Blog

  • Oprea: 90,2% din pensiile militare au crescut in urma revizuirii

    “Ministerul Apararii Nationale a definitivat la 1 iunie procesul
    de revizuire a celor 76.885 de pensii ale cadrelor militare care au
    iesit la pensie din armata, proces care se deruleaza in baza
    prevederilor legii nr. 119/2010 si a ordonantei de urgenta nr.
    1/2011”, a spus ministrul Oprea, care a subliniat ca datele la care
    se refera ii vizeaza strict pe pensionarii cadre militare, care au
    lucrat in MApN.

    “Asa cum am sustinut de fiecare data nicio pensie militara mai
    mica de 3.000 de lei, in conditiile unei cariere complete, nu a
    fost diminuata. Mai mult, in urma revizuirii, absolut toate aceste
    pensii au crescut”, a spus ministrul Gabriel Oprea.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Hagi a acceptat functia de selectioner. Iordanescu va fi director coordonator

    Razvan Lucescu a renuntat saptamana trecuta la functia de
    selectioner al primei reprezentative, pentru a pleca la Rapid, unde
    a semnat contractul cu George Copos pentru a antrena echipa in
    urmatorii patru ani.

    Pro Sport a relatat ca initial au aparut discutii in jurul
    functiei lui Anghel Iordanescu, care ar fi urmat sa fie director
    tehnic al nationalei, legate de incompatibilitatea intre statutul
    lui de senator si o functie in structurile FRF. Ulterior, ANI a
    clarificat ca nu exista nicio incompatibilitate, insa in final s-a
    preferat varianta ca Iordanescu sa fie numit director coordonator
    al loturilor nationale.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

    .

  • Medicii de familie renunta la protest si semneaza noile contracte

    Mihaila a precizat ca medicii de familie au decis sa semneze
    contractele pe 2011 pentru ca pacientii nu au nicio vina. “Le
    multumim pentru ca ne-au fost alaturi”, a mai spus Doina
    Mihaila.

    Reprezentantii medicilor de familie anuntau, miercuri, la finalul
    discutiilor cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila, si cu
    presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS),
    Lucian Duta, ca nu vor semna noul contract-cadru, iar de marti vor
    percepe taxe pentru consultatii. Ei au cerut 200 de milioane de lei
    pentru intretinerea cabinetelor, in timp ce Ministerul Sanatatii si
    CNAS au spus ca aceasta cheltuiala nu poate fi sustinuta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Situatia din Romania si Ucraina a dus pe pierdere afacerile Volksbank din Europa de Est

    Volksbanken International (VBI) a raportat o pierdere de 22,4
    milioane de euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3
    milioane de euro cu un an in urma, conform bilantului preluat de
    Bloomberg. Provizioanele de risc au crescut de la 174,6 la 238 de
    milioane de euro, iar in Romania au fost mai mult decat duble fata
    de 2010, respectiv 153,5 milioane.

    Seful bancii rusesti Sberbank, Gherman Gref, a confirmat marti ca
    se afla in negocieri pentru o achizitie care sa implice Volksbanken
    International. Agentia Reuters a relatat marti ca Sberbank ar fi
    facut o oferta de 700-750 de milioane de euro pentru VBI, mult sub
    asteptarile OVAG, care spera sa obtina cel putin 1,5 miliarde.
    Presa austriaca si ruseasca au scris ca Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca ruseasca, detinuta de stat, nu ar dori sa preia si
    Volksbank Romania, motivul prezentat fiind insa ori lichiditatea
    mai slaba a pietei romanesti, ori relatiile mai reci ale Romaniei
    cu Rusia.

    Grupul-mama, Oesterreichische Volksbanken AG, a scos la vanzare in
    decembrie Volksbanken International, spre a rambursa statului
    austriac ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu risc mai mare. Divizia sa Kommunalkredit AG a
    fost nationalizata inca din 2008 din cauza problemelor financiare,
    iar grupul nu a platit dobanzi pentru ajutorul primit de la stat,
    din cauza pierderilor.

    Grupul Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din VBI,
    restul fiind impartit intre DZ Bank din Germania si Groupe BPCE din
    Franta. Pe primul trimestru, profitul net grupului a fost de patro
    ori mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2010, la 31,6 milioane
    de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de pese 100 de
    milioane de euro.

    Volksbank Romania este cea mai mare unitate a VBI, care are afaceri
    in inca opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
    Ucraina, Serbia si Bosnia. In primul trimestru, activele Volksbank
    Romania au scazut cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    la 4,7 miliarde de euro. Activele VBI erau de 13,7 miliarde de
    euro.

  • Decizia cu privire la intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen, amanata pana in septembrie

    Conform proiectului, Romania si Bulgaria nu vor intra in spatiul
    Schengen pentru o perioada nedeterminata, in pofida indeplinirii
    criteriilor tehnice, conform unui proiect de concluzii al
    Consiliului ministrilor UE pentru Afaceri Interne si Justitie,
    citat de Novinite.com.

    Ministrii de Interne europeni se intalnesc joi la Luxemburg, unde
    vor lua nota de faptul ca sistemele de control la granita ale
    Romaniei si Bulgariei au fost imbunatatite pentru a indeplini
    standardele Schengen, dar nu vor stabili si data intrarii celor
    doua tari in spatiul Schengen, afirma DPA, citand un diplomat care
    s-a referit la proiectul de declaratie a consiliului JAI.

    Ministrii europeni “vor reveni asupra subiectului cat mai curand
    posibil si cel mai tarziu in septembrie 2011, in vederea luarii
    unei decizii”, a adaugat diplomatul citat, citand proiectul de
    declaratie.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Masina de politician: Duster rosu, Lamborghini turcoaz sau Ford Escape hibrid?

    Limuzinele excentrice sau bolizii care consuma mult nu mai sunt
    de actualitate in lumea politicienilor, constata MSNBC.
    Extravagantele de tot felul au ramas apanajul capetelor incoronate
    din Europa sau al seicilor din Golf.

    In SUA, masina cea mai “corecta politic” a deceniului pare sa fie
    Ford Escape varianta hibrid, judecand dupa raspandirea marcii intre
    politicienii americani, de la Barack si Michelle Obama la Bill si
    Hillary Clinton sau John Edwards. Politicienii de varf au ajuns
    pana acolo incat sa promoveze prin exemplul personal chiar mersul
    pe bicicleta, cum a facut-o actualul premier britanic David
    Cameron.


    Cand isi iau masini insa, e bine ca ele sa fie de productie
    autohtona, asa cum a facut presedintele Traian Basescu; altminteri
    sunt criticati pentru lipsa de patriotism, asa cum a patit
    premierul italian Silvio Berlusconi. Iar daca tot isi iau masini
    straine, cinstit e sa le fi cumparat inainte de a intra in politica
    (Elena Udrea) sau macar sa aiba o scuza buna, ca de pilda pasiunea
    pentru raliuri (Victor Ponta).

  • Captarea si stocarea dioxidului de carbon – miliarde de dolari pentru tehnologiile viitorului

    Proiectul Getica CCS (Carbon Capture Storage) a inceput sa fie
    cat de cat cunoscut abia in ultimele luni, dar dezvoltarea acestuia
    a inceput din februarie 2010. Acum, Getica este trecut printre cele
    77 de astfel de investitii la nivel global pe o lista realizata de
    catre Global CCS Institute si este cotat cu sanse mari pentru
    obtinerea unei finantari uriase din partea Uniunii Europene.

    Toata agitatia pe care acest proiect a produs-o in piata vine in
    contextul in care in ultimii 20 de ani Romania nu a dus niciodata
    lipsa de idei, dar, la capitolul implementare sau finalizare,
    bilantul este cu adevarat descurajator. Fara termocentrale noi,
    fara investitii in energia nucleara, fara dezvoltari notabile pe
    partea hidro, fara strategie, Romania a intrat intr-o cursa dura cu
    un proiect care acum pare cel putin avangardist: captarea si
    stocarea carbonului.

    Marii actori in acest proiect sunt Romgaz, cel mai mare
    producator de gaze din Romania, Transgaz, compania nationala de
    transport a gazelor naturale, si CEN Turceni, cea mai mare
    termocentrala din bazinul Olteniei. Pe langa ei, participa si
    Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), GeoEcoMar,
    Ministerul Economiei si Guvernul. Logica unui astfel de proiect
    vine in contextul in care Romania si-a asumat anumite obligatii
    privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeana s-a
    angajat intr-o lupta dura cu poluarea pe termen lung.

    Ideea care sta la baza proiectului tinteste Complexul Energetic
    Turceni, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania. Dioxidul
    de carbon, care in mod normal ar fi eliberat in atmosfera de catre
    CEN Turceni, ar urma sa fie captat in anumite instalatii,
    transportat prin retelele Transgaz si ingropat la mari adancimi
    intr-un depozit de stocare. Dupa ingroparea CO2, intervine Romgaz,
    companie cu experienta in activitatea de inmagazinare a gazelor
    naturale. Proiectul este unul demonstrativ si, tocmai de aceea, nu
    se va face fara finantare europeana, in contextul in care costurile
    pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de
    euro. Banii europeni ar trebui sa asigure jumatate din acest
    necesar de investitii.

    “Pe 9 mai am depus documentatia la Banca Europeana de
    Investitii. In total au fost 13 proiecte depuse. Sapte sunt din
    Marea Britanie, iar restul vin din Franta, Germania, Italia, Olanda
    si Polonia. Dupa analiza BEI se vor anunta proiectele eligibile. In
    momentul cand se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile
    implicate trebuie sa aiba planuri concrete pentru atragerea
    diferentei de finantare pentru ca in acest proiect nu sunt fonduri
    de stat. La final nu vor fi finantate decat 8 astfel de proiecte”,
    spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si
    mediu din cadrul ISPE.

    Motorul realizarii acestui proiect este urmatorul: din 2013
    marii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci
    vor fi obligati sa le cumpere. Derogarile se pot obtine, dar pentru
    asta Romania trebuie sa depuna, pana in septembrie 2011, planuri de
    investitii cu surse de finantare concrete pentru fiecare
    termocentrala pe care vrea sa o scuteasca de acest efort financiar.
    Daca nu va obtine aceste derogari, pentru fiecare tona de CO2
    eliberata in atmosfera marile companii poluatoare vor fi obligate
    sa cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta
    costurile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul
    Olteniei (Turceni, Rovinari si Craiova) se ridica la peste 130 de
    milioane de euro, potrivit unor estimari recente facute de
    reprezentantii Ministerului Economiei. Specialistii spun insa ca
    din 2013 preturile vor exploda, nefiind excluse valori de peste 30
    de euro, fata de 16 euro, cat costa in prezent un drept de emisie
    de CO2.

    Mai mult, in contextul in care Romania a declarat ca va merge in
    continuare pe carbuni, aceasta fiind cea mai abundenta resursa
    energetica de care dispune tara, proiectele care sa capteze
    dioxidul de carbon eliberat in atmosfera de termocentrale devin
    obligatorii. In prezent, peste 30% din toata energia produsa in
    Romania este bazata pe carbuni. “Cele mai mari emisii de CO2 sunt
    concentrate in zona Olteniei – circa 40% din tot ceea ce se emite
    la nivel national. Initial, inainte de a fi aleasa locatia Turceni,
    au concurat 9 instalatii, nu numai termocentrale, ci si mari
    poluatori”, spune Constantin Sava, director de programe de CCS din
    cadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru
    Geologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar.

  • Tensiuni in OPEC: discutiile despre cresterea productiei de petrol au esuat, pot urma noi scumpiri

    “A fost una dintre cele mai proaste reuniuni ale OPEC”, a spus
    Ali al-Naimi, ministrul saudit al petrolului, citat de
    Reuters.

    Esecul de miercuri al reuniunii de la Viena este ingrijorator
    pentru tarile importatoare de petrol, in frunte cu SUA, care isi
    pusesera sperantele in Arabia Saudita sa convinga OPEC sa ia masuri
    de crestere a productiei, pentru a impiedica majorarea necontrolata
    a pretului la petrol, atacurile speculatorilor si escaladarea
    inflatiei la nivel mondial.

    Titeiul Brent a crescut imediat cu 1,06 dolari/baril, la 117,84
    dolari. Titeiul cu livrare in iulie s-a scumpit la bursa din New
    York cu 1,65 dolari, ajungand la 100,74 pe baril – cel mai mare
    pret din 31 mai incoace. De-a lungul ultimului an, cresterea de
    pret a fost de 40%.

    O nota a bancii JP Morgan estimeaza ca pretul petrolului ar putea
    urca in cursul acestui an pana la 130 de dolari pe baril.

    La reuniune, cele patru tari arabe din Golf (Arabia Saudita,
    Kuweit, Emiratele Arabe Unite si Qatarul) au propus celorlalte opt
    membre OPEC o crestere a productiei cu 1,5 milioane de barili pe
    zi, la 30,3 milioane, Libia, Algeria, Angola, Ecuadorul, Venezuela,
    Irakul si Iranul s-au opus, iar Nigeria a ramas neutra.

    Explicatia esecului tine atat de divergentele de viziune economica,
    cat si de cele politice. Qatarul ii sustine pe rebelii libieni in
    conflictul cu Muammar Gaddafi, iar Arabia Saudita a deranjat Iranul
    (siit) sustinand un guvern sunnit in Bahrein contra unei rebeliuni
    siite.

    “Iranul nu crede ca oferta de titei de pe piata ar fi
    insuficienta”, a spus Mohammad Aliabadi, ministrul petrolului de la
    Teheran.

    Arabia Saudita ar urma acum sa creasca unilateral productia, avand
    in vedere ca estimarile OPEC recunosc ca ar putea fi nevoie de
    majorarea livrarilor spre a stopa scumpirea petrolului, care
    ameninta redresarea economiei mondiale. Sauditii livreaza acum 9,5
    milioane de barili pe zi.

  • China a devenit cel mai mare consumator de energie la nivel mondial

    China a avut anul trecut un consum energetic de 2,43 miliarde de
    barili echivalent petrol, comparativ cu 2,28 miliarde de barili
    echivalent petrol in Statele Unite, se arata in studiul BP, citat
    de postul american de televizune CNBC.

    Revenirea economiei mondiale a sustinut cresterea pretului la
    energie intr-un ritm neintalnit de la socurile petroliere din
    1973.Impactul consumului de combustibili fosili asupra mediului a
    crescut, BP sugerand ca emisiile de dioxid de carbon din utilizarea
    energiei au inregistrat cel mai rapid ritm de crestere din
    1969.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro