Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
(incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
Didier Reynders.
Blog
-
Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate
-
Primarul Londrei: Lasati Grecia sa dea faliment!
Johnson le-a transmis ministrilor de Finante europeni ca Grecia
ar trebui obligata sa paraseasca zona euro si lasata sa se descurce
cu datoriile, drept “pedeapsa” a comportamentului sau “nesabuit”.
El a avertizat, de asemenea, ca Marea Britanie nu va contribui la o
noua garantie, pentru a scoate aceasta tara din criza.Ministrii de Finante din tarile zonei euro au decis, in noaptea
de duminica spre luni, amanarea unei decizii finale privind
achitarea transei de 12 miliarde de euro din imprumutul acordat
Greciei. Oficialii europeni au aratat ca guvernul remaniat
saptamana trecuta de Papandreou trebuie mai intai sa obtina votul
de incredere al Parlamentului, apoi sa treaca legislatia necesara
pentru noile masuri de austeritate si privatizari, pentru a primi
transa.
Cititi mai multe pe www.apropo.ro -
Ultimele doua sectiuni din centura Bucuresti vor costa peste 100 de milioane de euro
Contractul este finantat de la bugetul de stat si are o durata
totala de 69 de luni, din care proiectarea va dura 3 luni, executia
lucrarilor 18 luni, iar perioada de garantie 48 de luni, se arata
intr-un anunt al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri.
Pentru inchiderea inelului de circulatie este nevoie de executia
celor doua capete ale centurii, in lungime totala de 20,14
kilometri, astfel ca licitatia a fost impartita in doua loturi.
Primul lot, in lungime de 8,7 kilometri, este situat intre A1 si
DN7, iar lucrarile sunt estimate la 153,79 milioane lei, fara TVA,
iar lotul doi are o lungime de 11,4 kilometri, intre DN 2 si A2, si
cu o valoare estimativa de 270,88 milioane lei, fara TVA. -
Apple, Intel si Google vor sa cumpere ceea ce a mai ramas in urma falimentului Nortel
Nortel a anuntat, saptamana trecuta, ca amana vanzarea a 6.000
de patente si aplicatii pana la 27 iunie, dupa ce initial procedura
a fost programata pentru luni.
Patentele privesc tehnologie wireless si pentru retele de
socializare.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
O agravare a crizei din zona euro ar putea afecta Elvetia. Bancile elvetiene au multe investitii in strainatate
Un efect de “domino” cauzat de restructurarea datoriei Greciei
ar genera si noi presiuni de apreciere asupra francului elvetian, a
avertizat Jordan.
Temerile privind datoriile statelor de la periferia zonei euro au
impins francul la o cotatie record fata de euro in acest an , iar
exportatorii elvetieni s-au plans in privinta marjelor de profit,
situatie care a determinat banca centrala sa pastreze dobanda de
politica monetara la un nivel scazut.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bechtel are datorii de milioane de euro la subcontractori pentru lucrari din 2010 la Autostrada Transilvania
Zece administratori de firme din Cluj si Salaj au fost primiti
luni dimineata in audienta la prefectul judetului Cluj, Florin
Stamatian, acestia reclamand ca din cauza neplatii sumelor datorate
de catre compania Bechtel, cuprinse intre zeci de mii de lei si
milioane de euro, au fost nevoiti sa trimita angajati in somaj, sa
renunte la masinile achizitionate in leasing si chiar sa isi
inchida afacerile.” Noi am subcontractat lucrari pentru Bechtel la Autostrada
Transilvania in anul 2010 . Avem facturi si nu ni s-au platit. Am
lucrat la Autostrada Transilvania, se circula pe autostrada si am
vrea sa ne primim banii. Asta e durerea noastra. Sunt peste 50 de
firme, unii zic ca sunt 150. Am cerut sprijinul prefectului de
Cluj, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, sa vedem ce se
poate face, sa ne ajute in recuperarea banilor”, a declarat Gavril
Vagner, care are de recuperat 80.000 de lei pentru lucrarile facute
de firma sa de transport si materiale de constructii.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Tot mai multi americani bogati renunta la cetatenie din cauza legislatiei privind taxele
Astfel, 499 de americani destul de bogati pentru a fi obligati
sa anunte Fiscul au renuntat la cetatenie in primul trimestru al
anului, potrivit datelor publicate de Andrew Mitchel, avocat
specializat in sistemul international de taxe, bazate pe cifre
anuntate de autoritatile americane. In primele trimestre ale
ultimilor sapte ani, numarul bogatilor care au renuntat la
cetatenia americana a fost in medie de 115. Explicatia consta in
doua modificari de natura tehnica aduse legislatiei din domeniul
taxelor, a explicat Mitchel. Astfel, in 2008 s-a eliminat obligatia
de a depune acte la fiscul american pentru deducerile fiscale pe o
perioada de zece ani dupa renuntarea la cetatenie, in timp ce
numarul de zile care pot fi petrecute pe teritoriul SUA fara a
intra sub incidenta sistemului fiscal al Statelor Unite a crescut
de la 30 la 120. Potrivit legislatiei anterioare schimbarilor din
2008, daca o persoana petrecea peste 30 de zile anual pe teritoriul
SUA dupa ce renunta la cetatenie era obligata sa plateasca taxe ca
cetatean american. -
OpenOffice si LibreOffice
Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria
suitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma
germana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul
aplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma
(adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat
Star Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita
care sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi
s-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de
piata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free
software: a publicat in regim open source codul programelor sub
brandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa
sustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a
profitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati
varianta comerciala a suitei, StarOffice.Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a
castigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca
versiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe
situl oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a
circulat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate
dintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business
si administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de
peste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti
IT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai
important decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a
contribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru
documente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a
devenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe
administratii, care au inteles ca imense volume de documente se
bazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie
publica, depinzand total de o singura companie.Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM,
Google sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine
consistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de
Sun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta,
asa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata
cu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se
tulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in
plus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului
Comunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte
dintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit
LibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si
sustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu
insa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea
LibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu
aceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum
dificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source,
care era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum
MySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in
cele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul
fundatiei Apache Software Foundation.Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe
de-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine
finantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator
va fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub
licenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip
“copyleft” (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub
licenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in
produse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala
StarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este
interesat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus
Symphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe
placul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect,
ceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc
experienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi
dezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum
lucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de
a contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente
vizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in
pupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil
ca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu
razvratitii. Pacat. -
O veverita moarta in curte
Luna aceasta Belgia marcheaza un an de zile de cand sta fara
guvern. Nu are rost sa insir aici problemele politice care au dus
la aceasta situatie, disputele dintre principalele partide politice
vorbitoare fie de franceza, fie de flamanda aparute dupa alegerile
parlamentare din iunie 2010 si viziunile diferite privind
impartirea puterii si nevoia de reforme.Important, relevant mi se pare faptul ca economia unui stat
altfel puternic indatorat se misca mult mai sprinten decat esti
tentat sa crezi in momentul in care citesti informatia bruta: o
tara fara guvern, repet, va avea in acest an o crestere economica
de cel putin 2,3%; spun cel putin pentru ca prognozele de crestere
sunt revizuite periodic si numai in sus. In absenta constrangerilor
iscate de un acord politic si in lipsa unei majoritati
parlamentare, cu fostii ministri ramasi la posturi doar pentru
activitatile curente, parlamentarii pot vota asa cum doresc, fara
oprelisti. Drept urmare, fara piedici, fara cresteri de taxe, fara
noi reglementari, fara proiecte aiurite, economia se misca in
directia buna, mai repede decat statul anchilozat. La finele lunii
Belgia a vandut obligatiuni de 3,4 miliarde de euro, fara probleme.
Reversul medaliei il constituie datoria publica de 97% din PIB
(locut 3 in Europa), nevoia de a reforma dreptul muncii si
costurile mari ale blocajului politic.As alatura cele de mai sus de o zicere a lui Mark Zuckerberg,
fondatorul Facebook: “O veverita moarta in curte poate fi mai
relevanta pentru dumneavoastra decat alti oameni care mor in
Africa”. Cum citatul mi-a ajuns scos din context, cum se spune,
sper sa fie o figura de stil si nu o alegere, un punct de vedere,
pentru ca ar fi inspaimantator. Sincer, vi se pare mai relevanta
propria veverita moarta din curte, orice va fi insemnand aceasta,
in comparatie cu evolutia economica si politica a Belgiei, adica a
unei natii de la celalalt capat al continentului, cu care nu avem
in comun decat stelutele de pe drapelul uniunii?Raspunsul este limpede: “Depinde”.
Undeva la sfarsitul anilor ’80 un psiholog a efectuat un
experiment la vestitul Massachusetts Institute of Technology, cu
studentii la afaceri. Doua grupe de studenti au primit cate un
portofoliu de actiuni, precum si o cantitate de informatii
suficiente pentru formarea unui pret corect pentru o actiune. Dar,
dupa inceperea experimentului, uneia din cele doua grupe de
studenti i s-a permis sa urmareasca doar evolutia preturilor
actiunilor; puteau cumpara sau puteau vinde, dar puteau actiona
numai din instinct. Al doilea grup putea urmari evolutia
preturilor, dar primea si un flux de informatii financiare, in mod
constant. Surprinzator, grupul mai putin informat a fost mult mai
eficient decat grupul supus bombardamentului informatic.Studentii care au avut acces la stiri au reactionat excesiv, au
cumparat si au vandut mult mai des decat colegii lor neinformati,
exacerband semnificatia fiecarei stiri pe care o primeau. Relevanta
ei.
Este ciudat cum o sumedenie de indivizi repeta acum in cor povestea
cu relevanta continutului, dar nu fac niste asocieri simple; de
exemplu, ce reprezinta pentru print reducerea drastica a numarului
de calatorii cu trenul in Romania ultimilor 20 de ani. In 1989, CFR
inregistra 470 de milioane de calatorii, iar in 2010 s-au
inregistrat de zece ori mai putine. Or, primul gest al navetistului
sau al calatorului ajuns in gara era de a cumpara presa. Acum,
navetisti nu prea mai sunt, iar calatorii sunt, de regula, persoane
nu prea avute.Si relevanta textelor mai poate fi inlocuita cu scaderea
generala a puterii de cumparare, cu blocarea, la propriu si la
figurat, a unei mari parti din populatie la tara, cu plecarea in
strainatate a unei mari parti din populatia activa sau pur si
simplu cu structura societatii romanesti.Nu incerc sa apar printul si nici nu sper in minuni, incerc doar
sa curat curtea de cadavrul veveritei si sa-i fac moartea
folositoare.