Atena a respins îndemnurile de a solicita o prelungire cu şase luni a actualului pachet de măsuri.
Grecia vrea să renunţe la acest pachet şi să obţină un “program-punte” pentru susţinerrea finanţelor elene.
Ministrul olandez de Finanţe, care a prezidat reuniunea de luni, a anunţat că Atena are termen până vineri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare ori acesta va expira, aşa cum s-a stabilit, la sfârşitul lui februarie.
Creditorii din zona euro ai Greciei vor prelungirea planului, pentru a oferi Atenei mai mult timp să ajungă la o soluţie pe termen lung.
Mars One, un proiect privat care vizează trimiterea primilor oameni pe Marte, a anunţat numele celor 100 de candidaţi care s-au calificat mai departe după cea de-a treia rundă de selecţie din acest proiect. Doar 40 dintre ei vor intra în programul de antrenament pentru o călătorie pe Marte, finanţată prin intermediul unei emisiuni TV de tip reality-show, relatează independent.co.uk.
Andreea, în vârstă de 34 de ani, s-a născut în România, în prezent locuieşte în Canada şi deţine dublă cetăţenie româno-canadiană. Ea spune că este pasionată de tot ce are legătură cu ştiinţa, în special cu aviaţia şi explorarea spaţială. În prezent, ea urmează un curs pentru a obţine licenţa de pilot autorizat şi lucrează ca analist în industria IT din Canada. Spune că are un simţ al umorului foarte sarcastic şi că adoră provocările. “Aş vrea să plec pe Marte pentru că vreau să iau parte, în acelaşi timp, la istoria şi viitorul omenirii. Mi-ar plăcea să fac parte din echipa care va construi fundaţia unei noi civilizaţii pe o nouă planetă. E doar o chestiune de timp până când omenirea va trebui să îşi găsească un nou habitat, pe o nouă planetă, iar această misiune reprezintă o oportunitate perfectă”, a spus Andreea.
“Cred că sunt un candidat potrivit pentru această misiune, pentru că sunt independentă, iubesc provocările şi sunt suficient de încăpăţânată pentru a nu renunţa niciodată în faţa problemelor, îmi place aventura, îmi place să-mi asum riscuri, sunt curioasă din fire şi sunt demnă de încredere”, a adăugat ea.
Ea se declară interesată de pilotarea avioanelor, salturile cu paraşuta, călătorii şi explorarea planetei, jocul de şah şi abordarea problemelor comune într-o lumină nouă. De asemenea, adoră desenele animate şi tot ce are legătură cu Cosmosul.
Cei 100 de candidaţi rămaşi în cursă vor trece de acum înainte prin alte câteva runde de selecţie care “se vor concentra pe alcătuirea de candidaţi care pot să suporte toate greutăţile generate de o aşezare umană permanentă pe Marte”, au spus coordonatorii proiectului Mars One. Candidaţii vor fi antrenaţi într-o replică a viitoarei reşedinţe marţiene, în care le vor fi testate aptitudinile şi capacitatea de a lucra în echipă.
În final, 40 de candidaţi vor fi aleşi pentru a urma un curs de antrenament specific pentru misiunea propriu-zisă. Ei vor urma un program de pregătire ce are o durată de opt ani, înainte ca telespectatorii acelui reality show de televiziune să voteze şi să decidă componenţa finală a echipajului, care va fi alcătuit din patru persoane.
Încasările ce vor fi generate de această emisiune TV vor contribui la finanţarea misiunii spaţiale spre Marte, al cărei cost estimativ este de 6 miliarde de dolari.
“Această reducere a numărului de candidaţi reprezintă un pas important în identificarea acelora care deţin calităţile necesare pentru a pleca pe Marte”, a declarat Bas Lansdorp, cofondator şi CEO al proiectului Mars One. “Aceşti «marţieni» aspiranţi oferă lumii întregi câteva detalii despre felul în care vor arăta exploratorii timpurilor moderne”, a adăugat el.
Administratorii proiectului Mars One au publicat pe site-ul iniţiativei lista întreagă cu numele şi profilurile tuturor celor 100 de candidaţi rămaşi în cursă. Ei sunt 50 de bărbaţi şi 50 de femei, care au trecut cu succes de a treia rundă de selecţie – depăşind etapa interviurilor cu medicul şef al misiunii.
Cei 100 de candidaţi au fost selecţionaţi dintr-un număr total de 202.586 de persoane care s-au înscris în acest proiect. După două runde de selecţie, în urma cărora au fost selectaţi 660 de candidaţi, medicul-şef al misiunii, Norbert Kraft, a redus numărul acestora la 100.
Această listă de 100 de candidaţi este alcătuită din 39 de persoane din cele două Americi, 31 din Europa, 16 din Asia, şapte din Africa şi şapte din Oceania.
Candidaţii care nu au fost selectaţi în această etapă vor putea să aplice din nou pentru proiectul Mars One în 2015.
Mars One este un proiect lansat de olandezul Bas Lansdorp, cofondator şi preşedinte al companiei care are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura şapte luni.
Călătoria spre Marte, care se află la o distanţă de circa 64,3 milioane de kilometri de Terra, în funcţie de poziţionarea pe orbită, durează aproximativ 200 de zile.
Bugetul misiunii, de 6 miliarde de dolari, este mult mai mare decât suma de 1,8 miliarde de dolari cheltuită de NASA pentru roverul Curiosity, cel mai avansat robot trimis de pământeni pe Marte.
Mars One vrea să finanţeze proiectul prin intermediul unui reality-show TV, în cadrul căruia vor fi aleşi cei 24 participanţi şi care va prezenta pregătirea acestora.
Potrivit site-ului oficial al misiunii, echipaje de patru astronauţi vor fi lansate spre Marte din doi în doi ani, începând din 2024.
Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face parte din proiect, care este privit de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul laureatului olandez al premiului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard’t Hooft.
Mars One a semnat un acord cu compania de televiziune Endemol, care produce multe emisiuni de tip reality show, pentru realizarea unei producţii de acest tip în timpul selecţiei şi antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte.
“Am trimis-o Comisiei juridice şi Comisiei de regulament pentru a exprima punctul de vedere. Grupul parlamentar al PP-DD este primul grup care îşi schimbă denumirea, în «Democrat şi Popular». Are dreptul să-şi schimbe denumirea, dar mai aproape de ceea ce a avut iniţial. Nu pot să-şi exprim un punct de vedere, las comisiile de regulament şi juridică, astfel încât să nu creem un precedent”, a precizat preşedintele Camerei Valeriu Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent.
Secretarul Camerei Deputaţilor a trimis Biroului Permanent o notă privind scrisoarea liderului grupului PP-DD Ştefan Burlacu de schimbare a denumirii grupului în “grupul parlamentar Democrat şi Popular”.
În notă se apreciază că prevederile regulamentului stabilesc faptul că liderul grupului prezintă Camerei denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi modificările care survin pe parcursul mandatului, iar Biroul Permanent urmmează să ia act de noua denumire «grupul parlamentar Democrat şi Popular», iar preşedintele să informeze plenul.
La începutul sesiunii, Comisia juridică a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.
La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grup.
”Noua cerere formulată de DNA către Parlament pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea reprezintă un exces. Avem de-a face cu o situaţie fără precedent în istoria juridică a României ca, pe numele aceleiaşi persoane, să se ceară atâtea mandate de arestare”, se precizează în postarea Elenei Udrea, semnată, în premieră, ”Echipa de comunicare”.
Udrea mai afirmă că ”spectacolul generat astăzi ( luni, nr), prin noua cerere de arestare, face parte dintr-o strategie de a pune presiune pe completul de judecată de la Înalta Curte care va judeca mâine ( marţi, nr) contestaţia depusă de avocaţii Elenei Udrea, în contextul în care există şanse foarte bune ca aceasta să fie aprobată”.
”În absolut toate cazurile în care s-a cerut arestarea preventivă – o măsură cu caracter excepţional –, există doar denunţuri, nicio probă concretă. Mai mult, absolut toţi cei care fac denunţuri împotriva Elenei Udrea sunt liberi, mulţi având doar calitatea de martor – denunţător (nici măcar de suspecţi). Ceea ce poate crea impresia că, dacă faci declaraţii împotriva lui Udrea (indiferent dacă sunt adevărate sau nu), eşti scutit de a răspunde în faţa Justiţiei”, se mai menţionează în postare.
”Pare evident că se doreşte „îngroparea Elenei Udrea în dosare”, iar această morişcă s-a pus în funcţiune după denunţul făcut la DNA pe 30 ianuarie împotriva generalului Florian Coldea şi după interviul acordat la Hotnews. Nu există nicio altă explicaţie pentru această desfăşurare abruptă a evenimentelor în condiţiile în care faptele imputate s-ar fi produs în urmă cu mai mulţi ani”, se mai afirmă în postarea de pe Facebook a Elenei Udrea.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de deputatul Elena Gabriela Udrea, pentru trei infracţiuni de luare de mită, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).
De asemenea, referatul cauzei a fost trimis şi ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a Elenei Udrea, pentru cele trei noi fapte de luare de mită.
Cererea a fost formulată în dosarul Gala Bute, în care procurorii fac acte de urmărire penală în legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.
În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.
Incidentul a avut loc luni în jurul orei 14.00, în timp ce avionul Air Algérie, care venea de la Alger, ateriza pe aeroportul Orly, scrie www.france3.fr.
Avionul a ieşit de pe pistă, oprindu-se în iarbă.
La bordul avionului erau 132 de pasageri şi membri ai echipajului, dar nicio persoană nu a fost rănită.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal Ilfov au pus, în 12 februarie, în mişcare acţiunea penală în acest dosar şi au reţinut 14 inculpaţi, acuzaţi de evaziune fiscală.
Astfel, notează sursa citată, inculpaţii Gheorghe Grigoraş (administrator al S.C. A. F. S.R.L., administrator în fapt al SC U. Q. SRL), Murat Alic (asociat în cadrul SC A. F. SRL), Marilena Pestriţu, (director în cadrul SC A. F. SRL), Mariana Virginia Aduducesei (angajat în cadrul SC A. F. SRL) au fost prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ilfov cu propunere de arestare preventivă, pentru evaziune fiscală.
Cererea a fost admisă în parte, astfel că Gheorghe şi Murat au fost arestaţi, iar Pestriţu şi Aduducesei au fost puse sub control judiciar.
Alături de cei patru mai sunt cercetaţi în dosar Hamit Uludag (administrator al societăţii U.Q.), Laura Bădescu (angajat în cadrul U.Q.), Eugen Bogdan Droc (administrator în fapt al Soltel Trust), Elena Droc (administrator în fapt al Soltel Trust ), Corina Ioana Droc (asociat în cadrul Soltel Trust), Constantin Iancu (administrator în cadrul Soltel Trust), Marilena Camelia Lişiţă (administrator al Liscam Impex), Florin Vişan (administrator în fapt al D.D., societate de la care Liscam Impex şi-a procurat un stoc fictiv de mărfuri), Florian Dona (administrator al Abstract Tehnique) şi Fuat Cakmak (administrator în fapt al Abstract Tehnique) pentru complicitate la evaziune fiscală.
Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie – septembrie 2014, societatea A.F., prin intermediul unui mecanism infracţional ce avea la bază societatea U.Q. a efectuat un număr de 398 achiziţii intracomunitare de legume şi fructe în valoare de 21.765.007 lei, creând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în cuantum de 6.262.815 lei (aproximativ 1.300.000 euro), din care 3.757.689 TVA şi 2.505.126 impozit pe profit.
În vederea eludării plăţilor aferente impozitului pe profit precum şi a TVA – ului, în circuitul evazionist au fost introduse trei societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă (societatea Abstract Tehnique, Soltel Trust şi Liscam Impex).
În această perioadă, au fost înregistrate de la aceste trei societăţi comerciale achiziţii ce nu au la bază operaţiuni reale, în valoare totală de 15.657.038 de lei (920.728 de lei de la societatea Abstract Tehnique, 9.013.640 de lei de la societatea Liscam Impex şi 5.722.669 de lei de la Soltel Trust).
Aceste înregistrări în contabilitate nu au avut la bază operaţiuni reale, fiind făcute exclusiv în scopul sustragerii de la plata TVA – ului şi impozitului pe profit obţinut ca urmare a comercializării mărfurilor provenite din achiziţiile intracomunitare efectuate în această perioadă.
De asemenea, este de menţionat faptul că, despre A.F. se cunoaşte că rulează un volum important de legume şi fructe, oferind unul dintre cele mai mici preţuri pentru vânzarea acestora, această societate fiind unul dintre cei mai mari distribuitori de legume – fructe de pe piaţa autohtonă.
Anchetatorii precizează că în cauză s-a dispus instituirea măsurii de siguranţă a sechestrului asigurător pe o serie de bunuri mobile şi imobile ale celor cercetaţi până la concurenţa sumei de 6.262.815 lei.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al ofiţerilor operativi de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Leul moldovenesc a scăzut cu 5,3% la 20,475 unităţi pentru un dolar, cea mai joasă cotaţie începând cu 1994, de când Bloomberg a început să arhiveze datele privind evoluţia monedei din Republica Moldova.
De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat cu 24% faţă de dolar, a treia cea mai slabă performanţă la nivel global, după grivna ucrainiană şi rubla belorusă.
Economia Moldovei, o ţară cu 3,6 milioane de locuitori, este afectată de scăderea exporturilor către Rusia şi Ucraina, pe fondul conflictului dintre acestea din urmă.
Exporturile Moldovei către cele două ţări au totalizat 508,2 milioane de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, în scădere cu 41% de la 716,1 milioane de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Exporturile către Rusia s-au redus cu 31%, iar cele către Ucraina cu 20%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din Republica Moldova.
“Cea mai mare presiune este resimţită dinspre Rusia, care rămâne principalul importator pentru produsele din ţările din Comunitatea Statelor Independente. În cazul Moldovei, declinul grivnei şi al economiei Ucrainei în general intensifică efectul negativ pe leu”, a declarat pentru Bloomberg Vladimir Osakovski, economist şef al Bank of America din Moscova.
Cetăţenii moldoveni care lucrează în străinătate au trimis anul trecut în ţară 1,6 miliarde de dolari, din care 994 milioane au provenit din Rusia, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău.
Raportat la 2013, remiterile către Republica Moldova au scăzut anul trecut cu 31%.
Inspectorii antifraudă au constatat atât încălcări ale obligaţiei legale de emitere a bonului fiscal, cât şi comercializarea de băuturi alcoolice spirtoase fără banderole fiscale.
Pentru sancţionarea acestor nereguli, ei au dispus amenzi în valoare totală de 422.300 lei, confiscări de numerar în cuantum de 4.489 lei şi suspendarea activităţii comerciale a 13 dintre aceste localuri.
Preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că din cauza unor lucrări care nu s-au făcut de-a lungul timpului la Barajul Porţile de Fier I au apărut fisuri şi rupturi la stavilele barajului deversor, iar izolaţia electrică, pusă în funcţiune în anii ’70, poate duce la un scurtcircuit urmat de incendiu.
“Instalaţia de acţionare şi automatizare (hidraulică şi electrică) a barajului deversor de la Porţile de Fier I, având în vedere că este pusă în funcţiune din anii ’70, are o serie de probleme grave de funcţionare. Precizăm că instalaţia este expusă unor factori climatici extremi (umiditate, ger, condens, căldură excesivă). Din lipsa fondurilor de investiţii reparaţia capitală şi modernizarea barajului nu a fost realizată, cu toate că este imperios necesară, nerealizarea acesteia putând avea consecinţe foarte grave pentru populaţia din aval de hidrocentrală, pentru mediul înconjurător şi pentru buna funcţionare a hidrocentralei însăşi. În galeriile barajului deversor există fisuri care au acţionat în timp şi infiltraţii foarte mari, au apărut fisuri şi rupturi la stavilele barajului deversor şi există pericol de a nu putea închide/deschide stavilele barajului deversor”, a susţinut Cristinel Popescu.
Totodată, acesta a mai spus că şi salariaţii Hidroelectrica sunt în pericol.
“Din cauza lipsei eclipsei de prindere la instalaţiile de ridicat (macarale) există posibilitatea de răsturnare a macaralei, cu pagube materiale foarte mari, cât mai ales pericol de accidentare a persoanelor aflate în zonă, atât lucrători ai centralei, cât şi persoane aflate pe podul care face legătura între România şi Serbia. Izolaţia electrică îmbătrânită poate să ducă la scurtcircuit şi incendiu. Există infiltraţii de apă de ploaie în secţiile de 0,4kv şi 6 kv, potenţial pericol cu urmări chiar de deconectare a CHE Porţile de Fier I de la sistemul energetic naţional”, a mai spus liderul Sindicatului Porţile de Fier.
Tot în conferinţa de presă de luni, liderul sindical a mai susţinut că “centurile de împământare a instalaţiilor şi a centralei nu sunt verificate de cel puţin trei ani, motiv pentru care există pericol de electrocutare şi deces al salariaţilor.”
Cristinel Popescu a mai arătat că şi barajul de la Sucursala Porţile de Fier II funcţionează “cu tot felul de improvizaţii”, existând şi acolo infiltraţii care duc la înregistrarea de pierderi pentru companie.
Cristinel Popescu acuză conducerea Hidroelectrica, susţinând că aceasta se face vinovată de toate aceste probleme întrucât a limitat contractele cu Hidroserv, companie care asigură mentenanţa Hidroelectrica.
Conducerea Hidroelectrica Porţile de Fier nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere.