BusinessMagazin

Blog

  • De ce cheltuielile statului cresc mai repede decât veniturile şi guvernul face deficit mai mare

    Aşa cum arată datele statistice, economia şi consumul continuă să crească şi ar trebui să alimenteze bugetul de stat. Pe contrasens cu economia, veniturile publice cresc sub avansul cheltuielilor, ceea ce face ca deficitul bugetar să crească, în loc să scadă, aşa cum este programarea bugetară din acest an.

    Cum de nu reuşeşte guvernul Ciucă să scadă deficitul bugetar, în condiţiile în care economia merge cu motoarele turate, se întreabă ZF.

    Combustibilii excepţionali de anul trecut încep să se epuizeze, spune Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank România. Bugetul statului român revine astfel la o realitate în care colectarea de taxe şi impozite este la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.

    „Bugetul nu mai beneficiază de acele venituri excepţionale din energie şi de preţurile mari care au adus venituri mari la bugetul de stat. Revenim acum la o realitate bugetară, care înseamnă venituri foarte mici din taxe şi impozite şi posibilităţi limitate de ajustare.”

    Veniturile bugetului public au fost de 74 de mld. de lei în primele două luni din an, în creştere cu 9%. Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 17% şi au ajuns la 91 de mld. de lei. În consecinţă, arată execuţia bugetară la două luni din 2023, deficitul public s-a mărit la 17 mld. lei, adică peste 1% din PIB-ul de 1.600 mld. lei, prognozat de guvern.

    „Deficitul bugetar este foarte mare pentru luna februarie. Faţă de o ţintă de 4,4% din PIB pe tot anul, 1% pe primele două luni este foarte mare. Avem limitări în ceea ce priveşte reducerea deficitului până nu se produc modificări structurale pe partea de venituri sau cheltuieli”, mai spune Ionuţ Dumitru. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu aproape 17%, arată execuţia bugetară, în vreme ce veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 42%, pentru că a crescut impozitul pe dividende de la 1 ianuarie, de la 5% la 8%.

    Veniturile nete din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu sub 2%, în condiţiile în care inflaţia a fost de circa 15%. Cheia este la rambursările de TVA, care au crescut cu 78%, faţă de primele două luni din an.

    Veniturile din accize au fost de 5,3 mld. lei, o scădere de 9,1% an/an: „Această evoluţie este explicată de contracţia cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condiţiile reducerii nivelului accizei4 de la 1 ianuarie 2023. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, notează cei de la Finanţe în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au fost de 91 mld. lei, în creştere cu 17% în ianuarie-februarie 2023, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Dintre acestea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 20 mld. lei, în creştere cu circa 8% faţă de anul trecut. Cu bunurile şi serviciile guvernul a cheltuit 11,5 mld. lei, 24%.

    La dobânzi creşterea de cheltuieli este de 60% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 7,3 mld. de lei în primele două luni din 2023.

    Astfel, deficitul bugetului statului a fost de 17 mld. de lei în primele două luni din an, în creştere de la 9,5 mld. de lei în perioada similară din 2022.

    „(Creşterea deficitului s-a) datorat în principal creşterii volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 mld lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, justifică Finanţele creşterea deficitului bugetar.

  • Lovitură de teatru: elveţienii de la UBS îl înlocuiesc la conducerea băncii pe Ralph Hamers, bancherul care şi-a început cariera în urmă cu 20 de ani în România, cu Sergio Ermotti, care a fost şef al UBS timp de nouă ani până în anul 2020

    UBS l-a readus pe Sergio Ermotti în funcţia de director general pentru a conduce preluarea Credit Suisse, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ermotti, care a fost director general timp de nouă ani înainte de a se retrage în 2020, îl va înlocui pe Ralph Hamers, a anunţat miercuri UBS. Hamers va rămâne în calitate de consilier în timpul unei perioade de tranziţie, a precizat banca elveţiană.

    UBS a precizat că a acţionat “având în vedere noile provocări şi priorităţi cu care se confruntă UBS după anunţarea achiziţiei” şi a citat experienţa anterioară a lui Ermotti, inclusiv o restructurare a băncii sale de investiţii.

    “Această experienţă unică, împreună cu înţelegerea sa profundă a industriei serviciilor financiare din Elveţia şi la nivel global, îl fac pe Sergio Ermotti să se afle într-o poziţie ideală pentru a continua integrarea Credit Suisse”, a precizat UBS.

    Anunţul vine la mai puţin de două săptămâni de când UBS a acceptat să preia Credit Suisse în cadrul unui acord de salvare de 3,25 miliarde de dolari în weekend, susţinut de autorităţile elveţiene.

    Într-o declaraţie, Hamers a declarat că “se retrage în interesul noii entităţi combinate şi al părţilor interesate, inclusiv al Elveţiei şi al sectorului său financiar”.

    “Integrarea Credit Suisse este cea mai importantă sarcină a UBS şi sunt convins că Sergio va ghida cu succes banca în această nouă etapă. Desigur, îmi pare rău că părăsesc UBS, dar circumstanţele s-au schimbat în moduri la care niciunul dintre noi nu se aştepta”, a declarat Hamers. Hamers a fost director general din noiembrie 2020. Hammers  a lucrat la ING Bank România la începutul anilor 2000.

    În perioada august 1999 – aprilie 2002, Ralph Hamers a ajuns la conducerea sucursalei din România a băncii olandeze, când avea doar 33 de ani. El a fost cel mai important CEO care a condus operaţiuni în România şi apoi a ajuns în cea mai înaltă poziţie de top dintr-o companie globală, preluând după aproximativ un deceniu conducerea grupului financiar olandez.

    Preşedintele UBS, Colm Kelleher, a declarat că Hamers a pus banca “în poziţia de a stabiliza Credit Suisse şi de a asigura o integrare de succes”.

    “În timp ce achiziţia va sprijini strategia existentă a UBS, aceasta ne impune noi priorităţi”, a spus el. “Cu experienţa sa unică, sunt foarte încrezător că Sergio va asigura integrarea cu succes, care este atât de esenţială pentru clienţii, angajaţii şi investitorii ambelor bănci, precum şi pentru Elveţia. Ştiu că Sergio va da lovitura.”

    Ermotti va părăsi Swiss Re, reasiguratorul la care este preşedinte.

     

  • Imperiul de 7 mld dolari clădit pe dobânzi reduse al Charles Schwab începe să se clatine

    La primă vedere, pare ilogic ca Charles Schwab, o companie cu o istorie de jumătate de secol în industria de brokeraj, să fie prinsă în cea mai severă criză bancară din SUA din 2008, potrivit Bloomberg.

    Totuşi, semnele de întrebare legate de Schwab persistă, iar investitorii încep să descopere riscuri evidente.

     

  • Oraşul din România care se pregăteşte în 2023 de cea mai importantă inaugurare de mall din ultimii şapte ani. Dezvoltatorii pregătesc 260.000 mp de retail nou la nivel naţional

    Anul 2022 a fost marcat de puţine livrări de noi proiecte mo­derne de retail, completând suprafaţa totală existentă cu doar 77.000 de me­tri pătraţi, ceea ce reprezintă aproxi­mativ jumătate din livrările estimate iniţial şi o scădere substanţială com­pa­rativ cu cei 102.000 de metri pătraţi înregistraţi în 2021, arată raportul anual publicat de Colliers.

    „Perspectivele pe termen scurt pentru piaţa de retail depind de gra­dul în care creşterea vânzărilor esti­mată pentru 2023 va compensa creş­terea inflaţiei şi a costurilor mai mari cu serviciile de administrare a pro­prietăţilor. Faptul că cea mai mare parte a proiectelor care urmează să fie realizate în următorii ani sunt parcuri de retail, un tip de proiecte care oferă o flexibilitate mai mare în procesul de dezvoltare, asigură un grad mai mare de încredere că aceste proiecte se vor realiza în pofida creşterii costurilor de construcţie.

    Par­curile de retail anunţate rămân în mare parte concentrate în oraşele medii şi mici, chiar oraşe cu o popu­laţie mai mică de 50.000 de locuitori, dar cu o economie activă şi fără pro­iecte moderne de retail. În ceea ce priveşte centrele comerciale de mari dimensiuni, NEPI Rockcastle va livra spre sfârşitul anului Prome­nada Mall Craiova, cu aproape 64.000 de metri pătraţi, acesta fiind cel mai mare proiect livrat în Ro­mânia de la deschiderea ParkLake Bucureşti, din 2016“, adaugă Liana Dumitru, direc­tor retail agency la Colliers.

    Aradul de asemenea revine în forţă, iar AFI Europe va inaugura în acest an proiectul demarat în 2022.

    „La Arad am achiziţionat un teren în 2007 şi am asteptat mo­mentul oportun pentru dezvoltarea acestui proiect. Este un retail park deschis, cu o galerie mare, incluzând magazine precum Carrefour, Media Galaxy, Decathlon şi Leroy Merlin. Peste 80% din proiect este deja închiriat şi restul sunt sub negocieri avansate, astfel încât la deschidere totul va fi închiriat. Deja avem un Drive Thru McDonaldÕs acolo“, a spus Doron Klein, CEO AFI Europe pentru România şi Cehia, într-un interviu acordat ZF la mijlocul lunii februarie.

    Chiar şi cu aceste noi livrări, care ar putea începe să depăşească 200.000 de metri pătraţi pe an, România, cu cei peste 4,1 milioane de metri pătraţi de centre comerciale şi parcuri de retail, rămâne în urma ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi chiar în urma ţărilor din Europa de Vest. Pentru un nivel de consum/ capita similar cu cel din Cehia şi Polonia (în termeni de volum de produse şi servicii achizitionate), stocul modern de retail pe cap de locuitor din România este de două ori mai mic decât cel din Cehia şi cu peste 40% mai mic decât cel din Polonia.

    În perspectivă, consultanţii Colliers explică faptul că în condiţiile în care economia locală rămâne suficient de solidă, iar pe piaţa muncii nu vom vedea disponibilizari masive, veniturile şi implicit nivelul consumului vor rămâne la un nivel ridicat. Un lucru pozitiv pentru piaţă, concluzionează consultanţii Colliers, este că în ultimii 2-3 ani, diferite proiecte de retail, precum centrele comerciale Cora, Vitantis sau River Plaza Râmnicu Vâlcea, au intrat în administrarea unor noi proprietari, ceea ce ar putea duce, în timp, la o reechilibrare a portofoliilor în piaţă.

    Cel mai mare proiect livrat în 2022 a fost extinderea Colosseum Mall din Bucureşti (16.500 de metri pătraţi), urmată de Scallier’s Funshop Retail Park din Timişoara (10.800 de metri pătraţi). Cea mai mare parte a livrărilor a constat în scheme de tipul parcurilor de retail, iar aproape jumătate din suprafaţa totală a spaţiilor noi a rezultat din extinderea proiectelor de retail existente.

    În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătraţi, din care peste 2,7 milioane de metri pătraţi sunt centre comerciale tradiţionale, iar restul preponderent parcuri de retail. Peste 60% din suprafaţa totală de retail modern este concentrată în primele 10 cele mai mari oraşe, cu peste 200.000 de locuitori, deşi ne aşteptăm ca decalajul dintre oraşe să se reducă odată cu livrarea proiectelor anunţate pentru următorii 2 ani, majoritatea fiind parcuri de retail în oraşe mici şi mijlocii.

  • Sfârşitul unei ere: O companie cu o istorie de 147 de ani zguiduită de un lung şir de scandaluri în trecut, va fi cumpărată de un fond de investiţii privat

    Consiliul de administraţie al Toshiba a acceptat joi o ofertă de 15 miliarde de dolari din partea unui consorţiu condus de un fond japonez de capital privat, deschizând calea pentru cea mai mare achiziţie din ţară, scrie Financial Times

    Compania veche de 147 de ani va fi achiziţionată de Japan Industrial Partners, un fond care conduce un consorţiu de 20 de companii, inclusiv grupul de servicii financiare Orix, Chubu Electric Power şi producătorul de cipuri Rohm.

    Decizia anunţă sfârşitul unui lung şir de evenimente începute acum opt ani, un scandal contabil, potenţiala delistare a companiei precum şi vânzarea rapidă rapidă a celei mai profitabile divizii, businessul de memorii flash, cunoscută acum sub numele de Kioxia.

    Acordul, dacă va avea sprijinul acţionarilor Toshiba, va determina delistarea companiei, soartă pe care a evitat-o la limită în 2017, când eşecul afacerilor sale din SUA au dus compania în pragul falimentului.

     

  • Cum să citeşti mesajele şterse de pe WhatsApp. Funcţiile de care probabil nu ştiai

    Una dintre cele mai populare caracteristici ale aplicaţiei WhatsApp este că permite ştergerea mesajelor printr-o simplă atingere.
     

    WhatsApp a introdus recent funcţia „Ştergere pentru toată lumea” ca o modalitate de a revoca mesajele în aproximativ o oră de la trimiterea lor.

    Cu toate acestea, curiozitatea noastră poate deseori să crească atunci când ne gândim ce ar fi putut conţine unul dintre mesajele şterse de către ceilalţi. Există modalităţi de a citi mesajele şterse de care se pot bucura atât utilizatorii de iOS, cât şi cei de Android, scrie Daily Mail.

    Aplicaţii pentru iOS şi Android
    Dacă încă mai eşti în căutarea unui truc pentru a recupera un mesaj şters de pe WhatsApp, pe care ţi l-a trimis cineva, află că sunt numeroase aplicaţii special concepute pentru a face acest lucru. Oricine poate accesa mesajele şterse printr-o aplicaţie terţă parte numită „Notification History”, care poate fi descărcată din Google Play.

    Cu toate acestea, există limitări pentru aceste aplicaţii, deoarece numai mesajele care au generat o notificare pe dispozitiv şi care au fost văzute sau cu care ai interacţionat pot fi recuperate. Totuşi, dacă alegi să descarci aplicaţii specializate, în special de pe Google Play, unde multe aplicaţii conţin programe malware care ţi-ar putea infecta dispozitivul, ar trebui să acţionezi cu prudenţă. Aceste aplicaţii pot fi adesea destul de dificil de utilizat şi, cel mai probabil, pline cu reclame dacă nu optezi pentru o versiune cu plată.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • S-a decis! Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis

    S-a dat votul final pe legea care prevede că şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămân fără permis.

    Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis după ce Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, 28 martie, un raport favorabil cu privire la o propunere legislativă a PNL.
    Aceasta, care prevede că permisul de conducere să fie suspendat dacă amenzile de circulaţie nu sunt plătite în termen de 60 de zile, a fost semnată de 21 de parlamentari PNL. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, însă Guvernul a avertizat că ar putea exista unele motive de neconstituţionalitate, precum şi dificultăţi în aplicarea prevederii legale.

    Deşi propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, iar Guvernul nu susţine modificarea, proiectul urmează să ajungă la vot final în Camera Deputaţilor cu propunere de adoptare.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cât stă deasupra României ciclonul violent şi ce fenomene se anunţă în următoarea perioadă

    Vremea se înrăutăţeşte în toată ţara, iar meteorologii au emis coduri galbene, portocalii şi chiar roşu, la munte, de viscol şi vânt puternic. Toată lumea se întreabă cât stă deasupra României ciclonul violent, dar şi ce urmează în perioada luna aprilie.

    Până joi, vremea se va înrăutăţi evident.
    Cât stă deasupra României ciclonul violent. Cantitâţi mari de apă, lapoviţă, ninsoare
    Valul de aer polar care afectează deja nordul Europei a ajuns şi în ţara noastră. Temperaturile scad pe timpul zilei şi cu 10 grade Celsius, iar noaptea vor coborî până la minus 3 grade Celsius la periferie şi 0 grade în centrul oraşului.

    Meteorologii au emis o informare de intensificări ale vântului, precipitaţii moderate cantitativ, răcire accentuată, îngheţ la sol şi brumă, valabilă până miercuri, la ora 21.00.

    Precipitaţiile se vor extinde treptat dinspre vest şi vor cuprinde cea mai mare parte a ţării.

    Vor fi ploi, iar din a doua parte a nopţii de luni spre marţi (27/28 martie) îndeosebi în jumătatea de nord se vor semnala precipitaţii mixte (măzăriche, lapoviţă şi ninsoare), iar la munte vor predomina ninsorile şi local se va depune strat nou de zăpadă. Pe alocuri, cantităţile de apă vor depăşi 15-20 l/mp.

    Vântul se va intensifica treptat în toate regiunile cu viteze în general de 45-65 km/h, iar în zona montană înaltă va sufla tare.

    Se anunţă brumă şi îngheţ la sol
    Marţi şi miercuri vremea va deveni rece pentru această dată în toată ţara, iar temperaturile minime vor fi preponderent negative şi se va produce brumă sau îngheţ la sol. De joi, temperaturile încep să crească uşor.

    Cititi mai multe pe wwwmediaflux.ro

  • Noi acuzaţii pentru autorul uneia dintre cele mai mari fraude din istoria SUA

    Sam Bankman-Fried, fondatorul firmei falimentare de criptomonede FTX, este acuzat că a mituit cel puţin un oficial din China. Acuzaţia se adaugă cazului de fraudă pe care autorităţile americane l-au dezvăluit anul trecut.

    Autorităţile americane îl acuză pe antreprenor că a autorizat o mită de „cel puţin 40 de milioane de dolari” pentru a încerca să obţină acces la conturile îngheţate de autorităţile chineze.

    Bankman-Fried ar fi autorizat mita după ce autorităţile chineze au îngheţat conturile care conţineau aproximativ 1 miliard de dolari în criptomonede. Acestea aparţineau firmei sale de tranzacţionare, Alameda. Potrivit anchetatorilor, conturile au fost eliberate, iar criptomonedele au fost mutate într-un cont privat.

    Acuzaţiile se adaugă cazului de fraudă pe care autorităţile americane l-au dezvăluit anul trecut după prăbuşirea FTX. Bankman-Fried a pledat nevinovat. În prezent, el este în arest la domiciliu în casa părinţilor săi din California şi aşteaptă procesul.

    Anul trecut, autorităţile americane l-au acuzat pe Bankman-Fried de comiterea „uneia dintre cele mai mari fraude financiare din istoria SUA”. FTX a intrat în faliment, lăsând multe persoane în imposibilitatea de a-şi retrage fondurile. Omul de afaceri care a pierdut 16 miliarde de dolari în câteva zile a fost arestat în Bahamas.