ucraina, Canada, Hong Kong, Taiwan, România, Franţa, Spania, Norvegia, India, Marea Britanie, Polonia, Pakistan, Nepal, Maroc, Islanda, Irlanda, Cehia, Elveţia, Brazilia, Bulgaria şi Austria.

    Raportul oferă una dintre cele mai detaliate perspective asupra modului în care a evoluat crima organizată în epoca informatizării. Hackerii au realizat capturi video cu activitatea computerelor băncilor pentru a putea imita modul în care angajaţii pătrund în sistem. Ei au spart computerele care controlează ATM-urile şi au mutat fonduri dintr-un cont în altul, fără a fi remarcaţi.

    Locul de unde au acţionat hackerii nu este clar. Unele servere au fost localizate în China, iar unele domenii de Interent apar ca fiind înregistrate de cetăţeni chinezi. Dar Kaspersky subliniază că astfel de indicii pot fi false, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut.

    Majoritatea băncilor atacate par să fie din Rusia, potrivit raportului. Cercetătorii companiei au putut accesa trei dintre serverele hackerilor şi au găsit adresele IP ale unor aparente ţinte. Kaspersky a găsit 178 de astfel de adrese IP legate de Rusia pe servere şi 37 legate de Statele Unite.

    Raportul susţine că o bancă a pierdut 7,3 milioane de dolari din fraude la ATM-uri, iar o alta a pierdut zece milioane de dolari prin exploatarea “platformei sale online”. Kaspersky estimează pierderile cumulate la un miliard de dolari.

  • Ministrul german de Finanţe este sceptic în privinţa unui acord între Grecia şi creditori

    Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro se întâlnesc luni după-amiază pentru a discura despre plata datoriei Greciei şi apartenenţa statului la uniunea monetară.

    “Din ce am auzit despre discuţiile tehnice care au avut loc în weekend sunt foarte sceptic. Dar vom primi un raport astăzi şi vom vedea”, a afirmat Schaeuble, citat de BBC News.

    Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit în weekend cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a stabili termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o înaintează luni miniştrilor de finanţe din zona euro.

    Schaeuble a precizat că Germania nu doreşte ca Grecia să părăsească zona euro, dar pentru ca această situaţie să fie evitată guvernul de la Atena trebuie să îndeplinească “un minim de cerinţe”.

    “Problema este că nimeni nu mai vrea să dea bani Greciei fără garanţii”, a declarat ministrul german.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro. În 2010, Grecia a primit un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro din partea UE, BCE şi FMI, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a ţării.

    Pe de altă parte, ministrul francez de Finanţe s-a arătat mai optimist decât omologul său german în ceea ce priveşte rezultatul întâlnirii de luni, subliniind disponibilitatea Franţei de a negocia condiţiile în care Grecia va returna datoria, transmite MarketWatch.

    “Grecii trebuie să spună că vor da înapoi plătitorilor de taxe din Europa datoria pe care o au. Dar nu cred că acest lucru trebuie să se facă exact în aceleaşi condiţii. Maturitatea obligaţiunilor, dobânzile, toate acestea pot fi discutate”, a declarat Sapin.

    Ministrul francez a luat în calcul şi o eventuală decizie a guvernului elen de a părăsi zona euro, însă a afirmat că o astfel de mutare presupune “pericole imense” pentru Grecia.

    Duminică, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că negocierile care vor avea loc luni vor fi “dificile”, dar că este încrezător în obţinerea unui rezultat pozitiv. Tsipras doreşte încheierea unui acord punte pe şase luni cu creditorii săi, pentru ca ulterior guvernul să semneze “un nou contract” cu zona euro.

    Principalul indice al bursei de la Atena, ASE, a scăzut luni cu 3,8%, în condiţiile în care a încheiat săptămâna precedentă cu un avans de 11%.

    Randamentele obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au urcat luni cu 1,19 puncte procentuale, la 17,04%, înaintea întrunirii miniştrilor Finanţelor din zona euro.

  • Conducerea Orange România este chemată la tribunal de directorul de relaţii cu clienţii pentru “hărţuire morală”

    Andreea Po­pescu, un executiv care a lucrat mai bine de 13 ani în cadrul opera­torului de telecomunicaţii Orange România, a depus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul din Bucu­reşti împotriva companiei, a directorului general Jean François Fallacher şi a directorului de resurse umane Ioana Marcu, scrie Ziarul Financiar. Obiectul dosarului, înregistrat la tribunal pe data de 9 februarie 2015, este „acţiune în constatare hărţuire morală“, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.

    Contactată de ZF, Andreea Popescu a declarat doar că „urmează procedurile interne din grupul Orange şi căile legale“ în acest caz, fără a oferi alte detalii. Contactaţi de ZF în data de 9 fe­brua­rie, reprezentanţii Orange România nu au răspuns până la închiderea ediţiei întrebărilor ZF legate de acest subiect.

    Absolventă a Facultăţii de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, An­dreea Popescu s-a angajat în 2001 în cadrul Orange, iar până în 2008 a fost customer service manager. Din 2008 şi până în acest an, ea a ocupat poziţia de customer service director, fiind astfel parte din prima linie de management a ope­ratorului, chiar dacă pe o poziţie din care a avut o prezenţă extrem de discretă, cu puţine interviuri sau apariţii în public. Înainte de a lucra pentru Orange, Andreea Popescu a lucrat timp de şapte ani în cadrul companiei de curierat DHL.

    Potrivit informaţiilor ZF, dosarul ar fi ajuns în instanţă după ce Andreea Popescu nu a căzut la o înţelegere cu com­pania Orange, aşa cum, o arată istoria, s-a întâmplat de regulă la nivelul echipelor de top management din cele mai mari companii private locale atunci când au apărut dispute între CEO şi un alt membru al echipei de conducere, sau între şefii „de la centru“ ai multinaţionalei şi CEO sau un alt manager.

    Andreea Popescu este reprezentată în acest dosar de Costel Gîlcă, un avocat specializat în dreptul muncii.

    Mai multe informaţii pe zf.ro


    Orange România a primit recent certificarea Top Employer Europe 2015, pentru “mediul de lucru excepţional şi posibilităţile de dezvoltare profesională oferite angajaţilor”. Orange este singura companie de telecomunicaţii din România ce obţine din partea institutului independent Top Employer Institute această certificare, primită pentru al treilea an consecutiv. “Faptul că am fost desemnaţi angajator de top pentru al treilea an consecutiv este dovada că nu suntem doar una dintre cele mai bune companii pentru a începe o carieră, dar şi pentru a creşte profesional. Prin studiile pe care le facem, dar şi prin interacţiunea noastră de zi cu zi, suntem atenţi să le oferim angajaţilor cadrul prielnic pentru a lucra ca buni profesionişti şi pentru a se dezvolta continuu, indiferent de poziţia pe care o au în companie”, declara recent Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România, acuzată acum de “hărţuire morală” a directorului de customer service.

  • Investiţii de 70 milioane lei pentru modernizarea a trei porturi la Dunăre

    Indicatorii tehnico – economici ai investiţiilor, finanţate cu bani de la buget şi fonduri externe, sunt incluşi în trei proiecte de ordin elaborate de Ministerul Transporturilor.

    Prima investiţie, care vizează lucrări de construcţii hidrotehnice în complexul portuar Giurgiu, are o valoare estimată de 23,2 milioane lei şi va dura 18 luni.

    Proiectele din porturile Corabia şi Bechet vor costa 23,8 milioane lei, respectiv 22,8 milioane lei. Durata de realizare a investiţiilor va fi de 27 de luni în portului Corabia şi de 33 de luni pentru portul Bechet.

    Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu este deţinută de Ministerul Transporturilor, cu o participaţie de 80%, diferenţa fiind controlată de Fondul Proprietatea.

    Porturile aflate în administrarea companiei au capacitatea de a administra un trafic de 15 milioane de tone anual, cele mai importante fiind Cernavodă, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Corabia, Bechet, Calafat şi Drobeta Turnu – Severin.

  • Eximtur a investit 100.000 de euro în segmentul de călătorii de business şi a ajuns la venituri de 40 de milioane de euro anul trecut

    Potrivit reprezentanţilor companiei, divizia de business a companiei a fost anul trecut cea mai performantă, cu o creştere a serviciilor asigurate clienţilor companii private şi instituţii publice de peste 14%.

    Centrele de business travel ale Eximtur din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu au înregistrat creşteri de vânzări de 18%, 17%, 23%, respectiv 5%, pentru un număr de peste 100.000 de persoane care au călătorit pe destinaţii externe şi interne cu scop de afaceri.

    Divizia de business a Eximtur a câştigat în 2014 peste 70 de clienţi noi, companii private şi instituţii publice. Divizia a organizat peste 100 de evenimente, în special traininguri, team-building-uri şi petreceri de firmă pentru clienţi din domeniul IT&C, industria de componente auto, tutun, retail & FMCG, programe de tip incentive în străinătate pentru partenerii de afaceri ai clienţilor din domeniul agricol şi a oferit servicii de business travel pentru clienţii participanţi la conferinţe, congrese şi simpozioane medicale.

    Eximtur a investit 100.000 de euro, în ultimul trimestru al anului trecut în segmentul de călătorii corporate, în tehnologie şi într-un serviciu non stop de rezervări, asistenţă şi informaţii. De la începutul acestui an, divizia de business a companiei se prezintă astfel şi online.

    Divizia Eximtur Leisure a înregistrat anul trecut o creştere generală de circa 4%. În structura vânzărilor, călătoriile externe au crescut cu 6%, iar cele pe destinaţii interne cu 4%.

    În 2014, compania Eximtur a dezvoltat şi divizia Eximtur Incoming, specializată în acordarea de servicii şi programe turiştilor străini şi prezentarea ţării prin intermediul unei pagini dedicate, în limba engleză în prezent, dar şi în limba germană din martie 2015. Peste 2.000 de turişti din Austria, Slovenia şi Marea Britanie au vizitat anul trecut România prin intermediul diviziei de incoming, care îşi va extinde în 2015 operaţiunile şi pe piaţa Germaniei.

    Compania de călătorii Eximtur, cu 28 de agenţii în 19 oraşe, dintre care 12 sunt francize şi una online, fly.ro, patru centre de business travel la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Timişoara, a fost înfinţată în 1993.

  • Iohannis, primarilor de comune: Dezbaterea despre descentralizare şi regionalizare va trebui reluată

    ”Ştiu că vă preocupă problema descentralizării. Dezbaterea despre descentralizare, dar şi despre regionalizare, va trebui reluată, de data aceasta mai temeinic, pornind de la un set de principii, nu de la calcule politice sau electorale”, le-a transmis Iohannis primarilor de comune, mesajul fiind citit de către consilierul prezidenţial Dan Mihalache.

    În cadrul mesajului, Iohannis menţionează şi faptul că proiectul de descentralizare şi regionalizare trebuie să reprezinte o nouă viziune asupra statului român şi a organizării administratv-teritoriale, având ca scop reducerea decalajelor şi dezvoltarea.

    Iohannis le-a mai transmis primarilor că România se află în această perioadă în plin proces de trecere la o nouă etapă a construcţiei democratice, determinată de noi realităţi politice, dar şi de aşteptarea publicului.

    ”Această etapă înseamnă, pe de o parte, o reformare a instituţiilor politice, iar pe de altă parte o schimbare de mentalitate şi atitudine. Aşteptarea, la toate nivelurile, este pentru mai multă responsabilitate, mai multă integritate şi mai multă transparenţă în exerciţiul funcţiei publice şi politice în general”, a menţionat şeful statului, în mesajul său.

    Potrivit mesajului citit primarilor, preşedintele Klaus Iohannis consideră că, pentru a îndeplini aceste reforme ale instituţiilor, dar şi aşteptări ale publicului, este nevoie în primul rând nevoie de reguli clare şi durabile cu privire la sistemul electoral, la finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale şi, în al doilea rând, de un alt mod de a face politică, care să fie mai puţin centrat pe conflicte politice sau personale şi mai orientat spre rezolvarea problemelor.